BRUA, proiectul care reduce dependenţa de gaze naturale a Uniunii Europene

Costul total al proiectului se ridică la 479 de milioane de euro. BRUA este un proiect energetic european, care în ţara noastră este dezvoltat de Transgaz şi care presupune construirea unui sistem naţional de transport de gaze naturale pe coridorul Bulgaria- România-Ungaria-Austria. Obiectivul acestui proiect este reprezentat de asigurarea securităţii în aprovizionarea cu gaze naturale, în contextul în care dependenţa Uniunii Europene de importurile de gaze este pe un trend ascendent, iar producţia internă este în scădere.

Conform Eurostat, dependența Uniunii Europene de importurile de energie, în special de petrol și, mai recent, de gaze naturale, reprezintă baza preocupărilor din sfera politicii energetice din considerente de securitate a aprovizionării cu energie.

Peste jumătate din consumul intern brut de energie al ţărilor Uniunii Europene provine din importuri.

Potrivit Euractiv, compania rusă Gazprom a anunțat la începutul lunii ianuarie că a livrat cantități-record de gaze naturale spre Europa și Turcia în 2017, în total 193,9 de miliarde metri cubi, cu 8% peste precedentul record înregistrat în urmă cu doi ani.

Peste jumătate din consumul intern brut de energie al ţărilor Uniunii Europene provine din importuri

Şi, în acest context, Transgaz îşi propune să construiască un nou coridor de transport de gaze naturale care să asigure valorificarea gazelor existente în regiunea Mării Caspice şi a Mării Negre. Conducta de gaze naturale va permite, pe viitor, interconectarea cu coridoarele de transport de gaze naturale care au drept surse de alimentare gazele din zonele mai sus menţionate.

Prin realizare coridorului românesc al BRUA se ara în vedere:

– diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a ţărilor europene;

– transportul spre Europa Centrală a rezervelor de gaze naturale din regiunea Mării Caspice;

– securitatea alimentării cu gaze a României prin acces la noi surse de gaze.

Traseul conductei de gaze

Gazoductul BRUA traversează 10 judeţe – Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoare, Caraş-Severin şi Timiş, traseu pe care se vor amplasa trei staţii de comprimare a gazelor naturale. Este vorba de Staţia de Comprimare Gaze Podişor (judeţul Giurgiu), Staţia de Comprimare Gaze Bibeşti (judeţul Gorj) şi Staţia de Comprimare Gaze Jupa (judeţul Caraş-Severin).

Traseul BRUA urmează direcţia sud-est – vest şi va traversa 10 judeţe – Giurgiu, Teleorman, Dâmboviţa, Argeş, Olt, Vâlcea, Gorj, Hunedoara, Caraş-Severin şi Timiş

Conform datelor Transgaz, proiectul se va dezvolta în două faze. Faza 1 include construirea a 478 de km de conductă între Podișor (22 de km la vest de București) și Recaș (în vestul țării), precum și instalațiile supraterane asociate. Lucrările la Faza 2 vor acoperi încă 50 de km de conductă între Recaș și Horia, dar acestea nu au fost încă proiectate.

Un proiect de importanţă strategică la nivel naţional şi european

Proiectul este de importanță strategică atât la nivel național, cât și european. În regiune, BRUA este parte a “Coridorului Sudic de Gaze”, care are ca scop întărirea securității alimentării cu energie în Europa prin diversificarea surselor regionale de gaze naturale. La nivel național, BRUA va permite ţării noastre să importe gaze din surse suplimentare, în caz de necesitate. De asemenea, la nivel european, gazoductul reprezintă o soluţie prin care gazele provenite din zăcămintele din Marea Neagră să ajungă către ţările Uniunii Europene.

Gazoductul a fost proiectat astfel încât gazul să poată circula şi în sens invers, atât către Bulgaria, cât și către Ungaria

Prin urmare, gazoductul a fost proiectat astfel încât gazul să poată circula şi în sens invers atât către Bulgaria, cât și către Ungaria, în funcție de cererea pieței.

Faza 1 va permite un debit invers de 15 miliarde m3/an la granița cu Bulgaria și 175 de miliarde m3/an la granița cu Ungaria până la finele anului viitor, iar Faza 2 va crește capacitatea la 44 de miliarde m3/an la granița cu Ungaria, până la finele anului 2020.

Construcția Fazei 1 din Proiect este planificată a se desfășura între trimestru al treilea din 2017 și ultimele trei luni ale anului 2019, inaugurarea fiind planificată pentru 2019.

Gazoductul ar trebui să fie inaugurat la finele anului 2019

Transgaz a început construcția gazoductului

La începutul lunii iunie, Transgaz anunţă că a demarat construcţia conductei BRUA. Astfel, terenurile aflate pe traseul gazoductului vor fi scoase din circuitul agricol fără a fi necesară obţinerea acordului proprietarilor, se arată într-un proiect de Hotărâre de Guvern privind lista terenurilor agricole situate în extravilan, pentru proiectul de interes naţional BRUA.

Transgaz a început construcţia conductei BRUA în iunie 2018

O investiţie de 479 de milioane de euro

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a acordat, în luna februarie a anului curent, un împrumut de 278 de milioane de lei (60 de milioane de euro) companiei Transgaz, pentru construcţia conductei de gaze naturale BRUA.

Costul total al proiectului se ridică la 479 milioane de euro iar. Pe lângă finanţarea BERD, Transgaz va aloca 149 de milioane de euro, Uniunea Europeană oferă un grant de 179 de milioane de euro, iar Banca Europeană de Investiţii contribuie cu un împrumut de 50 de milioane de euro, diferenţa urmând să fie acoperită de alţi creditori.

„Fiind unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură susţinut de Comisia Europeană, BRUA va îmbunătăţi conexiunea dintre Bulgaria, România, Ungaria şi Austria”, a declarat Ion Sterian, Directorul General al Transgaz

„Fiind unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură susţinut de Comisia Europeană, BRUA va îmbunătăţi conexiunea dintre Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Transgaz apreciază efortul făcut de BERD de a crea oportunităţi semnificative pentru operatorii de transport de gaze naturale de-a lungul rutei BRUA, care va ajuta la reducerea decalajului dintre coridoarele de gaz est-vest şi nord-sud”, spunea Ion Sterian, Directorul General al Transgaz, în luna februarie, după anunţarea acordării împrumutului de la Banca Europeană  pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.

 

Articol original