Deputatul PSD de Dâmbovița, Ionuț Vulpescu – fost ministru al Culturii, a fost, timp de două zile, voluntar la Muzeul de Istorie a Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Centrul de Cercetare şi Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. A fost modul în care parlamentarul social-democrat s-a alăturat proiectului de lobby […]Articol original
Un sector esențial pentru ființa oricărei națiuni, cel cultural, dispare pentru că doi miniștri ai aceluiași cabinet nu se înțeleg, în timp ce premierul este prea ocupat cu bătălia politică din propriul său partid – atrage atenția deputatul PSD de Dâmboviţa Ionuț Vulpescu – fost ministru al Culturii. „Toamna trecută, în plină campanie electorală, vicepremierul […]Articol original
În cadrul Parohiei Broșteni, comuna Produlești, s-a desfășurat, ieri – 8 iulie 2021, o manifestare dedicată tinerilor din localitate, tradițiilor și obiceiurilor populare. Evenimentul cultural-educațional a fost coordonat de preotul paroh Alexandru Gabriel Ichim.
Momentele de poezie au alternat cu cele de interpretare a unor cântece de folclor autentic, de către tineri îmbrăcați în port național. De asemenea, a fost lansat volumul de poezii intitulat „În casa Domnului pășim”, semnat de Daniela Șerban și Flori Bungete. Cele două poete sunt și coordonatoarele grupului folcloric „Zestrea Satului”, din care fac parte mai mulți copii și tineri din Comitetul parohiei Broșteni.
Din partea Arhiepiscopiei Târgoviștei a participat la acest eveniment preotul Antoniu Dincă – coordonatorul activităților catehetice cu tinerii din cadrul Protoieriei Târgoviște Sud. Au mai fost prezenți George Georgescu – primarul comunei Produlești, prof. Constantin Voicu – Societatea Scriitorilor Târgovișteni, Dorina Radu – Cercul Militar Târgoviște, Ion Bratu – etnolog și scriitoarea Maria Panțuroiu.
Cu ocazia sărbătoririi a 140 de ani de la nașterea lui George Enescu, astăzi are loc un recital la Salzburg în interpretarea violonistei Mihaela Martin, a violoncelistului Andrei Ioniță și a pianistului Andrei Gologan care vor prezenta lucrările Trio pentru pian în sol minor (1897) şi Trio pentru pian în la minor (1916), anunță Ambasada României la Viena.
Concertul se desfăşoară de la ora 19:00, în salonul International Salzburg Association din palatul Kuenburg-Langenhof, fiind organizat cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Viena, al Consulatului Consulatul Onorific al României la Salzburg şi al Bösendorfer.
Violonista Mihaela Martin este una dintre cele mai apreciate muziciene ale momentului, prezentă de scena internațională de peste 40 de ani. Premiantă a concursului Tchaikovsky din Moscova, Mihaela Martin a colaborat cu orchestre precum BBC Symphony Orchestra, Mozarteumorchester din Salzburg sau Gewandhausorchester din Leipzig. În prezent este profesoară la Universitatea de Muzică din Köln, la Academia de Muzică din Kronberg și la Academia Barenboim-Said din Berlin.
Violoncelistul Andrei Ioniță a câștigat în anul 2015 premiul I la concursul Tchaikovsky din Moscova, lansându-și astfel cariera internațională. Între timp a concertat cu orchestre precum Detroit Symphony Orchestra, Orchestra Filarmonică din Dresda sau Orchestra Filarmonică din München, colaborând cu dirijori precum Valery Gergiev, Kent Nagano sau Krzyztof Penderecki.
Pianistul Andrei Gologan a concertat în ultimii ani în săli precum Pierre-Boulez-Saal și Konzerthaus din Berlin, Stiftung Mozarteum din Salzburg sau Beethovenhaus din Bonn. Printre mentorii lui se numără Sir Andras Schiff și Daniel Barenboim. Andrei Gologan a colaborat cu muzicieni precum Benjamin Schmid, Alexandru Tomescu sau Wolfgang Redik.
„George Enescu a studiat în Viena între anii 1888-1894 cu Ernst Ludwig (pian), Robert Fuchs (compoziţie) şi Joseph Hellmesberger jun. (vioară), care s-a ocupat în mod deosebit de el, găzduindu-l în apartamentul său din Niebelungenstrasse şi plasându-l adesea în mijlocul orchestrei filarmonice a conservatorului în timpul repetiţiilor pentru ca acesta să poată explora şi asimila universul sonor al ansamblului din jurul său. George Enescu se afirmă la început ca violonist pe scena muzicală internaţională, debutând în anul 1892 în sala Bösendorfer din Viena, alături de profesorul său Joseph Hellmesberger jun. şi însoţit de criticile entuziaste ale presei vieneze. Definitorie pentru George Enescu a fost şi întâlnirea cu Johannes Brahms: în 1894 Enescu a avut onoarea de a face parte din ansamblul filarmonic ce interpreta «Sinfonia nr. 1» a compozitorului german. Tot la Viena a descoperit şi muzica lui Richard Wagner, de a cărei forţă de fascinare nu s-a mai putut desprinde niciodată. La vârsta de 12 ani Enescu îşi încheie studiile în Austria şi se desparte de Conservatorul din Viena purtând în tolbă prestigioasa medalie de argint a Societăţii Prietenilor Muzicii“(Românii de pe Ringstrasse: trasee de ieri prin Viena de azi, Gabriel Kohn, Peter Schubert, Editura Institutului Cultural Român, Bucureşti, 2015).
Am participat la o lansare inedită a unei cărți inedite: „Cealaltă patrie, cealaltă femeie”. Practic, este vorba despre cel de-al treilea roman pe care târgovișteanul Sorin Diaconescu l-a redat luminii tiparului. Deocamdată, nu am citit cartea pentru a-mi da cu părerea mea umilă despre narațiune, structura textului, sensuri, curente literare, stil, limbaj filozofic, temă, personaje etc.
Scriu acum din ceea ce am prins de la cei care au făcut onorurile de a prezenta noul roman al lui Diaconescu, respectiv profesorii George Coandă, Honorius Moțoc și Mihai Stan – directorul Editurii Bibliotheca, primarul Marius Caravețeanu și medicul Carmen Marcu. Amfitrionul acestei lansări tip spectacol, desfășurată la Teatrul „Tony Bulandra”, a fost eruditul om de cultură George Coandă.
Exersat o viață pe acest târâm al lansării și promovării unor valori, George Coandă a știut să penduleze minunat în fața publicului invitat, destul de numeros pentru un astfel de eveniment. Profesorul Coandă, într-un mod curat, sincer, parcă prea sincer pentru lumea nesigură în care trăim, a prezentat cartea, profesionist, fără să dezvăluie publicului intriga și tainele textului. Dar, nu a putut să treacă cu vederea, ba chiar s-a arătat a fi a puțin zbuciumat, iar discursul său a fost unul protestatar, dar nu politic, înfierbântat, dar nu aservit, despre ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani în societatea românească și despre ceea ce ar trebui să facă românii, dar nu fac. Decăderea unei economii, a unor sensuri ale națiunii române, a conștiințelor, lupta unora, aflați vremelnic sau ciclic la putere, pentru a acapara totul fără să se gândească că în urma lor, pentru generațiile viitoare, lasă pustiu. Este, de fapt, o temă a romanului manifest, protest, apel, care se îmbină cu o delicată poveste de dragoste, „Cealaltă patrie, cealaltă femeie”.
Vorbitorii au avut discursuri inspirate. La prima vedere, părea că au venit cu ele pregătite de acasă, probabil scheletul temei era gândit dinainte, după ce au lecturat cartea, dar, în fața publicului, s-a văzut că s-au exprimat din suflet, au improvizat pe moment, comentând romanul într-un mod traductubil pentru toată lumea.
Momentele de discurs literar au fost alternate cu puțină muzică folk interpretată de Piți, un prieten de-ai lui Sorin Diaconescu venit de la Pitești pentru a colora plăcut această lansare de carte.
Finalul manifestării i-a aparținut, bineînțeles, autorului – Sorin Diaconescu, al cărui talent oratoric, discurs, i le-am admirat încă de când era în politică. Diferența este că atunci putea vorbi mult, frumos, cu nerv, despre lucruri care nu se întâmplau. Ca în politică. Acum știe să sondeze dur realitatea, să prezinte adevărata lume în care trăim, cu bune, dar mai ales cu rele. Amestecă plăcut discursul literar cu cel filozofic. Pare un Paler al Dâmboviței, cu acea luciditate crudă și verdicte dure despre ce și cei care ne înconjoară, la care se adaugă harul literar, ușurința de a scrie cum nu prea mai găsești.
Mi s-a părut ciudată, de nerealizat, ideea că anumiți oameni din servicii ar putea salva țara de la distrugere, de la căderea în haos, de la pierderea identității. Până acum, nu am văzut că generalii de prin Servicii trăiesc chinuit, fac mătănii și sunt cu gândul la popor. Realitatea spune altceva. Poate nu știu eu. Mai trebuie să mă informez. Dacă este invers, mă plec în fața lor. Nu am citit nici cartea. După, am să mă pronunț.
Oricum, rămâne de excepție seara lansării. Un eveniment la care s-a scos în lume o carte ficționară, dar cu mulți sâmburi de adevăr și dorințe, iar cei prezenți, în special profesorul George Coandă, au transpus liber, prin viu grai, adevărate eseuri despre vremurile pe care le trăim și condiția românului prins în furtuna globalizării. Despre generalii prea mulți, după cum au remarcat și vorbitorii, pentru țărișoara noastră mică, care trebuie să ne salveze de la pieire, mai vedem…
Crestinii ortodocsi ii sarbatoresc pe 21 mai pe Sfantul Imparat Constantin cel Mare si pe mama sa, Elena, cunoscuti drept cei care au dat libertate crestinismului.
Imparatul Constantin a devenit, prin Edictul de la Milano, un adevarat protector al crestinilor. In timpul domniei sale au fost adoptate o multime de decizii in favoarea Bisericii si a preotilor. In 321, el a declarat duminica drept sarbatoarea saptamanala a crestinilor, zi de odihna in imperiu si zi in care si soldatii asistau la slujba.
Despre mama sa, Elena, se spune ca a fost prima femeie care si-a eliberat sclavii si a ajutat crestinii persecutati.
Familia imparatului a sprijinit repararea bisericilor, dar a ajutat si la construirea altora. Totodata, imparatul Constantin cel Mare a construit o noua capitala – inaugurata la 11 mai 330 -, transformand orasul Bizantium in Constantinopol, care timp de o mie de ani va fi capitala crestina a Imperiului Roman.
In calendarul popular, sarbatoarea este cunoscuta si drept Constantin Graur sau Constantinul Puilor si se mai spune ca este si sarbatoare a pasarilor padurilor, pentru ca in aceasta zi ele isi invata puii sa zboare.
Viticultorii nu lucreaza in vie de ziua sfintilor Constantin si Elena, pentru ca altfel graurii le vor manca recolta.
Conform traditiei, in aceasta zi nu se lucreaza pamantul. Altfel, pasarile vor provoca multe pagube. In unele zone din tara aceasta este ultima zi in care se mai poate semana porumb, ovaz si mei, spunandu-se din batrani ca tot ce se seamana dupa aceasta zi se va usca.
Tot in aceasta zi ciobanii hotarasc cine le va fi baci, dar si locul in care va fi amplasata stana si cine o sa o pazeasca. Taranii aprind un foc mare in aceasta zi pentru a fi feriti de forte malefice, iar prin fumul sau trebuie sa treaca si oile pentru a fi protejate.
Femeile isi stropesc gospodariile cu aghiazma si aprind tamaie pentru a alunga duhurile rele si necurate.
Pentru voia buna in familie, trebuie sa punem in casa cel putin trei fire de bujori imbobociti.
De asemenea, pentru sanatate, cineva din familie ar fi bine sa duca la biserica trei bujori, flori de lamaita, paine si dulciuri, preparate in casa.
Centrul Județean de Cultură Dâmbovița organizează, vineri – 21 mai 2021, de la ora 16:00, un spectacol folcloric extraordinar dedicat celor care poartă numele sfinților Constantin și Elena.
„Orchestra Populară Chindia, dirijor Ionuț Dumitrescu, vă va oferi momente muzicale de neuitat alături de Florentina Mîinea, Ileana Pavelescu, Crenguța Constantinescu și Loredana Dobrescu.
Spectacolul va avea loc în curtea interioară a Centrului Județean de Cultură Dâmbovița; numărul spectatorilor este limitat, în funcție de numărul scaunelor disponibile”, se precizează într-un comunicat de presă.
Data de 9 mai are o importanță aparte prin prisma evenimentelor pe care le celebrăm: Ziua Independenței de Stat a României, Ziua Victoriei Coaliției Națiunilor Unite în Cel De-al Doilea Război Mondial și Ziua Uniunii Europene.
Independența României, un obiectiv pentru care soldații români au luptat în Războiul de Independență, a fost proclamată în data de 9 mai 1877 de către Ministrul de Externe liberal, Mihail Kogălniceanu, printr-un discurs memorabil susținut în Parlamentul României, fiind ratificată în ziua următoare. După secole în care au fost sub suzeranitate otomană, românii au devenit astfel națiune de sine stătătoare.
Cea de-a doua conflagrație mondială a fost cel mai devastator război pe care l-a cunoscut omenirea și a dus la pierderea a zeci de milioane de vieți omenești. După 6 ani de lupte care au măcinat Europa, la 9 mai 1945, ultimele trupe germane din Insulele Canalului Mânecii s-au predat în mod oficial. Data de 9 mai rămâne întipărită în memoria Europei ca fiind ziua în care Cel De-al Doilea Război Mondial a luat sfârșit. De atunci au trecut 76 de ani, perioadă de pace cum Europa nu a mai cunoscut vreodată.
Această lungă perioadă de pace se datorează în mare parte unui eveniment care a avut loc la data de 9 mai 1950 când, prin declarația Ministrului de Externe francez Robert Schuman, se iniția o nouă organizare a statelor europene care să salvgardeze pacea. Celebra declarație este considerată temelia Uniunii Europene și primul pas în fondarea celei mai prolifice organizații de menținere a păcii, a pieței libere și de susținere a creșterii economice pentru binele tuturor cetățenilor săi.
În România, din respect pentru înaintașii noștri, pentru aliații noștri și pentru parcursul european pe care țara noastră îl urmează, este esențial să celebrăm această zi cu triplă semnificație.
Glorie eroilor care au luptat pentru principiile democratice în cele două războaie amintite, iar vouă dragi cetățeni români și europeni – La mulți ani!
BOLD SCHOOL, primul program educațional despre new media art și immersive experience, este dedicat profesioniștilor în comunicare, freelancerilor și oamenilor de creație care sunt în căutarea unei noi abordări în marketing și care își doresc să ducă interacțiunea cu brandurile la un alt nivel. BOLD SCHOOL include BOLD VIEW, o serie de sesiuni introductive menite să familiarizeze publicul cu conceptele de experential marketing și brand activation, AR/ VR și virtual production, interactive și immersive activation. Prima sesiune de warm-up în New Media va fi disponibilă, începând cu 27 aprilie și poate fi vizionată online, gratuit, după înscrierea pe site-ul https://www.bold.riift.studio/.
Pentru cei interesați să înțeleagă aplicabilitatea tehnologiilor, modalitatea de interacțiune și combinare a acestora, în cadrul programului este inclus și un curs dedicat de 3 zile, în perioada 11 – 13 mai. Următoarele două sesiuni BOLD VIEW vor fi disponibile în lunile mai și iunie. Un spațiu de învățare în pas cu evoluția tendințelor și a tehnologiilor BOLD SCHOOL își propune ca, prin demersul educațional derulat în perioada aprilie – septembrie 2021, să dezvăluie secretele proceselor de New Media, să explice într-o manieră simplă și ușor de înțeles cum funcționează acestea și cum pot fi integrate în strategiile de comunicare ale brandurilor, agențiilor și evenimentelor creative.
Calendarul de sesiuni de warm-up în New Media BOLD VIEW include episoade despre AR/VR /MR, Brand activation experience / ATL și BTL, New Media Art / Digital Art, Immersive experience, Interactive installations, Experiential Marketing, Projection 3D Mapping / Motion Design / VFX / CGI, TikTok filters / Instagram mask, Virtual production /XR care oferă inspirație, demontează mituri și fac informațiile despre new media mai accesibile și ușor de implementat.
Realizate într-un format atractiv, de tip emisiune TV, sesiunile BOLD VIEW îmbină analize pe studii de caz concrete, atât proiecte de succes, dar și eșecuri, tendințe și proiecte internaționale implementate, ce au rolul de a inspira și de a antrena creativitatea. Comunicare mai creativă, rezultate mai bune BOLD VIEW pune accentul pe noile media, pe aplicabilitatea lor în diverse domenii și pe cum pot transforma acestea un business într-unul cu care publicul poate interacționa liber, prin instalații, holographic performances, lighting shows, diverse etape de design și diverse alte tipuri de interactive multimedia atât online, cât și offline.
Sesiunile introductive se adresează creativilor cu idei și cu viziune, aflați constant în căutarea unor noi forme de exprimare, deschiși către tendințele și tehnologiile ce le permit o abordare inovativă asupra comunicării și conștienți de faptul că o comunicare de brand mai creativă și inovativă aduce clienți transformați în ambasadori de brand, campanii cu rezultate mai bune și impact mai mare.
“BOLD SCHOOL este inițiativa prin care îmi doresc să temperez frica noului, frica pe care o au creativii sau companiile că nu pot ține pasul cu schimbările tehnologice. Scopul meu este ca artiștii de new media și brandurile să dezvolte un limbaj comun, unde brief-ul este mai clar, iar soluția tehnologică propusă este înțeleasă cu ușurință de client. Arta digitală deja devine o parte componentă la nivel mondial, iar brand-urile din România care vor integra asta în comunicarea lor se for diferenția cu ușurință. Din 2011, de când sunt antreprenor am dezvoltat multe proiecte creative, inclusiv pe piața din România, așa că mă bucur să continui demersul de a da mai departe tot ce am învățat în acești ani.”, povestește Dumitru Gangaliuc, fondator RIIFT Studio.
Cei interesați de sesiunile BOLD VIEW le pot urmări înscriindu-se pe site iar în data lansării vor primi și vor putea accesa linkul. Partener: NO.MAD Talks. BOLD SCHOOL este un proiect al Riift – The MOONSHOT IDEA Studio, ce își propune să transforme cele mai neobișnuite și ieșite din comun idei în realitate, combinând tehnologii ca AR, VR, 3D Projection Mapping, new media art în peste 50 de activări de experiential marketing. Riift a participat cu proiectele de immersive experience și la expoziții internaționale precum Techcrunch 2017, Berlin, Cooltech Lab Winners 2018, Moscova,Start-up Weekend Winners 2019, Bruxelles, Siggraph Choice 2019, Los Angeles, Seed Forum Choice 2019, Oslo.
La 24 ianuarie 1859 a avut loc Unirea Principatelor Române sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza. Această unire cunoscută în istorie și ca Mica Unire a constituit primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român. Unirea Principatelor a fost un proces care a început în 1848 și s-a bazat pe o puternică apropiere culturală și economică ale celor două țări. Evenimentul premergător a fost că în anul 1848 s-a realizat uniunea vamală între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu.
Cum a fost posibilă unirea? În 5 ianuarie 1859, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a fost ales în unanimitate domnitor al Moldovei ca reprezentant al Partidei Naționale, iar ulterior în urma unei adunări ad-hoc a fost propus și la domnia Țării Românești de către deputatul Vasile Boerescu. Acest fapt s-a întâmplat la 24 ianuarie 1859 când Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Țării Românești, propunerea lui Boerescu fiind acceptată în unanimitate.
Astfel Marile Puteri au fost puse în fața faptului împlinit. Poarta Otomană și Imperiul Austriac au contestat acest fapt, considerându-l o încălcare a Convenției din 1858 de la Paris. Însă Convenția nu stipula ca domnii aleși în cele două Principate să fie persoane separate.
În 1862, Alexandru Ioan Cuza a unificat Parlamentul și Guvernul, realizând unirea politică, iar după înlăturarea sa de la putere în 1866, în urma unei lovituri de stat, unirea a fost consolidată prin aducerea pe tron a principelui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin Constituția de la 1866, Principatele Unite se numesc oficial România, iar mai târziu la 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit Marea Unire a Transilvaniei cu România, creându-se statul național unitar român.
Alexandru Ioan Cuza, înfăptuitorul unirii de la 24 ianuarie 1859 se trăgea dintr-o veche familie de moldoveni, din părţile Fălciului, familie de cluceri, spătari, comişi, ispravnici. Cuza s-a născut la 20 martie 1820. A învăţat până în 1831 la Iaşi, unde a avut colegi pe câţiva dintre viitorii săi colaboratori, printre ei aflându-se și Vasile Alecsandri. E trimis apoi la Paris, unde îşi ia bacalaureatul în litere. Odată întors în ţară s-a înrolat în armată, iar în 1844 s-a căsătorit cu Elena Rosetti.
În timpul evenimentelor din 1848, Cuza a fost o figură proeminentă. A luat cuvântul în adunarea de la hotelul „Petersburg” din Iaşi, cerând înfăptuirea unor reforme democratice. Printre fruntaşii adunării arestaţi din ordinul domnitorului Mihai Sturza s-a aflat şi Cuza care a reuşit apoi să scape de sub pază şi să fugă în Transilvania. Cuza participă și la Marea Adunare de la Blaj din 3/15 mai 1848, după care se retrage în Bucovina. După ce s-a întors în țară de la Paris, în perioada în care se pregătea Unirea, îndeplinea funcţia de pârcălab de Galaţi sub domnitorul Grigore Ghica. Ca formă de protest faţă de falsificarea alegerilor pentru adunările ad-hoc din Moldova, Cuza şi-a dat demisia din funcţia de pârcălab. Patriot cu idei liberale, nu radicale însă, Cuza a fost acceptat chiar şi de partizanii celor doi Sturza care candidau susţinuţi de conservatori. La 5 ianuarie 1859, el a fost ales cu unanimitate de voturi din partea deputaţilor prezenţi în Moldova. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă (1859-1866), a fost perioada de maximă dezvoltare a României moderne. Prin recunoașterea Unirii depline, crearea primului Parlament unic al României si al primului guvern unitar, prin reformele sale: adoptarea primei Constituții românești, reforma electorală, secularizarea averilor mănăstirești, reforma agrară, reforma învățământului, domnia lui Alexandru Ioan Cuza a pus bazele dezvoltării moderne a României. Primul pas important pe calea înfăptuirii statului național unitar român a fost făcut la 24 ianuarie 1859, dar Marea Unire a avut loc în 1918 la Alba Iulia.
INSPIRAȚIE… În vremuri de deznădejde, cum sunt cele pe care le trăim în această perioadă, apar și momente de bucurie a sufletului, a simțurilor, o reîntoarcere la frumos și spiritualitate. Iar Vasluiul, prin filoanele de frumos și genialitate, știe cum să facă trecerea de la tristețea unor vremuri tulburi la frumusețea unui spații incomensurabil, cum este poezia.
Ziua de 15 ianuarie este, în mod definitoriu, ziua de de naștere a marelui poet Mihai Eminescu. O zi care a căpătat o nouă semnificație, începând cu anul 2011, de când 15 ianuarie a devenit Ziua Culturii Naționale, sărbătoare națională ce are ca obiectiv promovarea culturii, artei și efortului academic.
Membrii Asociației ArtEst, în parteneriat cu reprezentanții Liceului „Emil Racoviță” Vaslui au marcat această zi de cultură și frumos sub egida „10 LICEENI DE 10”, fiind premiate cele mai reușite versuri compuse de către elevii liceului vasluian.
În această perioadă de tristețe, mai există vasluieni care mobilizează cu încăpățânare oameni și lucruri, contrazicând în mod constant aparențele.
„Cultura este singurul mijloc de afirmare, atât în fața omenirii de astăzi, cât și în fața istoriei de mâine”. (Mircea Eliade), au remarcat inimoșii membri ai ArtEst,
Așa că, membrii Asociației ArtEst (Luncanu Cătălin, Ailioaiei Ramona și Filip Alina), în parteneriat cu reprezentanții Liceului „Emil Racoviță”, au marcat, de această dată, Ziua Culturii Naționale, transformându-și proiectul HUB VERDE pentru Liceul Emil Racoviță (LER) în mult mai mult decât o nouă grădină în curtea unui liceu.
HUB VERDE a devenit o stare de spirit atât pentru elevii, cât și pentru profesorii LER.
Biblioteca liceului a găzduit activitatea, artele spectacolului armonizându-se perfect, în cel mai potrivit cadru, cu artele vizuale și creația literară.
Sub egida „10 LICEENI DE 10”, au fost premiate cele mai reușite versuri compuse de către elevii LER, cu respectarea unei teme date. Premiile oferite au fost meșteșugite de către trei artizani vasluieni, taina creațiilor lor fiind prezentată în imagini pasionaților de handmade.
Derulate într-un cadru restrâns, generat de situația pandemică actuală, cu respectarea tuturor normelor impuse prin legislația în vigoare, activitățile dedicate Zilei Culturii Naționale au fost difuzate și în mediul on line, fiind întregite spre final de un recital folk. Cristi Hîncu și chitara sa au știut în mod fericit să vindece dorul pentru muzica de cea mai bună calitate, aducând prin repertoriul ales un omagiu Culturii Naționale și poetului Mihai Eminescu.
„Așadar, cât timp grădina liceului se odihnește peste iarnă, ing. Cezar Bahrim veghind ca totul să fie impecabil afară, în interior zeci de inimi bat la unison pentru idealuri comune.
Întreaga manifestare s-a derulat în cadrul proiectului HUB VERDE pentru LER, susținut de către partenerii Asociației Culturale ArtEst – Federația Fundațiile Comunitare din România, Fundația comunitară Iași, Fondul pentru un viitor mai bun în comunități, cu sprijinul Lidl România.
În trecut, în ziua de Bobotează, după sfințirea apelor de către preoți, în satele de sub munte se constituiau cete de flăcăi (tineri necăsătoriți) care umblau prin sat și ridicau în aer, de trei ori, pe toți pe care îi întâlneau în calea lor. După aceasta, erau botezați (stropiți cu apă, din găletușa împrumutată de la biserică, cu un buchet de busuioc) urându-li-se să fie sănătoși, să aibă un an îmbelșugat, plin de bucurii. După acest botez, cei urați dădeau bani care erau puși în găletusă cu apă. În anumite zone, stropitul cu apă era însoțit de o urare populară: “ciurlez-bobotez, vară peste vară, capu să nu te doară”. În peregrinarea lor prin sat, colindătorii (numiți, la modul general, iordănitori, iar în satele de sub munte, din Muntenia și Oltenia, ciurlezi) intrau mai ales la cei cu numele de Ion, iar acolo erau omeniți și cu o băutură sau ceva mâncare.
Grupul ciurlezilor avea, în trecut, două personaje foarte importante: Conducătorul (sau popa, sau starostele) – cel care strîngea banii și Mutul, un personaj mascat, care avea o frigare în care punea carnea primită de la gazdele colindate. Mircea Eliade, în a sa „Istorie a credințelor și ideilor religioase” considera ritualul constituirii cetelor de feciori în vederea colindatului drept exemplu de sincretism păgâno-creștin. După colindatul din seara zilei de Bobotează, ciurlezii vin a doua zi la biserică, participă la slujba religioasă, apoi așteaptă în fața bisericii pe consăteni și repetă acțiunea derulată cu o seară înainte.
Această tradiție se menține și în zilele noastre, în satul Dealul Frumos (fost Valea Țâții), aparținând de comuna Pietroșița, iar animatorii și susținătorii evenimentului sunt preoții Ciprian Popescu și Ionuț Bîrză, alături de mereu inimosul Gheorghiță Stancu, fiu al satului, sufletul multor activități culturale, religioase, de gospodărire a acestui sat.
Fundația „Renașterea Pietroșiței-Ruralia” își propune să susțină și să reînvie tradițiile populare în comună, iar acest demers a început prin participarea la acest obicei, mai puțin cunoscut de oamenii de la oraș.
În fiecare an, pe 7 ianuarie, sărbătorim Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, zi în care îl cinstim pe cel care l-a botezat pe Hristos în Iordan. Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în familia preotului Zaharia. Naşterea prorocului Ioan s-a petrecut cu şase luni înaintea naşterii lui Iisus. Naşterea sa a fost vestită de către îngerul Gavriil lui Zaharia, în timp ce acesta slujea la templu.
Pentru că nu va da crezare celor vestite de îngerul Gavriil, Zaharia va rămâne mut până la punerea numelui fiului său.
Aproape 2.000.000 de români își aniversează onomastica de Sfântul Ioan.
Sfântul Ioan Botezătorul a început să predice în al cincisprezecelea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponţiu Pilat era procuratorul Iudeii (Luca 3, 1-2). El a avut menirea de a pregati poporul pentru primirea lui Mesia şi de a-L descoperi pe Acesta şi a-L face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiţi-vă, că s-a apropiat împărăţia cerurilor!”.
Ioan este un nume iudaic: “Iohanan” prescurtare din “Iehohanan” şi înseamnă “Dumnezeu s-a milostivit”. Foarte mulţi români poartă numele de Ion (forma neaoşă), Ioan sau Ioana, fie ca atare, fie în diferite variante: Ionel, Nelu, Ionică, Nica, Ionuţ, Onuţ, Ionela, Nela, Ionică sau Oana, alcătuind cea mai bogată familie onomastică din România.
În această zi de sărbătoare nu lipsesc nici tradiţiile şi obiceiurile populare. În trecut de Sfântul Ioan avea loc Torontoiul sau Iordanitul femeilor, un ritual din care s-a mai păstrat doar ospăţul final, ospăţ ce încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă. Iordanitul femeilor avea un ritual strict, în care nevestele bătrâne le primeau în grupul lor pe cele mai tinere, le duceau la râu să le stropească şi apoi făceau o masă comună
Sărbătoarea de Sfântul Ion mai este cunoscută și sub numele de “Sânt Ion”, “Înaintemergătorul Domnului” sau “Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul”.
Se știe din tradiția populară că Sfântul Ioan este protectorul pruncilor și se mai ține pentru ca pruncii să se nască sănătoși, fără malformații sau diformi. Totodată, ziua de Sfântul Ion este o zi de bucurie, iar cine nu se veselește în această zi va fi trist tot timpul anului.
Unii oameni serbează ziua de Sfânt Ion pentru ca Dumnezeu să le ferească gospodăriile de foc și animalele de fiarele sălbatice.
În ziua de Sfânt Ion există obiceiul “Iordănitul femeilor”, care este, de fapt, o petrecere a nevestelor. Femeile se adună la o gazdă, unde aduc fiecare alimente și băutură, apoi petrec până dimineața, spunând că se “iordănesc”.
Un alt obicei întâlnit în ziua de Sfântul Ion este “Iordăneala”. Mai mulți tineri care au luat de la preot, în ajunul Sfântului Ion, agheasmă de la Bobotează, merg în dimineața zilei de Sfântul Ion la biserică și după terminarea slujbei stropesc fiecare om care iese, apoi îl urează. Oamenii “iordăniți” trebuie să-i răsplătească pe urători cu bani, cu care seara chefuiesc.
Tradiția ne spune că în dimineața zilei de Sfântul Ion fiecare om trebuie să se stropească cu agheasmă nouă, pentru a fi feriți de boli în decursul anului.
Se spune conform tradiției populare că după Sfânt-Ion se botează gerul, adică se înmoaie frigul și începe să se facă mai cald.
Moartea Sfântului Ioan Botezătorul
Din Evanghelie cunoaştem că Irod, la un ospăţ prilejuit de sărbătorirea zilei de naştere, a tăiat capul Sfântului Ioan Botezătorul, la cererea Irodiadei. În acea vreme, Sfântul Ioan era întemniţat în castelul lui Irod de la Maherus. Ioan îl mustrase pe Irod pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soţia fratelui său. În ura ei de moarte, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiica ei, care dansase şi plăcuse oaspeţilor şi îndeosebi lui Irod, să ceară de la acesta capul Botezătorului ca răsplată.
Sărbătorile închinate Sfântului Ioan Botezătorul
Biserica a închinat lui Ioan şase sarbatori: zămislirea lui (23 septembrie), naşterea (24 iunie), soborul lui (7 ianuarie), tăierea capului (29 august), prima şi a doua aflare a capului lui (24 februarie) şi a treia aflare a capului său (25 mai).
Odinioară, toţi copacii îşi păstrau frunzele la venirea iernii. Dintre aceştia, numai bradul a rămas, până în prezent, verde la venirea anotimpului rece.
Legenda spune că în preajma iernii, o mică pasăre nu a mai putut să plece spre ţările calde, întrucât avea o aripă ruptă. Tremurând de frig, pasărea a încercat să se adăpostească în frunzişul unui stejar şi a unui ulm stufos, dar ambii copaci au refuzat-o, de teamă că le va mânca fructele. Disperată, aceasta s-a culcat în zăpadă, aşteptând să moară.
Deodată a auzit chemarea unui brad, care îi promitea ocrotire. Astfel, pasărea a fost salvată.
Dar, în seara de Crăciun, un vânt teribil a suflat cu putere peste pădure şi toţi copacii şi-au pierdut frunzele, în afară de bradul cel generos, pe care Dumnezeu l-a răsplătit pentru gestul de bunăvoinţă şi i-a păstrat frunzişul verde, oricât de aspre au fost vicisitudinile iernilor care au umat.
LA TELEVIZOR… Festivalul concurs „Datini și obiceiuri de iarnă”, organizat de Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui și Consiliul Județean, se va desfășura anul acesta în sistem online, adică va putea fi vizionat doar pe rețelele de socializare.
Având în vedere măsurile impuse pentru evitarea răspândirii infecției cu noul tip de coronavirus, organizatorii au decis ca atât manifestarea artistică, cât și premierea câștigătorilor să fie transmise online pe pagina de socializare a instituției, pe data de 18 decembrie.
„FESTIVALUL-CONCURS „DATINI șI OBICEIURI DE IARNĂ”
Ediția a II-a
Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, alături de Consiliul Județean Vaslui, organizează Ediția a II-a a manifestării cultural-artistice Festivalul-concurs „Datini și obiceiuri de iarnă” – ce se adresează celor de vârstă școlară.
Având în vedere Ordonanțele și Prevederile guvernamentale legate de distanțarea socială datorată situației răspândirii infecției cu noul tip de coronavirus COVID19, Festivalul „Datini și obiceiuri de iarnă” și premierea câștigătorilor vor fi transmise ONLINE pe pagina de Facebook a Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui, în data de 18 decembrie 2020, începând cu ora 10:00.
Înscrierea participanților va avea loc în perioada 23 noiembrie–4 decembrie 2020, la secretariatul instituției noastre, prin predarea unui CD ce conține un clip video cu programul artistic propus sau prin expedierea acestuia prin poștă, menționând pe o fișă de înscriere datele de contact și programul propus.
Acest Festival de datini și obiceiuri se adresează elevilor și promovează valorile tradiționale locale cu privire la sărbătorile de iarnă.
Organizând acest festival, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui încurajează cunoașterea și practicarea obiceiurilor populare specifice zonei, la nivelul vârstei școlare.
Prin participarea la acest festival, urmărim să dezvoltăm aptitudinile artistice ale elevilor, dar și sentimentul apartenenței lor la valorile locale, prin păstrarea tradițiilor și obiceiurilor specifice de iarnă.
Organizatori:
Prof. dr. Ramona Maria Mocanu, director al Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Sandra Anton, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Marian Antoniu, muzeograf la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Vă așteptăm cu drag și urăm participanților mult succes!”,
Creştinii îi sărbătoresc astăzi pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, cunoscuţi drept conducătorii cetelor de îngeri, păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte şi călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai. În fiecare an, pe 8 noiembrie, Biserica cinsteşte Soborul Sfinţilor Mihail şi Gavriil şi al tuturor Puterilor cereşti celor fără de trupuri. Deci, pe 8 noiembrie nu sunt prăznuiţi doar Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, ci toate cetele îngereşti care nu s-au despărţit de Dumnezeu.
Arhanghelii din calendarul bisericesc sunt conducătorii cetelor de îngeri, având aripi şi purtând săbii, ca simbol al biruinţei, şi sunt călăuze ale sufletelor în drumul acestora spre rai.
Cine sunt Arhanghelii Mihail și Gavriil
Arhanghelul Gavriil a fost trimis de Dumnezeu la Fecioara Maria să-i vestească taina cea mare a întrupării Domnului şi tot el a adus drepţilor Ioachim şi Ana vestea zămislirii Maicii Domnului.
În folclorul religios românesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat în comparaţie cu Arhanghelul Gavriil. El poartă, uneori, cheile raiului, este un înfocat luptător împotriva diavolului şi veghează la capul bolnavilor, dacă acestora le este sortit să moară, sau la picioarele lor, dacă le este hărăzit să mai trăiască.
De multe ori îl întâlnim alăturându-se Sfântului Ilie, atunci când acesta tună şi trăsneşte sau orânduieşte singur grindina, cu tunul. El ţine şi ciuma în frâu, asemănător Sfântului Haralambie.
În trecut, în Bucovina, Arhanghelii erau sărbătoriţi pentru că „ei sunt ei sunt păzitorii oamenilor de la naştere şi până la moarte, rugându-se lui Dumnezeu pentru sănătatea acestora”.
Arhanghelii, în viziunea populară, asistă si la judecata de apoi, sunt patroni ai casei, ard păcatele acumulate de patimile omeneşti fireşti şi purifică, prin post, conştiinţele.
Obiceiuri și tradiții de Sfinții Mihail și Gavriil
În zonele muntoase, în care Arhanghelii erau celebraţi şi ca patroni ai oilor, stăpânii acestor animale făceau o turtă mare din făină de porumb, numită „turta arieţilor” (arieţii fiind berbecii despărţiţi de oi), ce era considerată a fi purtătoare de fecunditate. Această turtă se arunca în dimineata zilei de 8 noiembrie în târla oilor.
Dacă turta cădea cu faţa în sus era semn încurajator, de bucurie în rândul ciobanilor, considerandu-se că în primăvară toate oile vor avea miei. Dacă turta cădea cu faţa în jos era mare supărare.
În calendarul popular, soborul Sfinţilor Mihail şi Gavril se serbează trei zile, în 8, 9 şi 10 noiembrie. Prima zi se numeşte capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului.
Despre Arhanghelul Mihail se ştie că este conducătorul oştilor cereşti-îngereşti, iar despre Arhanghelul Gavril ştim că este vestitorul Fecioarei Maria că va naşte pe Mântuitorul lumii, pruncul Iisus.
Totodată, un vechi obicei spune că de sărbătoarea Sfinţilor Mihail şi Gavril se aprind lumânări atât pentru oamenii în viaţă, cât şi pentru cei trecuţi la cele sfinte fără lumânare sau dispăruţi în împrejurări năprasnice.
Altfel, în ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se făcea marea pomenire pentru toţi morţii din familie. Ziua Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril se serbează fiindcă ei iau sufletele oamenilor când mor.
Se spune că cel care lucrează în această zi, de Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, se va chinui în ceasul morţii până la ieşirea sufletului.
Ziua de 8 noiembrie este totodată “Vara Arhanghelilor”, care ţine o zi. Pe lângă aceasta, între Arhangheli şi Crăciun trebuie să mai fie între două şi patru zile senine şi călduroase care se numesc popular “Vara iernii”.
În sâmbăta dinaintea sărbătorii se fac praznice pentru sufletul morţilor. Ofrandele date de pomană pentru morţi, din Ajun sau din Ziua Arhanghelilor, se numesc “Moşii de Arhangheli”.
Astăzi se implinesc 145 de ani de la nasterea Reginei Maria a Romaniei, sotia Regelui Ferdinand, unul dintre cei mai influenti monarhi ai istoriei noastre.
Nascuta pe 29 octombrie 1875 la resedinta familiei din Eastwell Park, Kent, Marea Britanie, nepoata Reginei Victoria si a Tarului Alexandru al II-lea al Rusiei, s-a casatorit cu Printul Mostenitor Ferdinand al Romaniei in 1893, iar in 1914 a devenit Regina Maria a Romaniei.
Fiul sau, Carol al II-lea, si-a dispretuit parintii, iar cand a devenit Rege, pe 8 iunie 1930, dupa moartea lui Ferdinand, a indepartat-o pe Maria din viata politica, aceasta traind la Balcic si la Castelul Bran.
S-a stins din viata pe 18 iulie 1938 la Castelul Pelisor, indragitul sau edificiu.
Prima sărbătoare a noului an bisericesc este Naşterea Maicii Domnului, în ziua de 8 septembrie. Această sărbătoare reprezintă poarta de intrare în cuprinsul întregului şir de prăznuiri la care Biserica ne cheamă pe noi toți în cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie.
Sărbătorile mari ale Maicii Domnului sunt Nașterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în Biserică a Maicii Domnului (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) și Adormirea Maicii Domnului (15 august). Aceste sărbători sunt socotite ca fiind praznice împărătești.
În afară de cele patru sărbători principale ale Sfintei Fecioare pe care le-am menționat, mai există în calendarul ortodox și alte sărbători: Soborul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu (26 decembrie), Acoperământul Maicii Domnului (1 octombrie), Izvorul Tămăduirii (Vinerea Luminată), Zămislirea Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana (9 decembrie), Aducerea veșmântului Născătoarei de Dumnezeu în Vlaherne (2 iulie) și Punerea în raclă a brâului Maicii Domnului (31 august).
Sfânta Fecioară Maria, drept cea mai sfântă dintre femei și ca una care s-a învrednicit să nască cu trup pe Mântuitorul Iisus Hristos, se bucură de preacinstire în Ortodoxie, fiind cea dintâi și cea mai mare dintre toți sfinții. A cinstit-o Dumnezeu Însuși în momentul în care a ales-o să fie „locaș al Cuvântului Hristos”.
Din paginile Sinaxarului aflăm că Sfânta Fecioară Maria s-a născut din Sfinţii şi Drepţii Părinţi Ioachim şi Ana, fiind unicul lor copil, dobândit la bătrâneţe, după stăruitoare rugăciuni. Sfântul Ioachim, tatăl Fecioarei Maria, se trăgea din seminţia lui Iuda, fiind urmaş al regelui David, iar Sfânta Ana, mama sa, era fiica preotului Mathan din Betleem, din seminţia lui Aaron.
Sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului a început să fie prăznuită încă din secolul al V-lea, între Sinodul III Ecumenic (431) și Sinodul IV Ecumenic (451). Acest lucru se observă datorită faptului că sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului se prăznuiește și la copți, și la siro-iacobiți, care s-au despărțit de Biserica Ortodoxă după Sinodul IV Ecumenic.
Sfântul Roman Melodul este cel care a compus condacul și icosul acestui praznic, în secolul al VI-lea, iar în secolul al VIII-lea, Sfântul Ioan Damaschin a alcătuit Canonul ce se cântă la slujba Utreniei.
Hotărârea datei de 8 septembrie pentru prăznuire este în legătură directă cu ziua sfințirii unei biserici închinate Maicii Domnului la Ierusalim de către împărăteasa Eudoxia, la începutul secolului al V-lea.
MĂSURI EXTREME… Pandemia de Covid 19 nu a oprit din desfășurare un eveniment mult așteptat de toți locuitorii Vasluiului. În acest an, în perioada 4 – 6 septembrie, Târgul meșterilor populari, ajuns la ediția cu numărul 18, se va desfășura, ca de obicei, în Parcul Copou din Vaslui, însă cu asigurarea măsurilor sanitare pentru diminuarea riscului epidemiologic COVID-19.
Organizatorii au luat deja măsuri pentru delimitarea spațiului expozițional, în cadrul căruia se va purta mască de protecție, trasee de ocolire cu asigurarea fluxului diferit de intrare-ieșire prin indicatoare speciale.
Pe parcursul celor trei zile de festival, în Parcul Copou, vasluienii vor putea admira operele care ies din mâna unor meșteri care păstrează vie tradiția populară, în comune și sate, în mod special. Vor fi expuse haine populare, vase din lut, sculpturi din lemn, tablouri, icoane și multe alte produse tradiționale.
Chiar dacă nu vor putea participa la atelierele de lucru, vasluienii vor putea învăța câte ceva din tainele prelucrării lemnului sau ale olăritului.
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs