Bancnotele euro, schimbare majoră a designului până în 2024. Cum...

Bancnotele euro, schimbare majoră a designului până în 2024. Cum vor fi alese noile teme

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că va alege un nou design pentru bancnotele euro până în 2024. Va fi prima mare schimbare adusă bancnotelor euro în ultimii 20 de ani, iar banca va lua în calcul și părerea publicului în alegerea noului aspect, relatează luni Euronews.

Moneda euro a fost introdusă pentru prima dată în 1999. În primii trei ani, a fost o monedă „invizibilă”, utilizată doar pentru contabilitate și plăți electronice. Ulterior, în 2002, au fost lansate bancnotele și monedele.

„După 20 de ani, este timpul să revizuim aspectul bancnotelor noastre pentru a le face mai identificabile pentru europenii de toate vârstele și categorii sociale. Euro este un simbol tangibil și vizibil că suntem împreună în Europa, în special în perioade de criză, și încă este o cerere foarte mare pentru euro”, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde, într-un comunicat.

Banca Centrală Europeană va crea focus-grupuri pentru a afla opinii de la oameni din zona euro cu privire la posibilele teme pentru viitoarele bancnote.

Apoi, un grup consultativ cu câte un expert din fiecare țară din zona euro va trimite apoi o listă scurtă de posibile noi teme. Experții provin din domenii precum istoria, științele naturale și sociale, artele vizuale și tehnologia.

După aceea, BCE se va consula cu publicul cu privire la temele selectate. BCE va organiza și un concurs de design, iar ulterior publicul va fi din nou consultat.

Consiliul de conducere al BCE va lua o decizie finală înainte de emiterea noilor bancnote.

„Vrem să dezvoltăm bancnote euro cu care cetățenii europeni să se poată identifica și să fie mândri să le folosească”, a declarat Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, într-un comunicat.

O purtătoare de cuvânt a declarat pentru Euronews că aceasta va fi prima schimbare completă a bancnotelor euro, de la lansarea lor.

„De la lansarea bancnotelor euro, aceasta este prima dată când lansăm procesul de schimbare a temelor și a designului bancnotelor euro”, a spus ea.

       

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
December 07, 2021 at 12:35AM

Revolut lansează un card placat cu aur. Cum arată și cât costă...

Revolut lansează un card placat cu aur. Cum arată și cât costă

Aplicația financiară Revolut a anunțat lansarea unui card placat cu aur de 24 de carate. Acesta poate fi comandat din data de utilizatorii din Statele Unite, Marea Britanie și Spațiul Economic European, inclusiv România.

Cardul va fi disponibil într-un număr limitat de exemplare și costă 298 de lei. Costurile de expediere sunt incluse în preț.

Fabricat dintr-o singură foaie de oțel dur – similar cardurilor Revolut Metal – cardul are 18 grame, este placat cu aur de 24 de carate. Pentru ca suprafața de auro să nu fie zgâriată, compania sfătuiește utilizatorii să îl țină departe de chei și margini ascuțite.

Cardul placat cu aur de 24 de carate face parte dintr-un segment aparte, conceput pentru cei care doresc să adauge un pic de lux în viața lor.

Alan Chang, director de venituri al Revolut:

Cardul de aur se alătură celorlalte variațiuni de carduri de metal Revolut: Lavandă, Aur, Roz, Argint, Gri Spațial și Negru.

La începutul acestei luni, Revolut a introdus și carduri metalice personalizate.

Servicii financiare

Fondată în anul 2015, Revolut este o aplicație financiară axată pe servicii de transfer de bani și schimburi valutare. Ulterior, Revolut a adăugat și alte servicii aplicației, precum tranzacționări la bursă, investiții în criptomonede sau în metale prețioase.

În prezent, compania are 16 milioane de clienți, din care 1,4 milioane în România.

Revolut este prezentă în 36 de țări, potrivit site-ului propriu.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
December 03, 2021 at 12:23AM

Dacia electrică, al treilea cel mai vândut model de profil din...

Dacia electrică, al treilea cel mai vândut model de profil din Europa

Peste 5.000 de europeni au înmatriculat în luna octombrie mașini Dacia Spring, astfel că modelul a urcat pe locul al treilea în topul vânzărilor de mașini electrice din Europa, scrie Economica.net.

În cursul lunii octombrie au fost înmatriculate în total 181.300 de unități BEV (100% electrice) și PHEV (hibride cu încărcare la priză).

Clasamentul modelelor 100% electrice este dominat de către Renault Zoe (6.438 de unități înmatriculate), urmat de Volkswagen ID.3 (5.539) și Dacia Spring (5.277).

În fața unor modele celebre

Dacia Spring a depășit vânzările Skoda Eniaq (5.166 de unități), Volkswagen ID.4 (4.847), Fiat 500 Electric (4.344), Kia e-Niro (4.237), Peugeot e-208 (4.117), Hyundai Ioniq 5 (3.286) și Smart ForTwo (3.235), conform sursei citate.

Fabricată în China

Dacia Spring a fost prezentată la finalul anului2020 și a fost disponibilă din acest an.

Modelul electric a avut peste 9.300 de precomenzi în primele trei săptămâni de când a apărut pe piață.

Prețurile sale pornesc de la 19.100 de euro, potrivit site-ului companiei. Prin Programul Rabla, România oferă însă o subvenție de 45.000 de lei, astfel că prețul final este mai mic în țara noastră.

Dacia Spring este construită în China.

Sectorul auto a fost afectat în acest an de criza cipurilor, mai mulți constructori fiind nevoiți să oprească producția din lipsă de semiconductori.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
December 02, 2021 at 12:43AM

Țiriac a pierdut procesul deschis la CEDO împotriva României....

Țiriac a pierdut procesul deschis la CEDO împotriva României. Miliardarul reclamase un articol în care se vorbea despre datoriile sale la stat

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins marți cererea omului de afaceri Ion Țiriac, care a acuzat că i-a fost încălcată viața privată după apariția unui articol economic. Omul de afaceri s-a adresat CEDO după ce a pierdut procesele din România.

„În hotărârea de astăzi a Camerei în cazul Țiriac vs România (cererea nr. 51107/16), Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, în unanimitate, că nu a existat nicio încălcare a articolului 8 (dreptul la respectarea vieții private și de familie) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului”, se arată în hotârâre.

Articol despre datoriile multimilionarilor români

Demersul lui Țiriac la CEDO a venit după publicarea în anul 2020 a unui articol în ziarul Financiarul, numit „Cincisprezece multimilionari și datoriile lor de un sfert de miliard de lei către stat – Rețeta succesului în afaceri este garantată atunci când afacerile sunt finanțate din fonduri publice sau nu se plătesc taxele ”.

Articolul în cauză prezenta datoriile către stat ale celor mai bogați oameni de afaceri din România și includea fotografia lui Țiriac. Conform articolului, doar două alte persoane datorau mai mult decât Țiriac.

În articol se menționa că averea de 900 de milioane de euro a lui Țiriac, „nu a fost suficientă pentru a acoperi găurile (lăsate) în bugetul statului prin parteneriatul său în compania (M.E.C.B) SRL, care datorează 5.586.833 lei către stat”.

De asemenea, vorbea de o altă datorie de 312.637 lei prin U.C.S.R. SA, și alta prin compania P.A.M.

A pierdut în instanțele românești

Țiriac a dat atunci în judecatâ jurnalistul și ziarul. El a acuzat că articolul este defăimător la adresa sa și a companiilor în care este implicat și a cerut daune de 130.000 de euro, deoarece articolul i-a afectat imaginea, onoarea și demnitatea.

Instanța a respins inițial acțiunea, afirmând că jurnalistul a acționat cu bună credință și că articolul conținea o combinație de fapte și judecăți de valoare.

Curtea de Apel a respins la rândul său în 2015 recursul, afirmând că subiectul era de interes public.

În fine, Înalta Curte de Casație a reținut că instanța inferioară a interpretat corect normele naționale și internațioanale.

Cum a motivat instanța europeană

Întrucât articolul indicat se referea la activitățile și practicile de afaceri ale unora dintre cei mai bogați români și efectul acestora asupra sistemului de colectare a impozitelor publice, (Curtea) este convinsă că acesta era de interes public. Curtea a fost de acord cu instanțele naționale că articolul nu s-a referit la viața privată a reclamantului, ci mai degrabă la activitățile sale profesionale și nu se referea exclusiv la el.

Motivare CEDO:

Curtea a luat notă de deciziile instanțelor române cum că articolul era o combinare de fapte și judecăți de valoare și că, având în vedere conținutul și mesajul articolului, aceasta era sprijinit de fapte.

Curtea a mai decis că nu a existat rea credință din partea jurnalistului și că nu au existat repercusiuni pentru viața lui Țiriac.

„Având în vedere cele de mai sus, Curtea a considerat că instanțele naționale au echilibrat drepturile concurente aflate în balanță în conformitate cu criteriile stabilite în jurisprudența Curții. Nu a existat nicio încălcare a articolului 8 din Convenție”, conchide CEDO.

Potrivit ultimei ediții a Topului Forbes, Țiriac este al treilea cel mai bogat român, cu o avere de 7,2 miliarde de lei.

Judgment Tiriac v. Romania - Newspaper article on debts owed by ex-tennis pro and multi-millionaire _iriac

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
December 01, 2021 at 12:33AM

O organizație de mediu pretinde că a blocat proiectul minier de...

O organizație de mediu pretinde că a blocat proiectul minier de la Rovina. Aici ar trebui să fie extras aur și cupru

Asociația Declic, membră a rețelei Mining Watch România, a anunțat că a reușit blocarea exploatării de aur și cupru de la Rovina, în județul Hunedoara, după ce a devenit proprietară pe trei terenuri, cu o suprafață totală de 23.000 de metri pătrați, situate în zona proiectului.

Proiectul minier de la Rovina este dezvoltat de către compania canadiană Euro Sun Mining. Conform Profit.ro, la Rovina se află al doilea zăcământ de aur din Europa, după cel de la Roșia Montană.

Zăcământul ar conține 204 tone de aur și 635.000 de tone de cupru, conform sursei citate. Compania anunțase anterior că va demara lucrările în anul 2022.

Mining Watch susține că a blocat terenul după ce a ajuns în posesia a trei terenuri, cu o suprafață totală de 23.000 de metri pătrați, din zona depozitului de deșeuri.

Ca să avanseze proiectul, compania trebuie să aibă plan de urbanism. Ei bine, acum legea spune că pentru a face plan de urbanism și a schimba destinația terenurilor trebuie să ai acordul proprietarilor.

Roxana Pencea, membru fondator al Mining Watch:

Aceasta a mai spus pentru Libertatea că în felul acesta „nu există nicio șansă” ca proiectul să fie demarat în 2022.

Precedentul Roșia Montană

Este al doilea proiect aurifer din România care ar fi blocat, după Roșia Montană.

Compania canadiană Gabriel Resources a dat în judecată România la Curtea de Arbitraj de la Washington și cere despăgubiri de 4,8 miliarde de dolari pentru că nu a putut exploata zăcământul.

Situl a fost inclus în această vară în patrimoniul UNESCO.

Roxana Pencea face o comparație între Rovina și Roșia Montană.

În infamul proiect de lege din 2013 pentru Roșia Montană se prevedea exproprierea, chiar dacă nu este vorba de un proiect de utilitate publică, ci de utilitate privată. Însă legea nu s-a schimbat.

Roxana Pencea:

Pencea spune că viitorul îl reprezintă conceptul de „urban mining”, adică recuperarea și reciclarea metalelor din deșeuri precum telefoane sau calculatoare.

„Dar noi facem tot mine mari. Privim tot spre trecut, nu spre viitor”, punctează aceasta.

Cine este Euro Sun Mining

Compania Euro Sun Mining nu a răspuns solicitării Libertatea de a comenta situația până la ora publicării articolului.

Societatea este listată pe bursa din Toronto și are o capitalizare bursieră de doar 58,6 milioane de dolari canadieni, echivalentul a 45,8 milioane de dolari americani.

Anterior, compania se numea Carpathian Gold, dar și-a schimbat numele în Euro Sun Mining în 2016. Societatea a fost înființată în 2003.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 26, 2021 at 12:43AM

Mediul de afaceri cere stabilitate fiscală în timp ce PSD...

Mediul de afaceri cere stabilitate fiscală în timp ce PSD negociază cu PNL introducerea impozitului progresiv și taxarea marilor averi

Patronatele se opun schimbării sistemului fiscal actual și creșterii taxării. Aceștia consideră incorectă intenția de a introduce noi taxe în contextul în care evaziunea fiscală este mare.

Reprezentanții PNL și PSD s-au întâlnit sâmbătă pentru a definitiva programul de guvernare și punctele unde cele două părți nu se înțeleg, respectiv fiscalitatea și creșterile de pensii și alocații.

Salariații și companiile se confruntă deja cu dificultăți, precum problemele de pe lanțurile de aprovizionare, disponibilitatea forței de muncă și greutățile generate de pandemie, astfel că nu mai este nevoie de încă un motiv de impredictibilitate, arată însă confederația patronală Concordia.

„Membrii Concordia cred că intenția de a-i taxa pe cei care plătesc deja este incorectă, atâta timp cât există zone negre sau complet nefiscalizate ale economiei, iar asta ar descuraja atât angajații, cât și angajatorii din România”, se arată într-un comunicat de miercuri al Concordia.

În acest climat de impredictibilitate accentuată, ultimul lucru de care avem nevoie este o necunoscută în plus, care poate cauza probleme semnificative. Ne dorim ca partidele politice să țină cont de aceste elemente în negocierile dintre ele.

Concordia:

Evaziunea și digitalizarea

Patronii cer eliminarea evaziunii fiscale, digitalizarea Fiscului și a Inspecției Muncii și cheltuirea cu eficacitate a banilor publici.

„Doar după ce aceste canale vor fi fost epuizate credem că se poate discuta despre o posibilă creștere a fiscalității și doar după ce economia va apuca să primească o gură de oxigen ulterior diminuării efectelor pandemiei”.

Confederația Concordia reprezintă 14 sectoare ale economiei, având drept membri peste 2.000 de companii străine și cu capital românesc, cu 330.000 de angajați și o contribuție de 26% la economia națională.

PSD vrea impozit progresiv

Reacția vine după ce PSD a propus, în negocierile cu PNL pentru formarea unui nou Guvern, eliminarea cotei unice și introducerea unei taxe pe avere.

Liderul PSD Marcel Ciolacu a afirmat că doar patru țări din Europa mai au cotă unică.

„Ar arăta cum arată restul Europei, în toate ţările civilizate şi cu economii mai dezvoltate decât România. Mai sunt patru state care au rămas la cota unică în Europa. Am spus foarte clar că despre cota unică şi înlocuirea cotei unice ar trebui să fie un program comun pe care să îl discutăm la anul pentru formarea bugetului din anul următor. (…) Momentan am ajuns la concluzia că nu putem rămâne ultima ţară europeană cu cotă unică”, spune Ciolacu joi, 11 noiembrie, potrivit Agerpres.ro.

„Taxarea luxului”

Concomitent, vicepreședintele PSD Sorin Grindeanu, a afirmat că PSD vrea „taxarea luxului”.

„Toate țările civilizate au o asemenea taxare a luxului. Vrei yacht? Plătești în plus. Vrei mașini de sute de mii de euro? Plătești în plus. E o intenție pe care am declarat-o azi, nu e niciun fel de impunere”, a spus Grindeanu miercuri, 10 noiembrie, conform Digi24.ro.

Premierul demis Florin Cîțu, care este și președintele PNL, a respins introducerea de noi taxe. Acesta a spus că veniturile celor bogați sunt deja taxate în România.

Cum rămâne cu excepțiile?

Concomitent, PSD vrea menținerea facilităților fiscale de care beneficiază programatorii, constructorii și cercetătorii.

Anterior, Dan Vîlceanu, ministrul demis al Finanțelor, a afirmat că în România există prea multe excepții de la legislația fiscală și a anunțat intenția de a renunța la acestea.

Majorări de pensii, alocații și salarii

Discuțiile privind taxarea vin în contextul în care se negociază programul de guvernare al unui viitor cabinet PSD-PNL.

PSD susține creșterea pensiilor cu 11%, majorarea pensiei minime de la 800 la 1.000 de lei și creșterea salariului minim de la 1 ianuarie 2022. De asemenea, PSD vrea dublarea alocațiilor.

Prim-vicepreședintele PNL Rareș Bogdan a declarat că impactul măsurilor propuse de către PSD este de 26 de miliarde de lei, conform News.ro.

Venituri suplimentare la buget

Pentru a susține aceste cheltuieli, guvernul are nevoie venituri suplimentare.

Mai mult, România trebuie să reducă deficitul bugetar de la un nivel prognozat de 7,13% la finalul acestui an la 3% în 2024.

Pe lângă fiscalitate, cele două partide nu se înțeleg nici asupra numelui viitorului premier.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 14, 2021 at 12:23AM

Cum se vor calcula facturile la energie de la 1 noiembrie....

Cum se vor calcula facturile la energie de la 1 noiembrie. Maximum 71 de bani pe kilowatt la curent și 28 de bani la gaze

Parlamentul a adoptat miercuri plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, însă pe lângă plafonare există și compensarea facturilor. Nivelul compensării oferite de Guvern a crescut. Libertatea vă prezintă modul de calcul al facturilor în perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022.

Prețul maxim plafonat la energie electrică este de un leu pe fiecare kWh, cu tot cu TVA și tarifele de rețea, iar compensarea este de 0,291 lei pe kWh.

Astfel, din prețul plafonat se va scădea compensarea și rezultă un preț maxim facturat de 0,709 lei pe fiecare kWh consumat.

Prețul maxim plafonat este peste unele dintre ofertele existente în acest moment, însă pentru cei care au contracte la prețuri de peste un leu pe kWh atunci când se vor emite facturile va fi luat în calcul maxim 1 leu pe kWh.

Pentru sumele peste un leu, furnizorul va primi diferența de la stat.

Există însă și un prag minim, de 0,68 lei pe kWh, preț care să includă aici și tarifele de rețea, certificatele verzi, contribuția de cogenerare și TVA.

Astfel, dacă după scăderea compensațiilor din prețul oferit de furnizor rezultă un preț mai mic de 0,68 de lei pe fiecare kWh, atunci la facturare va fi folosit prețul de 0,68 lei.

Rezultă că, în final, prețul final va varia între un minim de 0,68 lei pe kWh și un maxim de 0,709 lei pe kWh, cu tot cu TVA.

Cum este la gaze

La gaze, mecanismul este similar. Prețul final plafonat este de 0,37 lei pe fiecare kWh consumat, însă există o cerință să existe un preț minim al componentei de gaze de 0,25 lei pe fiecare kWh.

În acest caz, compensarea este de 33% din prețul gazelor. Însă prețul gazelor este doar o parte din valoarea facturii, restul fiind tarife de înmagazinare, transport și distribuție, plus TVA.

Astfel, din prețul maximal de 0,37 lei pe kWh se va reduce o treime din prețul minim de 0,25 de lei pe kWh pentru componenta gaze, adică 0,0825 lei pe kWh. Astfel, se ajunge la un preț teoretic maxim de 0,2875 lei pe kWh.

Și în acest caz există un preț minimal. Acesta este de 125 lei pe MWh și nu include TVA, tarifele de transport, distribuție și înmagazinare.

Transformat în kWh, acest preț este de 0,125 lei minim. Însă cum prețul gazelor în sine este doar o parte din total, rezultă că prețul minim va fi mai mare.

Dumitru Chisăliță, expert în energie și fost director al Romgaz, a calculat pentru Libertatea că prețul minim la gaze ar fi de 0,185 lei pe kWh.

Astfel, rezultă un preț teoretic situat între un minim de 0,185 și un maxim de 0,2875 lei pe fiecare kWh de gaze. La aceste prețuri se adaugă TVA, adică încă 19%.

Potrivit lui Chisăliță, prețul mediu al gazelor în România este în acest moment de 0,25 lei pe kWh, cu tot cu tarifele de transport, înmagazinare și distribuție, însă fără TVA.

Facturile din noiembrie se vor emite în luna decembrie.

Plafonarea și compensarea sunt necesare după ce prețul energiei electrice și al gazelor naturale au crescut puternic în acest an.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
October 28, 2021 at 01:07AM

Cîțu cere anchetă în cazul celor 14,3 milioane de euro cerute de Finanțe pentru „banca rusească”. Nazare: „Să se investigheze singur”

Un memorandum transmis spre aprobare Guvernului de Ministerul Finanțelor stabilește participarea României cu 14,3 milioane de euro la capitalizarea Băncii Internaționale de Investiții (BII), supranumită „banca rusească” sau „banca spionilor”. Aceasta are rădăcini în fostul URSS și este controlată de către Rusia, ceilalți membri fiind foste sau actuale state comuniste.

Premierul Florin Cîțu a afirmat că a fost „neplăcut surprins” să vadă că fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare a semnat un memorandum prin care România urma să investească în capitalizarea Băncii Internaționale de Investiții și a cerut o investigație pentru identificarea autorului acestui memorandum, scrie Spotmedia.ro.

Întrebat de către jurnaliști, Cîțu a spus că a aflat despre acest memorandum luni.

Sunt total surprins, neplăcut surprins, să văd acest memorandum semnat de fostul ministru și dat spre avizare spre Guvern. Nu înțeleg cum de s-a ajuns aici sau cine l-a convins. Și ar trebui să facem o investigație, să vedem cine l-a convins că este un lucru bun pentru România.

Florin Cîțu:

Nazare cerea semnături

Economedia a publicat marți un fragment din Memorandumul semnat de Alexandru Nazare, prin care se cerea semnătura premierului și a ministrului de externe pentru majorarea cu 14,3 milioane de euro a capitalului Băncii Internaționale de Investiții.

În 2019, când Florin Cîțu era în Opoziție, acesta îl acuza pe ministrul finanțelor de atunci, Eugen Teodorovici, că a obținut imunitate diplomatică din partea Moscovei după ce a devenit guvernator din partea României în BII.

La scurt timp după instalarea la Ministerul Finanțelor, Florin Cîțu s-a retras din conducerea BII, unde țara noastră este reprezentată acum la nivel de secretar de stat.

Replica fostului ministru de finanțe

În replică, Alexandru Nazare, fostul ministru de finanțe, demis recent de Cîțu, a spus că premierul putea să denunțe documentul în anul 2020, când a ocupat la rândul său portofoliul Finanțelor.

„În primul rând, programul de capitalizare al BII a fost aprobat deja de Guvernul României şi prevede o contribuţie a ţării noastre de 14 milioane de euro plătibili în trei tranşe între 2021-2023. Dacă era cu adevărat o problema această participaţie la BII, ministrul de finanţe Florin Cîțu a avut tot anul 2020 la dispoziţie pentru a denunţa prezenţa României în BII şi nu a făcut-o. Aşadar, premierul se poate investiga pe el însuşi în acest caz”, a scris Nazare pe Facebook.

În 2019, când deținea portofoliul Finanțelor, Florin Cîțu a anunțat că România se va retrage din BII.

Alexandru Nazare a mai spus că România este principalul beneficiar al finanțărilor oferite de Banca Internațională de Investiții, cu o pondere de 20% în activele acesteia.

Fostul ministru liberal a arătat că investițiile în derulare ale băncii sunt de 255 de milioane de euro, iar cele în curs de aprobare sunt de 130 de milioane de euro.

Nazare a precizat că a trimis o schiță la Ministerul de Externe și, după ce a primit un acord informal, draftul a fost avizat fără observații de direcțiile de specialitate din Ministerul de Finanțe.

Banca Internațională de Investiții, „banca spionilor”

Supranumită „banca rusească” sau „banca spionilor”, BII își are rădăcinile în anii 1970, dar a fost reînființată în anul 2012.

Rusia controlează Banca Internațională de Investiții, cu 45% din acțiuni, conform propriului site. Restul de acționari sunt state din fostul bloc comunist, respectiv Bulgaria (11,14%), Cehia (9,86%), Ungaria (17,29%), România (6,89%), și Slovacia (6,45%), la care se adaugă Vietnam (0,96%), Cuba (1,41%) și Mongolia (0,89%).

În 2019 banca și-a mutat sediul de la Moscova la Budapesta, iar angajații acesteia au primit imunitate diplomatică fără a fi diplomați. Sediul băncii era inviolabil, iar activele băncii erau „imune la toate restricțiile, reglementările, controalele și moratoriile”, potrivit Index.hu.

Cîțu: BII, „Calul troian” al lui Putin în UE

În 2019, Florin Cîțu spunea că BII este „calul troian” al lui Putin în Uniunea Europeană.

„Toți angajatii băncii vor avea statut de diplomat. Asta înseamnă că nu pot fi arestați sau reținuți. Punct. Orice ar face. De ce ar avea angajații unei bănci nevoie de acest statut? Uite așa trei dictatori (Vladimir Putin, Viktor Orban și Liviu Dragnea – n.r.) fac un vehicul financiar, cu sediul în UE controlat de ruși, și care nu poate fi supus sancțiunilor europene. Este BII calul Troian al lui Putin în inima UE? Da, în opinia mea”, scria Cîțu pe Facebook.

Articol original

Importul de produse agroalimentare a crescut cu 66% în primele trei luni. Lidl, cel mai mare importator de legume

În timp ce fermierii români aruncă pe câmp producția și se plâng că nu au cui să vândă legumele, marii retaileri importă masiv.

Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns la 755,34 milioane de euro în primul trimestru al acestui an, în urcare cu 66% față de același interval din 2020, potrivit datelor Ministerului Agriculturii, citate de G4Media și Agerpres. Deficitul s-a majorat după ce exporturile românești au scăzut.

România a înregistrat un deficit de 1,154 miliarde de euro pe relația cu Uniunea Europeană, dar a consemnat un excedent de 398,93 milioane de euro în comerțul cu state din afara Uniunii Europene.

Conform statisticilor, România a exportat în primul trimestru produse agroalimentare în valoare de 1,74 miliarde de euro și a importat de 2,49 miliarde.

În timp ce importurile au fost aproape la același nivel, ridicându-se la 2,43 miliarde de euro în primele trei luni din 2020, exporturile au scăzut în acest an cu peste 200 de milioane de euro, după ce în primul trimestru de anul trecut s-au ridicat la 1,97 miliarde de euro.

Primul trimestru din 2020 include două luni de activitate economică fără pandemie.

Ce importăm și ce exportăm

Cele mai importate produse sunt:

porumb – 157,86 milioane de eurocarne de porc – 123,13 milioane de europroduse de brutărie, patiserie și biscuiți – 103 milioane de europreparate folosite în hrana animalelor – 94,46 milioanepreparate alimentare nedenumite – 92,07 milioane.

Cele mai exportate produse sunt:

porumb - 405,38 milioane de euroseminţele de floarea-soarelui - 173,45 de milioane eurogrâu şi meslin - 170,28 milioane de euroţigările de foi, trabucuri şi ţigarete - 158,25 milioane de eurotutun şi înlocuitori - 74,88 milioane de euro.

Lidl, principalul importator

Datele arată că retailerul german Lidl este acum cel mai mare importator de fructe și legume al României, scrie Economica.net, care citează statistici ale Institutului Național de Statistică (INS).

Lidl a depășit în 2020 lanțul de hipermarketuri Kaufland. Ambele sunt deținute de către grupul german Schwarz.

Retailerul german Lidl. Foto Hepta

Conform sursei citate, Lidl a scris în ultimul său raport de sustenabilitate că oferta de fructe și legume care provin de la producători din România a crescut cu 18,37% în perioada martie 2019 – februarie 2020, ajungând la 92.057 de tone și depășind cantitatea adusă din importuri.

În vârf de sezon, procentul legumelor și fructelor românești vândute de Lidl a fost de 81%, conform companiei.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, Lidl a avut în 2020 vânzări de 12,86 miliarde de lei și un profit net de 756 de milioane de lei. Lanțul de magazine avea la finalul anului trecut 8.779 de angajați.

Kaufland a raportat în 2020 vânzări de 12,83 miliarde de lei și un câștig net de 970 de milioane de lei. Compania avea 13.108 angajați la finalul lui 2020.

Fermierii aruncă recolta pe câmp

Creșterea deficitului de produse agroalimentare vine în contextul în care presa a prezentat recent cazurile mai multor fermieri români care aruncă recolta pe câmp.

Cauza: lipsa clienților sau ca urmare a prețurilor foarte mici oferite, fermierii nerecuperându-și investițiile.

Astfel de situații se întâlnesc la castraveți și la cartofi, potrivit Digi24.

Producătorii nu sunt organizați

Postul citează un director de hipermarket din Buzău, care spune că producătorii români nu sunt bine organizați pentru a livra către marile rețele de magazine, iar marfa care vine din import are o logistică mai bine definită.

Articol original

Probleme la podul suspendat de la Brăila. CNAIR a cerut „intervenția de urgență”

Podul suspendat de la Brăila, lucrare de două miliarde de lei realizată de grupurile Astaldi (Italia) și IHI Infrastructure (Japonia), are probleme. Mai exact, infiltrații de apă în structura de bază a pilonilor de susținere.

Un filmuleț care prezintă apa scurgându-se la baza podului a apărut în data de 11 iunie pe YouTube, iar acesta face o paralelă cu podul care s-a prăbușit în orașul italian Genova în anul 2018.

Colapsul structurii a omorât atunci 43 de oameni și a lăsat alții 600 fără case, potrivit ziarului britanic The Guardian.

https://www.youtube.com/watch?v=7SNzqpuazJU&ab_channel=Pedrumurilepatriei

Libertatea a întrebat oficial Compania Națională de Administrare a Infracturii (CNAIR) despre gravitatea situației și ce măsuri s-au luat.

„Situație neprevăzută” și „intervenție de urgență”

Societatea de stat spune că „apariția infiltrațiilor la blocurile de ancoraj este o situație neprevăzută” și că a cerut o expertiză tehnică și o „intervenție de urgență” în vederea remedierii, plus monitorizarea „strictă și permanentă” a lucrărilor.

Infiltrații la blocurile de ancoraj ale Podului de la Brăila

„Prin expertiza tehnică (…) au fost prevăzute măsuri de supraveghere a situației infiltrațiilor (monitorizare fisuri și tasări), precum și măsuri de intervenție graduală până la înlăturarea completă a infiltrațiilor. De asemenea, pentru buna exploatare a podului și corecta monitorizare a acestuia sunt inițiate unele acțiuni pentru formarea unui grup de specialiști care vor administra acest obiectiv de investiții”, se arată în răspunsul primit de la CNAIR.

Constructorii au început etanșarea

„Mai subliniem că în vederea evitării apariției unor consecințe asupra capacității structurale a blocurilor de ancoraj, antreprenorul a început lucrările de etanșare a rosturilor. Aceste lucrări se realizează în baza unei proceduri tehnice de execuție aprobate de inginer”, conform CNAIR.

În cazul în care, după monitorizare, sunt constatate noi degradări și infiltrații, constructorii vor fi notificați pentru extinderea garanției.

Compania spune că nu va fi modificată structura podului, iar construcția acestuia se va face conform specificațiilor tehnice din documentația de atribuire a contractului.

Constructorul spune că a început lucrările de etanșare a rosturilor

Cel mai mare pod din România

Podul de la Brăila va fi o adevăreată „minune” inginerească. Acesta va avea o înălțime de 38 de metri peste nivelul inundabil al Dunării, iar pilonii vor atinge 200 de metri înălțime.

Lungimea totală a construcției va fi de 1.974 metri, iar podul va avea trei deschideri: o deschidere principală de 1.100 metri și două deschideri laterale de 490 de metri pe malul Brăila și 360 metri pe malul Tulcea, potrivit Economedia.

Conform sursei citate, în această vară urmează să fie întinse cablurile principale, acestea având 6.700 de tone și 60 de centimetri diametru.

Lățimea totală a podului va fi de 31,7 metri, iar acesta va avea patru benzi de circulație.

Podul suspendat de la Brăila va avea patru benzi de circulație

Va fi gata gata la finalul anului viitor

Ionel Scrioşteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a declarat că podul de la Brăila va fi cel mai mare din România și al treilea din Europa.

Contractul are o valoare de 1,995 miliarde de lei fără TVA și de 2,5 miliarde de lei cu tot cu TVA, conform CNAIR. Acesta a fost semnat în ianuarie 2018, fiind intens promovat de fostul premier Mihai Tudose, care este din Brăila.

Pe lângă podul în sine, lucrarea cuprinde și construcția unui drum de 19 kilometri între Brăila și Jijia și un drum de 4,3 kilometri până la Măcin.

Cătălin Drulă, ministrul transporturilor, a declarat în luna mai că podul de la Brăila va fi deschis la finalul anului viitor, conform Hotnews.

Articol original

Legea Romexpo, desființată la dezbaterile din Comisia Economică a Senatului. Ministerul Finanțelor vrea bani pe terenuri

Proiectul de lege prin care terenuri estimate la sute de milioane de euro din patrimoniul statului sunt transferate gratuit către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost dezbătută joi în Comisia Economică a Senatului, după ce a trecut, recent, cu amendamente de Comisia Juridică a aceluiași for. Reprezentanții Guvernului le-au transmis senatorilor că se opun proiectului în actuala formă și că recentele amendamente nu rezolvă problemele legii. Obiecții au venit și de la Consiliul Concurenței.

Reprezentanții Ministerului Justiției și ai Ministerului Finanțelor au arătat la dezbateri că legea trecută în toamna anului trecut cu votul PSD, PNL și PMP este prost scrisă și că transferul terenurilor nu ar trebui să se facă pe gratis.

Mircea Ursuța, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, a declarat că amendamentele depuse de senatorul PNL Daniel Fenechiu nu rezolvă problemele semnalate de către președintele Klaus Iohannis atunci când a trimis legea înapoi în Parlament, la reexaminare.

Amendamentele adoptate în Comisia Juridică

Potrivit amendamentelor depuse de Fenechiu, Camera de Comerț primește terenurile cu scopul realizării unui proiect de dezvoltare durabilă, iar dacă acesta nu este realizat în 40 de ani, terenurile revin automat în proprietatea statului.

De asemenea, Camera de Comerț are o serie de interdicții: să nu vândă, să nu ipotecheze, să nu dea în plată terenurile, să nu le doneze și să nu le includă în capitalul social al vreunei firme.

Ministerul Justiției: „Nu se poate vorbi de nulitate după transferul terenurilor”

În intervenția sa în Comisie, secretarul de stat de la Justiție, Mircea Ursuța a demontat posibilitatea revenirii în proprietatea statului a terenului, după 40 de ani.

Acesta a spus că „nu se poate vorbi de nulitate după transferul terenurilor” și că e nevoie garanții atât juridice, cât și economice.

De asemenea, acesta a spus că proiectul de lege nu precizează detaliile exacte ale terenurilor ce trebuie transferate, adică datele cadastrale. Pentru asta, proiectul prevede faptul că Executivul ar trebui să adopte o Hotărâre de Guvern în acest sens.

Ședința Comisiei Economice a Senatului

Ministerul Finanțelor vrea bani pe terenuri

Obiecții a avut și reprezentantul Ministerului Finanțelor, Ioan Răceu, director în cadrul Direcției de Legislație și Reglementare în Domeniul Activelor Statului.

Acesta a spus clar că ministerul nu susține acest proiect și a precizat că acesta încalcă Codul Administrativ. Instituția susține „un transfer cu titlu oneros”. Acest lucru înseamnă că dorește bani în schimbul terenurilor.

Reprezentantul Finanțelor a subliniat că nu se cunoaște cu exactitate ce se va face pe aceste terenuri și care sunt rezultatele acestui transfer de bunuri.

Transmiterea cu titlu oneros ar elimina toate garanțiile necesare asupra terenului.

Ioan Răceu, reprezentantul Ministerului Finanțelor:

Finanțele, răspuns pentru contestarii proiectului: Nu susținem actuala formă

Într-un document trimis către fondul imobiliar NEPI și intrat în posesia Libertatea, Finanțele reiau aceleași argumente.

„Precizăm că, în cazul transmiterii cu titlu gratuit, va fi afectată proprietatea privată a statului, context în care statul, din patrimoniul căruia sunt transferate respectivele bunuri, va suferi o pierdere patrimonială“, se arată în document.

În finalul acestuia, Ministerul Finanțelor spune că „nu susține promovarea inițiativei legislative în forma prezentată“.

Consiliul Concurenței a detaliat procesul privind ajutorul de stat

Nu doar Ministerul Finanțelor și cel al Justiției se opun proiectului în forma actuală. La rândul său, Consiliul Concurenței a trimis către comisie o adresă în care precizează că legea este deja sub lupa autorităților de la Bruxelles, după ce contestatarii proiectului, firma NEPI au sesizat Comisia Europeană.

În acest context, reprezentanții Consiliului Concurenței susțin că este nevoie de clarificarea situației împreună cu Comisia Europeană și obținerea unei decizii că nu este ajutor de stat ori autorizarea acestuia (dacă este cazul).

Ce urmează după discuțiile de joi

Silvia Dinică (USR), șefa Comisiei Economice a Senatului, a declarat joi că va propune noi amendamente, având în vedere argumentele aduse de către ministerele Justiției și Finanțelor.

Acum, membrii comisiei vor trebui să lucreze și să țină cont de observațiile făcute de către instituțiile statului astfel încât să reflecte pozițiile instituțiilor statului.

Silvia Dinică, președintele Comisiei Economice din Senat:

Biroul Permanent a dat termen până pe 17 iunie să fie realizat raportul comun al comisiilor Juridică și Economică privind proiectul de lege. Dinică spune însă că, având în vedere observațiile trimise, e nevoie de modificări.

Aceasta a mai precizat că vor exista noi discuții în coaliția de guvernare cu privire la lege.

Ce prevede legea

Proiectul de lege adoptat în septembrie 2020 și retrimis spre reexaminare de președintele Klaus Iohannis prevede transferul gratuit a zeci de hectare de teren din proprietatea privată a statului în cea a Camerei de Comerț a României. Terenurile în cauză se află în nordul Capitalei, în zona Romexpo, fiind evaluate neoficial chiar și la 400-500 de milioane de euro.Camera de Comerț are deja un proiect imobiliar gigantic, în valoare de 2,87 miliarde de euro cu grupul imobiliar Iulius, patronat de către omul de afaceri Iulian Dascălu fix pe terenurile în cauză.Legea a fost contestată de către fondul imobiliar sud-african NEPI, care a acuzat că este un ajutor de stat indirect. NEPI a cerut realizarea unei licitații pentru terenuri. NEPI este concurent direct cu Iulius.Comisia Europeană investighează un posibil ajutor de stat.

Traseul proiectului

Proiectul a fost inițiat de către parlamentarii PMP, dar a fost votată și de către PNL și PSD.

Ulterior, USR a acuzat că aceasta este un „tun imobiliar transpartinic“ și, împreună cu UDMR a atacat-o la Curtea Constituțională. Aceasta din urmă a respins însă sesizarea.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis-o însă în parlament la finalul lunii martie, cerând garanții că aceasta nu generează prejudicii pentru stat.

Argumentele Camerei de Comerț

Potrivit datelor prezentate până acum de Camera de Comerț, proiectul de la Romexpo va duce la modernizarea pavilionului central.

Pe lângă acest lucru, Camera de Comerț și Iulius vor construi și un complex gigantic, cu 14 clădiri noi având destinații diverse: birouri, locuințe, hoteluri, spații comerciale și muzee, plus 12.000 locuri de parcare.

Sursa: Camera de Comerț și Industrie a României

Aceasta a precizat miercuri că proiectul va aduce beneficii de aproape un miliard de lei în primii cinci ani la bugetul național și cele locale și va genera 32.000 de locuri de muncă.

Camera de Comerț spune că dacă statul vrea să vândă terenul va trebui întâi de toate să despăgubească Camera, care are dreptul de folosire a terenurilor până în anul 2053.

Nu există contract cu Iulius

Cu toate acestea, Camera de Comerț a recunoscut că nu are un contract direct cu vreo companie privată pentru proiect.

Anterior, reprezentanții grupului Iulius au precizat pentru Libertatea că nu au un parteneriat cu Camera de Comerț.

Articol original

Guvernul publică miercuri PNRR. Documentul detaliază investițiile de 29,2 miliarde de euro din bani europeni

Premierul Florin Cîțu, vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, vor prezenta miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul va publica documentul integral, urmând să fie detaliat, cu acest prilej, fiecare proiect finanțat din fonduri europene. România primește 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

Din această sumă, 14,2 miliarde de euro vor veni sub formă de granturi, iar 15 miliarde sunt împrumuturi cu dobândă avantajoasă.

PSD a cerut în permanență publicarea PNRR în varianta detaliată, nu doar documentele de sinteză, și a cerut votarea acestuia în Parlament.

România a propus inițial proiecte în valoare de 41,1 miliarde de euro, dar unele dintre acestea nu au fost acceptate de către Comisia Europeană.

Între proiectele respinse se află:

refacerea sistemului de irigațiiproiectul privind extinderea rețelei de gaze pentru combinarea gazelor naturale cu hidrogenul. Acesta a fost redus la doar o regiune, iar aceasta va fi, cel mai probabil, Oltenia.Investiții de 300 de milioane de euro în sport nu au fost acceptate de către Comisia Europeană, potrivit Elisabetei Lipă, președintele Federației Române de Canotaj, conform Euractiv.

Autostrăzi realizate prin PNRR

De asemenea, Comisia Europeană nu voia inițial să aprobe realizarea de autostrăzi prin PNRR, însă ulterior cele două poziții au fost armonizate.

Primele proiecte care vor beneficia de finanțare prin PNRR sunt Autostrada A7 Ploiești-Siret, Autostrada Transilvania și 80 de proiecte de creșe, depuse de autoritățile locale, potrivit lui Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Acesta a mai spus că lucrările vor putea începe cu bani de la buget, urmând ca sumele să fie apoi decontate prin PNRR.

Digitalizare și mediu

Țările europene beneficiază în total de 672 miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi.

Autoritățile de la Bruxelles insistă ca țările membre ale Uniunii Europene să folosească acești bani pentru realizarea de reforme, cu accent în special pe digitalizare și mediu.

Articol original

Românii au luat cu asalt Italia, după redeschidere. Consultant în turism: „Sunt parțial reuniuni de familie”

Prețul biletelor de avion a crescut în anumite cazuri, iar pentru multe rute nu mai există locuri disponibile, din cauză că sunt mai puține zboruri față de perioada de dinainte de pandemie.

Italia a renunțat, din 16 mai, la carantina obligatorie de cinci zile impusă persoanelor care vin din România și din toată statele Uniunii Europene.

Eliminarea restricțiilor i-a făcut pe mulți români să își rezerve zboruri către Peninsulă. Motivul nu îl constituie însă turismul, ci reuniunile de familie, la care se adaugă mersul la muncă, arată agențiile de turism și consultanții de specialitate.

În funcție de destinație, mulți români au constatat că prețul biletelor de avion a crescut, iar în anumite cazuri s-au epuizat rapid. Explicația este însă simplă: nu sunt la fel de multe zboruri față de anii de dinainte de pandemie.

Zboruri puține

Pe ruta București-Roma sunt mai puține zboruri față de perioada de dinainte de pandemie | Foto: Shutterstock

„Sunt puține zboruri, având în vedere incertitudinea. Nu avem încă un aflux foarte mare de bilete de avion. Cel mai mult rezervă cei care au familii acolo, nu neapărat vacanțe”, a declarat, pentru Libertatea, Maria Goicea, marketing manager la agenția Cocktail Holidays.

Aceeași explicație este dată și de consultantul în turism Traian Bădulescu.

„Deocamdată nu sunt zboruri multe. Italia era cea mai accesată destinație înainte de pandemie și țara unde avem cei mai mulți români din diaspora. Sunt parțial reuniuni de familie, pe locul doi este mersul la muncă și abia pe locul al treilea sunt city breakuri”, a spus Bădulescu.

Traian Bădulescu precizează că Italia era în topul călătoriilor de tip city break înainte de pandemie, cu destinații precum Roma, Milano, Napoli, Venezia sau Sicilia.

Marea redeschidere italiană

Italia a anunțat recent redeschiderea turismului pentru cetățenii străini.

Autoritățile de la Roma au eliminat restricțiile de călătorie începând cu 16 mai. Mai exact, cetățenii din Uniunea Europeană, Marea Britanie și Israel pot acum călători doar cu un test anti-COVID, fără să mai fie nevoie de efectuarea carantinei de 5 zile, care a fost obligatorie anterior.

Dumitru Luca, președintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), spune, la rândul său, că Italia nu este luată cu asalt de turiștii români.

„Până acum, ca destinații au fost Egiptul și Maldivele, dar pe estival vor reveni destinațiile tradiționale, adică Grecia, Bulgaria, Turcia, Spania”, a spus Luca.

Italia este țara cu cea mai mare concentrare de români, e vorba de familii, plus că se duc și se întorc de la muncă. Referitor la senzația de lipsă de bilete, operatorii și-au redus zborurile în pandemie, dar se vor regla și vor apărea noi curse.

Dumitru Luca:

Prețuri ca în 2019

Piața Sfântul Petru, unul dintre principalele puncte turistice de pe harta Romei | Foto: Shutterstock

În privința prețurilor la hotel din Italia, Traian Bădulescu spune că au revenit la nivelul din 2019.

„Nici n-au scăzut mult, dar în general nici nu au crescut. Oamenii vor să recupereze clienții. Sunt ceva mai scumpe față de 2020, dar aproape la fel cu cele din 2019. Anul trecut au fost foarte multe oferte speciale”, a spus Bădulescu.

Cum variază prețurile biletelor de avion

În privința prețurilor pentru biletele de avion, acestea depind de companie și de perioadă.

Spre exemplu, un zbor BlueAir dus-întors de la București la Milano, cu plecare pe 22 mai și revenire în România pe 23 mai, costă 426 de lei în varianta de bază. Pentru cei care vor să aibă și un bagaj mai mare și să aibă o serie de beneficii suplimentare, zborul dus este de 374 de lei, iar cel de întoarcere costă 399 de lei.

O căutare la același operator aerian pe ruta București - Napoli nu a găsit decât un zbor de plecare pe 21 mai și unul de revenire pe 28 mai, iar numărul de locuri disponibile era foarte mic: doar un loc la dus și trei la revenirea în România.

Alte companii low-cost care au zboruri către Italia sunt WizzAir (Ungaria) și Ryanair (Irlanda). BlueAir este o companie cu sediul în România.

Pe lângă acestea, mai oferă curse spre Italia companiile de linie, precum TAROM, Lufthansa, Austrian Airlines, KLM.

Mai ieftin în timpul săptămânii

Traian Bădulescu, consultant în turism | Foto: Facebook

Prețul biletelor este, de regulă, mai mic pentru călătoriile în cursul săptămânii, potrivit consultantului în turism Traian Bădulescu.

„Este o flexibilitate mare la companiile aeriene și se crește de regulă costul pe weekend, plus că diferă de la o zi la alta”, spune Bădulescu.

Majoritatea pachetelor de vacanțe vândute de agenții încep din a doua parte a lunii iunie, a mai spus acesta.

Italia, pe lista galbenă

Italia se află pe lista galbenă publicată de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) în data de 14 mai.

Acest lucru înseamnă că românii care revin din acest stat trebuie să reintre în carantină pentru cel puțin 10 zile, cu excepția persoanelor vaccinate cu ambele doze.

Alte state aflate pe lista galbenă sunt Spania, Grecia, Ungaria, Germania, Austria, Bulgaria și Statele Unite.

Articol original

Sindicatele sesizează Avocatul Poporului, după ce Guvernul a eliminat fișa postului. „Se va schimba statutul: din salariat în sclav!”

Blocul Național Sindical (BNS) acuză Guvernul că a aprobat prin ordonanță de urgență o serie de modificări la Codul Muncii care afectează drepturile salariaților. Avocatul Poporului este singura instituție care poate ataca ordonanțe de urgență la Curtea Constituțională.

Organizația sindicală a sesizat Avocatul Poporului, acuzând că Guvernul a eliminat fișa postului și regulamentul intern din legislație, astfel că angajații pot fi expuși abuzurilor angajatorilor, deoarece Inspecția Muncii și instanțele de judecată nu mai pot verifica și sancționa încălcarea drepturilor lucrătorilor, se arată într-un comunicat transmis marți de BNS.

Măsura se aplică microîntreprinderilor, salariaților mobili și celor din telemuncă.

BNS consideră că o comunicare verbală a atribuțiilor unui salariat nu este conformă cu legislația Uniunii Europene. Sindicaliștii citează Directiva (UE) 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană.

Potrivit BNS, chiar în preambulul acestei directive se prevede că „lucrătorii au dreptul de a fi informați în scris la încadrarea în muncă în legatură cu drepturile și obligațiile lor care decurg din raportul de muncă, inclusiv în legatură cu orice perioadă de probă‟.

Romania are obligația să transpună această directivă în legislația internă până la data de 01 august 2022.

„Fișa postului devine istorie‟

Fișa postului ce ar fi trebuit să i se comunice în scris salariatului devine istorie și, odată cu dispariția acesteia, capacitatea Inspecției Muncii de a mai controla și a instanțelor de judecată de a se mai raporta la acest tip de înscris. Odată cu dispariția fișei postului, se va schimba pentru milioane de cetățeni statutul: din salariat în sclav!

Blocul Național Sindical:

Nici angajații și nici autoritățile nu vor mai putea demonstra orele suplimentare lucrate și neplătite, mai spun sindicaliștii.

De asemenea, aceștia subliniază că vor exista discriminări între diverse categorii de lucrători cu privire la drepturile avute. Mai exact, cei din microîntreprinderi, salariații mobili și cei care lucrează de acasă vor avea protecții mai puține față de alți salariați, dar care au fișa postului clară.

Guvernul aduce în discuție debirocratizarea

O altă ordonanță prevede utilizarea semnăturii electronice în domeniul relațiilor de muncă, ceea ce înseamnă ca un contract de muncă să poată fi semnat electronic.

Însă doar un tip de semnătură digitală, cea numită semnătură electronică calificată, este recunoscută la nivel european.

Aceasta este semnătura electronică certificată de către organisme și firme specializate, adică servicii ce trebuie cumpărate.

Guvernul a argumentat că cele două ordonanțe duc la simplificarea relațiilor de muncă.

Însă sindicaliștii susțin că România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană la competențe digitale, în vreme ce Inspecția Muncii și instanțele nu sunt pregătite din punctul de vedere al logisticii.

Guvernul, acuzat că nu a alocat fonduri pentru competențe digitale prin PNRR

BNS critică Guvernul și pentru că nu a alocat fonduri prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru dobândirea de competențe digitale pentru populația cu vârste între 16 și 72 de ani.

Țara noastră a alocat 4 miliarde de euro pentru „transformare digitală", dar banii sunt direcționați pentru sisteme guvernamentale, digitalizarea educației și conexiuni rapide.

România ocupa în anul 2020 antepenultimul loc în Uniunea Europeană, potrivit Indicelului economiei și societății digitale (DESI), calculat de către Uniunea Europeană. În urma României se mai aflau doar Grecia și Bulgaria.

Dumitru Costin: „Fișa postului este parte integrantă a contractului de muncă‟

Presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin | Sursa foto: Hepta

Contactat de către Libertatea, Dumitru Costin – liderul BNS - spune că fișa postului este parte a contractului de muncă, iar renunțarea la aceasta expune angajații unor abuzuri.

„Eu pot să te angajez la mine la firmă, fac lucrări la liniile de tensiune. Și într-o zi nu am angajați disponibili, dar am nevoie pentru o lucrare și te pun pe tine, care nu ești calificat, să te urci pe stâlp. Și tu cazi în cap. Acela este un accident de muncă. Angajatorul va putea spune că te-ai înțeles verbal cu el, chiar dacă nu ai competențe. Și tu nu vei putea demonstra că nu e așa‟

Dumitru Costin:

Costin a mai subliniat și faptul că prin eliminarea fișei postului se încurajează evaziunea fiscală. „Mai e un fenomen în ultimii ani în România: a crescut numărul de microîntreprinderi. Prin eliminarea fișei postului se ascunde evaziunea fiscală față de Fisc și față de Inspectoratul Teritorial de Muncă‟, spune el.

„Cardul de salariat‟, o propunere pentru protecția lucrătorilor

Șeful BNS precizează că nu este împotriva digitalizării, dar nu este de acord cu diminuarea protecției angajaților.

Acesta spune că a propus realizarea unui „card de salariat‟ în care să fie trecute studiile, specializările, cursurile făcute, dar și programul de muncă și fișa postului.

Însă Dumitru Costin spune că exact mediul economic este cel care se opune, deoarece astfel se va putea descoperi mult mai ușor munca la negru.

Articol original

Patru metode eficiente prin care poți să te reinventezi profesional (PUBLICITATE)

Indiferent că vrei să îți crești cifra de afaceri, vânzările, să îți dezvolți firma sau să îți schimbi domeniul în care activezi ori să avansezi la locul de muncă, reinventarea profesională este o oportunitate de a-ți construi o viață mai bună. Transformarea profesională, schimbarea practicilor și obiceiurilor, lansarea unei noi afaceri sau dezvoltarea ca antreprenor implică doze bune de atenție, curiozitate, gândire critică și risc. Ieșirea din zona de confort și reanalizarea propriei afaceri cu noi ochi te pot ajuta în drumul spre succes. Iată câteva soluții pe care le poți avea în vedere dacă vrei să te reinventezi profesional. 

Dezvoltă-ți afacerea

Dacă ai propria afacere, poți începe prin a investi în îmbunătățirea relației cu clienții. O creștere cu 5% a ratei de loialitate poate duce la profit cu 25-95% mai mare, potrivit unui studiu realizat de Harvard Business School. O relație de calitate cu clienții este un avantaj competitiv clar și principalul motor de creștere pentru majoritatea companiilor, mari sau mici. Recomandarea (sau cuvântul din gură în gură) rămâne în continuare cea mai bună reclamă. 

De asemenea, încearcă să-ți dezvolți afacerea adoptând o strategie digitală care funcționează. Să fii prezent în online a devenit un fapt evident și nu mai există alternativă, deși mai sunt multe companii care încă nu au început digitalizarea sau nu investesc suficient în acest domeniu. Cu toate acestea, există o diferență foarte mare între administrarea unei simple pagini de Facebook și implementarea unei strategii digitale reale axate pe client. Iar dacă te gândești că nu ai resurse financiare să faci acest lucru, soluția este un credit persoane juridice. Pentru ca afacerea ta să se dezvolte, este nevoie să investești inteligent în ea. 

Ia în considerare cariera de freelancer

Dacă simți că rolul de angajat în companie nu ți se potrivește deloc, dacă nu suporți să vezi aceleași chipuri în fiecare zi și să rezolvi aceleași probleme care te plictisesc, poți lua în considerare să devii freelancer. Există mai mulți factori pe care trebuie să te bazezi pentru a reuși pe acest drum: construirea unei rețele profesionale, mai ales de oameni din domenii complementare, rezistență mare la stres, inclusiv cel provocat de insecuritatea financiară, și o mare capacitate de muncă. Recompensa poate fi însă una care să merite: libertatea în ceea ce privește propriul program și propria viață.

Îndrăznește să te schimbi în cadrul companiei tale

Reinventarea profesională poate avea loc și în cadrul companiei în care ești deja angajat. Dacă te gândești serios să schimbi departamentul în care activezi sau să faci un pas înainte pe scara ierarhică, poți vorbi cu angajatorul despre acest subiect. Este posibil ca răspunsul la solicitarea ta să fie unul pozitiv. Trebuie să te gândești întotdeauna că nu vei primi nimic dacă nu ceri acel lucru. 

Schimbă-ți profesia

Dacă ești cu adevărat sigur că vrei să schimbi total domeniul de activitate, există câțiva pași de urmat. Astfel, va trebui să faci un bilanț al competențelor tale. Dacă știi deja ce vrei să faci în viitor, trebuie să fii sigur că ai acele competențe, iar, în caz contrar, trebuie să urmezi niște cursuri de formare sau specializare, pentru care vei avea nevoie și de resurse financiare. De asemenea, fă o evaluare a pieței muncii și vezi dacă domeniul care te interesează nu este deja suprasaturat. Planifică-ți bine tranziția, pentru ca acest proces, care de obicei durează de la câteva săptămâni la câteva luni, chiar ani, să nu aibă consecințe grave asupra vieții tale personale. 

Cel mai frecvent, reinventarea profesională are loc în urma unui eveniment extern care a acționat ca un factor declanșator: concediere, epuizare, depresie profesională, plictiseală, copii (în special pentru femei), o criză sanitară așa cum este cea din prezent, care a afectat multe companii, dar poate rezulta și din oboseală sau blazare. O persoană care a lucrat 10-15 ani în același sector sau pe poziții similare își dorește în mod sigur ceva nou. Unul dintre cele mai importante lucruri care rămân după decizia de a te reinventa profesional este mândria de a fi îndrăznit.

Sursa foto: Pexels

Articol original

Dacia a anunțat prețurile pentru primul său model electric. Cât va costa modelul Spring prin programul Rabla Plus

Constructorul auto Dacia deschide, din data de 20 martie, precomenzile pentru versiunea „Comfort Plus” a modelului Spring, primul său autoturism electric, scrie G4Media, care citează News.ro. Prețul său scade sub 10.000 de euro dacă este achiziționată prin programul Rabla Plus. Primele livrări sunt programate pentru luna septembrie 2021.

„Începând din 20 martie, Dacia deschide online precomenzile pentru versiunea «Comfort Plus» a primului său model electric. Aceasta va fi disponibilă la preţul imbatabil de 18.100 euro (TVA inclusă). Dacia Spring dispune de un motor electric de 33 KW (45 CP), cuplat cu o baterie de 26,8 KWh şi poate fi alimentată atât la o priză casnică de 220V, cât şi la un Wall Box sau, opţional, la o bornă DC”, a anunţat compania, potrivit sursei citate.

Autonomie de 230 de kilometri

Modelul are o autonomie de 230 km sau de 305 kilometri în urban.

Dacia Spring beneficiază și de o serie de echipamente de siguranţă: limitator de viteză, ABS, ESP, repartitor electronic al forţei de frânare, 6 airbaguri, apel de urgenţă (buton SOS), aprindere automată a farurilor şi frânare automată de urgenţă.

Trei culori

La lansare vor fi disponibile trei culori: Kaoline White, Cenote Blue şi Lightning Silver. O a patra opţiune, Goji Red, se va adăga ulterior.

Garanţia oferită de producător este de trei ani sau 100.000 km pentru vehicul şi de 8 ani sau 120.000 km pentru bateria electrică.

Precomenzile pentru versiunea de echipare „Comfort” vor fi deschise ulterior, aceasta urmând să fie disponibilă la preţul de 16.800 de euro (TVA inclusă). O variantă destinată clienţilor de flote va fi, de asemenea, disponibilă, la acelaşi preţ: 16.800 de euro (TVA inclusă).

Disponibilă prin Rabla Plus

Dacia Spring va putea fi achiziţionată de clienţii din România prin intermediul programului RABLA Plus.

Cum prin acesta se oferă bonus de 45.000 de lei (9.220 de euro) pentru modelele electrice, rezultă că modelele electrice ale Dacia vor putea fi achiziționate sub 10.000 de euro.

Primele livrări sunt programate în cursul lunii septembrie 2021.

Made în China

Dacia Spring a fost prezentată în luna septembrie a anului 2020 la Paris. Modelul nu va fi construit la Mioveni, ci în China.

Sindicatele din Franța au criticat vehement decizia Renault de a produce mașina în Asia, în contextul în care Renault a accesat un credit garantat de stat de 5 miliarde de euro pentru a trece peste criza economică declanșată de pandemie.

Totuși, reprezentanții companiei au argumentat că producția are loc în China pentru că statul asiatic este cea mai mare piață de mașini electrice din lume, 60% din vânzările mondiale concentrându-se în China.

De asemenea, statul asiatic are o rețea bine pusă la punct de furnizori de componente și este lider în producția de baterii. Bateria este cea mai scumpă componentă a unei mașini electrice.

https://youtu.be/Dwv65Sf2_Ks

Articol original

O femeie este somată de ANAF să plătească taxe pe care deja le-a achitat. De opt luni este plimbată între ghișee

O femeie din București este pusă pe drumuri de două unități ale Fiscului și obligată să plătească o datorie de 513 lei, pe care deja a achitat-o, conform documentelor prezentate de ea. De ce autoritățile nu îi recunosc plata? Femeia și-a schimbat adresa, ceea ce duce și la modificarea domiciliului fiscal. Ea spune că, de opt luni, este pasată între diverse ghișee și angajați. ANAF susține că a notificat contribuabilul privind schimbarea domiciliului fiscal.

Carmen Iuga este asistent social într-o fundație. Din 2010 până în 2015 a avut un cabinet individual de asistență socială în Buftea, județul Ilfov. A locuit în Buftea din 2005, iar din anul 2013 are domiciliul în sectorul 1 din București.

Impozitul plătit la București nu este luat în seamă la Buftea

În 2019 și-a completat declarația unică. Sistemul Fiscului i-a arătat că are de plată 540 de lei. A achitat rapid 513 lei, „deoarece exista o bonificație pentru cei care achită din timp taxele”, explică femeia.

În 2020, i-a venit o notificare de plată. Era vorba de același impozit pe 2019. A mers la Buftea cu dovezile că a plătit.

Confirmarea plății făcute în 2019

Mi s-a spus că cei de la Buftea nu iau în considerare suma plătită, pentru că am plătit la sectorul 1. Anul trecut am solicitat transferul dosarului meu fiscal de la Buftea la sectorul 1. La Buftea mi s-a spus că din moment ce am avut cabinetul în Buftea, mi se ia în considerare domiciliul fiscal la Buftea. Dosarul a fost transferat la sectorul 1, dar aceștia nu au trimis confirmarea de primire.

Carmen Iuga:

Petenta se teme de blocarea conturilor

Dosarul său se află la ANAF Sectorul 1 încă din iunie 2020.

După opt luni, spune femeia, lucrătorii de la ANAF Sector 1 nu au transmis colegilor lor de la Buftea confirmarea oficială de schimbare a domiciliului contribuabilului.

La începutul acestui an, Carmen a primit noi notificări de plată, atât online, cât și de la Buftea, fiind amenințată acum cu blocarea conturilor.

Cei de la Buftea vor adresă oficială, cu antet, privind mutarea domiciliului, continuă ea.

Femeia solicită ca funcționarii de la ANAF Sector 1 să trimită cât mai rapid la Buftea confirmarea primirii dosarului său și faptul că figurează deja cu sumele plătite, astfel încât să își regleze situația.

„Mă simt neputincioasă”

„Este foarte frustrant și mă simt neputincioasă. Am plătit și nu mi se recunoaște plata. Acum mi-e frică să completez declarația unică pentru că nu știu unde să plătesc. Am primit somație, mă aștept din zi în zi să mi se blocheze contul”.

Carmen Iuga:

„Nu știu de ce durează atât de mult să fie comunicată acea confirmare”, acuză aceasta.

Ce spune ANAF

Libertatea a solicitat Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) o poziție oficială în acest caz.

Am întrebat exact ce pași trebuie să urmeze un contribuabil aflat într-o situație similară și ce măsuri ia Fiscul pentru ca astfel de cazuri să nu mai existe.

În răspunsul primit de la ANAF - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice București se menționează că decizia de modificare a domiciliului fiscal fie se trimite la sediul organului fiscal la care a fost înregistrat anterior contribuabilul, fie direct contribuabilului. În cazul de față, decizia de modificare a sediului fiscal a fost trimisă prin poștă contribuabilului.

„Potrivit Codului de Procedură Fiscală (Legea nr. 207/2015) cu modificările și completările ulterioare, organul fiscal validează schimbarea domiciliului fiscal în baza de date fie prin remitere la sediul organului fiscal sub semnătură a deciziei de înregistrare/modificare a domiciliului fiscal, fie prin poştă la domiciliul fiscal al contribuabilului, cu confirmare de primire. Facem mențiunea că decizia de modificare nr. 6491/03.02.2021 a fost transmisă prin poștă către contribuabil”, precizează ANAF.

„Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic”

Femeia este nervoasă pe funcționari. „Dacă n-ar fi tragic, ar fi comic. Important era să transmită la Buftea confirmarea oficială, nu mie”, acuză ea.

Marți, 2 martie, aceasta nu primise încă nicio informare oficială privind rezolvarea situației.

Angajați puțini, dosare multe

Potrivit unor surse din domeniu, transferul greoi al dosarelor vine în condițiile în care personalul este subdimensionat.

„Sunt foarte puțini angajați și sunt mii de contribuabili. Fiecare inspector are mii de dosare. Câteodată durează și trei ani!”, spune un angajat din sectorul fiscal.

Articol original

Factură umflată la gaze, de peste 2.000 de lei. Cum a fost prins un client la mijloc, între două mari companii care își dispută piața liberalizată

ENEL a emis factura pe baza informațiilor primite de Distrigaz Sud, companie care este deținută de concurentul său direct pe piața de gaze, grupul ENGIE.

Un consumator din București a primit o factură de regularizare la gaze din partea ENEL de 2.147 de lei. Convins că este o eroare - el plătea lunar în jur de 30 de lei pentru gaze -, cetățeanul a cerut anularea facturii și explicații.

Dincolo de suma exagerată, clientul a semnalat faptul că pe document era indicată la rubrica index o valoare estimată, ceea ce contravine principiului regularizării. Grupul italian i-a trecut un consum de 924 de metri cubi pentru luna decembrie. Indexul indicat era cu mult peste cel real.

„Cum poate exista o factură de regularizare estimată? Și de ce este atât de mare? Practic companiile se împrumută de la oameni”, acuză consumatorul, care a dorit să-și păstreze anonimatul.

Consumul estimat pe factură

Atât la electricitate, cât și la gaze se pot emite facturi estimate în funcție de consumul mediu, iar la anumite intervale de timp, se face regularizarea.

Adică se verifică contorul, se notează indexul și se face diferența față de consumul plătit. Care poate fi mai mare sau mai mic. În primul caz, clientul plătește diferența, în cel de-al doilea, compania echilibrează balanța la emiterea noilor facturi.

„Factura umflată” și lupta pentru clienți dintre ENEL și ENGIE

Potrivit explicațiilor primite de Libertatea de la ENEL, factura a fost emisă „în baza estimărilor” primite de la distribuitor, mai exact de la Distrigaz Sud.

Distrigaz Sud este deținută de ENGIE, companie care controlează alături de E.ON aproximativ 90% din piața de gaze din România.

ENEL este proaspăt intrat pe această piață, după liberalizarea produsă la 1 iulie 2020. Compania a venit cu o ofertă combinată - energie electrică plus gaze -, cu care a reușit să preia clienți de la ENGIE. Este și cazul consumatorului care a primit factura de peste 2.000 de lei.

Potrivit lui Virgil Popescu, ministrul energiei, o astfel de practică, comunicarea unor cifre eronate, are ca scop șicanarea clienților, cu scopul de a-i face să revină la compania de la care au plecat.

ENEL a remediat urgent situația

Cert este că cetățeanul din București a fost purtat de la un telefon la altul și de la o companie la alta pentru a-și rezolva problema. Fără succes, până în momentul în care Libertatea a cerut lămuriri despre acest caz.

În aceeași zi, ENEL ne-a comunicat că situația a fost remediată și că s-a emis o factură de corecție. Compania dă însă vina pe Distrigaz Sud și spune că aceste estimări se fac în baza legislației aprobate de ANRE.

„Clientul a fost contactat și informat în privința situației semnalate. Factura de corecție a fost deja emisă. Ne exprimăm regretul pentru acest incident, apărut în urma unei erori în transmiterea estimatului de consum de către distribuitorul de gaze naturale.

Precizăm că, în domeniul energiei, potrivit reglementărilor în vigoare, furnizorii emit facturile lunare pe baza cantităților primite de la distribuitori, responsabili pentru măsurarea cantităților consumate, precum și pentru comunicarea estimării de consum, în absența citirii contorului”, arată reprezentanții companiilor de furnizare ENEL.

Nebuloasa estimării

Consumatorul este mirat însă de acest răspuns, deoarece reprezentanții Distrigaz Sud i-au transmis inițial că nu ei au făcut această estimare: „Distrigaz m-a asigurat la telefon că ei au trimis citirile exacte, corecte, au trimis indexul. Deci, cine a trimis estimarea?”.

Clientul a precizat că, între timp, a fost notificat de ENEL că factura de 2.147 de lei a fost anulată.

Reprezentanții grupului ENGIE, care este acționarul majoritar al Distrigaz Sud, au confirmat însă pentru Libertatea că greșeala aparține unui operator de-ai săi.

„Ne exprimăm regretul pentru eroarea apărută la transmiterea indexului clientului respectiv către furnizorul său, eroare care a fost corectată. Distrigaz Sud Rețele îi încurajează pe toți clienții să transmită lunar indexul contorului de gaze naturale, online sau telefonic, prin canalele puse la dispoziție de companiile de furnizare de gaze naturale”, arată reprezentanții companiei.

Ministrul economiei: „Este o escrocherie”

Contactat de Libertatea, Virgil Popescu, ministrul economiei, a declarat că va ridica săptămâna viitoare problema facturilor estimate, atât cele pentru gaze, cât și la electricitate, într-o întâlnire cu reprezentanții ANRE.

Aici poate să intervină ANRE-ul, are pârghii și poate să îi amendeze. O să avem discuții cu ANRE cu privire la facturarea estimată.

Virgil Popescu:

Ministrul s-a plâns anterior că el însuși a primit de la furnizorul de electricitate o astfel de factură estimată cu sumă mare.

„Am primit mai multe sesizări de la oameni. Vreau să trag un semnal de alarmă pe care l-am pățit eu, pe care l-am văzut și pe alte facturi. Există anumiți furnizori, care au și distribuție, care am văzut că trec consumuri estimate foarte mari. Punând consumuri estimate foarte mari, factura va veni mai mare, practic iau niște bani în avans pentru un consum care nu există, se folosesc de banii oamenilor. Îi rog pe cei de la ANRE și pe cei de la ANPC să se verifice aceste lucruri”, a declarat ministrul, miercuri 3 februarie, într-un interviu pentru B1 TV.

„Este o formă de escrocherie, există amenzi pentru așa ceva. Mi se pare că este o înșelătorie pe care distribuitorii cu furnizorii o practică”, a mai spus Virgil Popescu.

Articol original