Poziţionarea puterii şi tactici pentru succes sau cum să îți construiești o carieră de succes, prin Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad
La finalul săptămânii trecute, Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, a organizat webinarul cu tema „Power Positioning & Tactics for Success” susținut de prof. Mahdi Kleibo de la Universitatea din Betleem (Palestina), destinat tinerilor în căutarea unui job care să le asigure atât satisfacție profesională cât și personală. Moderatorul evenimentului a fost conf. univ. dr. Antoanela Naaji, directorul Departamentului de Relații Internaționale din cadrul UVVG. Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad derulează numeroase acţiuni cu parteneri de peste hotare, din dorinţa de a avea o expunere accentuată pe plan internaţional. „Punem un accent deosebit pe internaţionalizare, ceea ce reprezintă un proces esenţial în dezvoltarea şi recunoaşterea academică pe plan mondial” – spune conf. univ. dr. Antoanela Naaji.
Experiența domnului Kleibo constă în dezvoltarea sectorului privat, consolidarea instituțională și consolidarea capacităților. Din 2005 până în 2012, dl. Kleibo a lucrat ca reprezentant oficial pentru Swiss Education Group, iar din 2013 este cadru didactic la Universitatea din Betleem în domeniul administrării afacerilor și antreprenoriat, fiind și directorul Departamentului de Afaceri Externe din cadrul aceleiași universități din Palestina. Prezentarea a fost special concepută pentru a încuraja studenții în planificarea și construirea unei cariere de succes, prin parcurgerea unor etape esențiale, bazate pe studiile realizate, crearea unei imagini de candidat automotivat, energic, pasionat și creativ în domeniul său. Pentru a ajunge la rezultatul dorit, au fost prezentate trei modalități eficiente de a începe planificarea carierei: realizarea CV-ului personalizat, scrisoare motivațională/de intenție bine concepută și utilizarea la maxim a mediilor de socializare pentru informare și promovare.
„Webinarul a avut loc ca primă activitate în cadrul parteneriatului dintre Universitatea de Vest „Vasile Goldiș” din Arad și Universitatea din Betleem, în ideea că, oriunde în lume, pentru a îmbunătăți calitatea învățământului superior este necesară sporirea relevanței acestuia pe piața forței de muncă și în societate. De aceea sunt necesare, chiar și pentru studenți, înțelegerea procesului de modernizare a învățământului, internaționalizarea acestuia și schimbarea metodelor de predare, de la o abordare centrată pe profesor, la una orientată spre student. Efectul pe termen lung al unei astfel de abordări va îmbunătăți nivelul de competențe și abilități ale absolvenților instituțiilor de învățământ superior, stimulând totodată integrarea și cooperarea în diferite regiuni“ a declarat prof. univ. dr. Coralia Adina Cotoraci, rectorul Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 29, 2021 at 11:00PM
Ajutor de stat de 9 milioane de lei acordat Aeroportului Internațional Timișoara
Având în vedere dificultățile economice din perioada pandemiei, o serie de aeroporturi din România au solicitat Ministerului Transporturilor și Infrastructurii aprobarea acordării unui ajutor de stat pentru aeroporturile care în 2019 au înregistrat un trafic mai mare de 200.000 pasageri, dar mai mic de 3 milioane pasageri, și care se confruntă acum cu pierderi datorate cheltuielilor de exploatare din perioada 01.07.2020 – 31.12.2021. Printre acestea se numără și Aeroportul Internațional Timișoara – „Traian Vuia”, alături de aeroporturile din Cluj-Napoca, Iași, Sibiu, Bacău, Craiova și Suceava. Guvernul a aprobat bugetul destinat susținerii acestor solicitări. Astfel, aeroporturile din Timișoara și Cluj-Napoca vor primi sumele cele mai importante, câte 9.000.000 lei fiecare. Ele vor fi acordate cu respectarea prevederilor „Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat, de sprijinire a economiei, în contextul actualei epidemii de Covid 19”, emis de Comisia Europeană la data de 19 martie 2020 și modificat ulterior, ultima dată la 28 ianuarie 2021. Noi preconizăm să intrăm în posesia acestei sume până la data de 31.12.2021.
”Pentru că am constatat un interes crescut în „zona verde”, dorim să venim în întâmpinarea acestui interes prin realizarea unor investiții și proiecte prin care să punem în valoare energia regenerabilă astfel încât beneficiul să fie unul dublu. Odată cu reducerea emisiilor poluante să realizăm și reduceri ale costurilor cu energia prin valorificarea potențialului oferit de plasamentul Aeroportului Internațional Timișoara – „Traian Vuia”. Ne propunem astfel să dezvoltăm un parc fotovoltaic, care să susțină energetic infrastructura și activitatea atât în zona de trafic de pasageri, cât și în cea a transportului de tip cargo. Suntem totodată interesați de realizarea unui transport sustenabil prin dezvoltarea unui parc auto complet electric pentru activitatea de handling, precum și de realizarea unor puncte de reîncărcare a vehiculelor electrice, atât ale pasagerilor, cât și ale vizitatorilor.
Nu în ultimul rând, pentru că prevenția este cea mai eficientă și înțeleaptă măsură în orice situație, suntem interesați de actualizarea și dezvoltarea sistemului de protecție a infrastructurilor IT&C pentru securitatea națională împotriva amenințărilor cibernetice cu scopul sporirii capabilităților de identificare a posibilelor atacuri și creșterea securității cibernetice”, spune Dorel GRĂDINARU, director general AIT.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 22, 2021 at 11:05PM
Anul 2020 a fost marcat de evoluții și provocări nemaiîntâlnite în istoria recentă, ca urmare a izbucnirii crizei sanitare actuale. Într-un cadru global caracterizat de un grad sporit de incertitudine, capacitatea de adaptare la schimbările structurale rapide a reprezentat o reală provocare atât din perspectiva companiilor, cât și a Autorităților implicate în reglementarea și supravegherea piețelor financiare.
În acest context, Autoritatea de Supravegherea Financiară a dovedit flexibilitate în politicile și strategiile promovate și adaptabilitate la noile condiții socio-economice, demarând încă de la începutul crizei o serie de analize interne. Reducerile de taxe, prorogarea unor termene de depunere a raportărilor către Autoritate, depunerea raportărilor și corespondenței doar în format electronic au fost doar o parte dintre soluțiile pe care ASF le-a implementat pe parcursul anului 2020.
Piețele financiare nebancare supravegheate de Autoritate, esențiale pentru buna funcționare a sistemului financiar din România, oferind surse alternative de finanțare, economisire și protecție împotriva unei largi varietăți de riscuri, au dovedit reziliență în fața șocurilor induse de criza sanitară actuală, la nivelul agregat al celor trei sectoare supravegheate, fiind în continuare respectate cerințele de prudențialitate.
Piața de capital din România a înregistrat, în general, o dinamică pozitivă începând din a doua parte a anului 2020, după episoadele de volatilitate ridicată din prima jumătate a anului, tendință manifestată și în cazul piețelor de capital din regiune. Deși apariția vaccinului, urmată de implementarea unor campanii extinse de vaccinare au condus la reducerea tensiunilor pe piețele financiare nebancare, asistăm în continuare la posibilitatea creșterii riscului sistemic, pe fondul unei decuplări dintre piețele financiare și economia reală.
În ceea ce privește piața asigurărilor din România, Autoritatea de Supraveghere Financiară a intensificat activitatea de supraveghere și control, în virtutea obiectivelor fundamentale ale Autorității legate de asigurarea stabilității financiare a piețelor supravegheate și protecția consumatorilor. Procesele de supraveghere și control au condus la identificarea unor nereguli în activitatea desfășurată în cadrul unor societăți de asigurare, ASF dispunând, în acest sens, măsuri de corectare a deficiențelor. Mai mult, în cazul unui asigurător, abaterile grave de la prevederile legale au atras instituirea de către Autoritate a unor măsuri proporționale cu faptele și neregulile constatate, inclusiv prin desemnarea Fondului de Garantare a Asiguraților în calitate de administrator temporar, în vederea înlocuirii organului de conducere a societății.
În sistemul pensiilor private din România, riscurile se mențin la un nivel scăzut, datorită
mecanismelor eficiente de funcționare și a cadrului legislativ, ce contribuie la reducerea riscurilor de solvabilitate și a riscurilor de piață, inclusiv prin setarea unor limite investiționale pe clase de active și emitenți, determinând astfel constituirea unor portofolii prudente și sigure.
Anul 2020 și începutul lui 2021 au reprezentat o perioadă în care au fost resimțite mai acut consecințele fenomenului de contagiune economică și gradul ridicat de interconectare între piețele financiare globale, ceea ce a impus necesitatea adaptării rapide la schimbările structurale survenite, reprezentând totodată și o ocazie de redefinire a modului de administrare a activităților economice.
În acest context, Autoritatea de Supraveghere Financiară a implementat o serie de schimbări necesare în vederea dezvoltării sănătoase și durabile a piețelor, determinate atât de riscurile exogene sistemului financiar nebancar generate de criza sanitară actuală, cât și de deficiențele identificate pe parcursul derulării activității de supraveghere și control din cadrul ASF.
Măsurile instituite de Autoritatea de Supraveghere Financiară atât în anul precedent, cât și în prima jumătate a anului 2021 au venit în sprijinul asigurării obiectivelor strategice ale Autorității referitoare la stabilitatea financiară a piețelor supravegheate și protecția consumatorilor de servicii financiare nebancare.
În continuare, principalele direcții de acțiune ale Autorității sunt menite să susțină dezvoltarea sustenabilă a sistemului financiar nebancar, asigurând buna funcționare a acestuia, în acord cu cele mai bune practici promovate de către autoritățile naționale și europene. Prof. univ. dr. Nicu MARCU – Președinte – Autoritatea de Supraveghere Financiară
Întregul RAPORT PRIVIND STABILITATEA PIEȚELOR FINANCIARE NEBANCARE poate fi accesat AICI.
Instituția camerală este un organism de tradiție, cu valoare și recunoaștere confirmate, în primul rând de antreprenori, începând cu anul 1599, atunci când prima cameră de comerț din lume se înființa la Marsilia, în Franța. În România, istoria camerelor de comerț este strâns legată de procesul de modernizare a Principatelor Române – în anul 1864, […]Articol original
Salariu mediu România. Institutul Naţional de Statistică anunţă că în luna mai 2021, câştigul salarial mediu nominal brut a fost 5695 lei, cu 109 lei (-1,9%) mai mic decât în luna aprilie 2021. Câştigul salarial mediu nominal net a fost 3492 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 69 lei (-1,9%).
Salariu mediu România. Domeniul cu cele mai mari venituri
Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (inclusiv activităţi de servicii informatice) (8192 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (1850 lei).
Comparativ cu luna mai a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 9,8%.
Indicele câştigului salarial real a fost 105,8% pentru luna mai 2021 față de aceeaşi perioadă a anului precedent.
Faţă de luna precedentă, indicele câștigului salarial real a fost 97,6%.
Comparativ cu luna octombrie 1990, indicele câştigului salarial real a fost 226,6%, cu 5,7 puncte procentuale mai mic faţă de cel înregistrat în luna aprilie 2021.
Prime ocazionale
În luna mai 2021, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât ȋn luna aprilie 2021, ca urmare a acordării ȋn lunile precedente de:
prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite, de fidelitate ori pentru sărbătorile de Paşte)
drepturi în natură şi ajutoare băneşti
sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).
De asemenea, scăderile câştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), precum și de angajările de personal cu câştiguri salariale mai mici faţă de medie, în unele activităţi economice.
Economia globală se pregătește de o puternică redresare în trimestrele următoare, arată o analiză realizată de Euler Hermes. Revenirea din primul trimestru al anului 2021 la valorile de dinaintea crizei a fost alimentată de redeschiderea celor două mari economii ale lumii: SUA și China. Astfel, analiștii se așteaptă ca PIB-ul global să crească cu + 5,5% în 2021, SUA fiind singura economie în care această evoluție va depăși estimările realizate în perioada ante-Covid-19.
În Europa este preconizată o revenire la nivelul de dinaintea crizei în primul trimestru al anului 2022, creșterile fiind așteptate în 2026.
Ridicarea restricțiilor
Odată cu ridicarea restricțiilor se așteaptă ca redresarea regională să fie accelerată în a doua jumătate a anului 2021 prin restabilirea lanțurilor de aprovizionare. Inflația va crește în trimestrul doi din cauza prețurilor energiei, care acum sunt mult mai mari, dar și datorită creșterii salariilor pe fondul unei realocări imperfecte a forței de muncă.
Creșterea prețurilor ar trebui să se modereze ulterior datorită unor creșteri prudente ale ratei dobânzii, deși riscurile inflaționiste rămân ridicate în Turcia (din cauza deprecierii valutare), în Ungaria, Polonia și România, care s-au angajat în QE și au cunoscut o creștere puternică a ofertei monetare de atunci. Șomajul va crește în 2021, pe măsură ce unele restricții vor fi eliminate treptat.
Economia României
“În cazul României, prognozele de creștere a Produsului Intern Brut pentru 2021 au fost în mod repetat revizuite în sus, proiecția de +6.5% de acum câteva luni fiind deja corectată de Comisia Europeana la 7.4% și la 4.9% pentru 2022. Inflația este de asemenea prognozată să crească la peste 3% în acest an, fiind una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, chiar dacă sub nivelul celei din Ungaria sau chiar Poloniei unde ar depăși 4%. Deși au existat și factori interni – precum rezistența cererii de consum – puseul inflaționist a fost puternic alimentat în prima jumătate a anului de abrupta creștere la nivel global a prețurilor materiilor prime”, afirmă ”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Conform acestuia, inflația va fi mai degrabă un fenomen temporar, cu o intensitate mai redusă în a doua parte a anului.
În plus, Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania, mai spune că „indicatori macroeconomici cel puțin la fel de importanți de urmărit în perioada următoare prin persistența lor vor fi deficitul de cont curent (de așteptat să se mărească pe măsură ce revenirea economică se transpune și în importuri mai mari vs. exporturi), dar și deficitul bugetar, respectiv datoria publică – ca procent în PIB.
Deficitul bugetar
„Deficitul bugetar va fi destul de greu de adus în 2021 sub nivelul de 8% în condițiile politicii fiscale și a cheltuielilor publice relativ neschimbate. De asemenea, finanțarea unor deficite fiscale lărgite din perioada pandemică este probabil să conducă datoria publică spre nivelul de 60% în 2022 față de 35% în 2019”, a declarat Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.
Economia globală şi revenirea exporturilor
În ceea ce privește comerțul global, acesta se situează pe o pantă ascendentă în 2021, însă blocajele vor duce la obstacole pe termen scurt. Este prognozată o creștere de + 7,7% în termeni de volum (după -8,0% în 2020) și + 15,9% în termeni valorici (după -9,9% în 2020), susținută de efecte favorabile precum exporturile robuste din Asia-Pacific și importurile puternice din SUA, Europa și China.
Revenirea exporturilor globale a fost până acum determinată de regiunea Asia-Pacific, exporturile din majoritatea celorlalte regiuni fiind încă sub mediile anterioare crizei. Cu toate acestea, dezechilibrul global între cerere și ofertă se poate agrava în timpul verii, având în vedere noile focare Covid-19 din această regiune, în special din Taiwan, țara de care lumea a devenit din ce în ce mai dependentă în sectorul electronic. Impactul acestor focare asupra volumului schimburilor comerciale va fi temporar și limitat la al doilea trimestru, în timp ce prețurile ridicate din cauza penuriei de inputuri vor rămâne crescute în cea mai mare parte a acestui an.
Blocajele în materie de aprovizionare (materii prime, capacitate de transport, lucrători) vor menține inflația la un nivel maxim până la sfârșitul anului 2021.
Presiunile inflaționiste globale se situează la niveluri record însă, acestea ar trebui să fie temporare fiind determinate în principal de prețurile energiei și de aprecierea dolarului. Astfel, inflația costurilor va prevala probabil până în 2022, când presiunile cauzate de lipsa forței de muncă se vor reduce odată cu creșterea prețurilor de producție.
Economia globală. Europa a învăţat din greşeli
Europa a învățat din greșelile crizei din trecut, astfel că nu este prevăzută nicio înăsprire fiscală sau monetară activă înainte de a doua jumătate a anului 2022. De fapt, o creștere a PIB-ului de + 1pp în 2021, va amortiza, de asemenea, nevoile de consolidare fiscală cu subvențiile care nu sunt incluse în calculele deficitului național. Între timp, BCE va analiza depășirea temporară a inflației și se va concentra pe:
menținerea condițiilor de finanțare favorabile
închiderea spread-urilor
revizuirea strategiilor
Dintre țările mari ale UE, Italia își va întinde cel mai mult spațiul fiscal național (deficit public de 11,8% și 5,8% din PIB în 2021 și 2022). În același timp, va primi de departe cea mai mare pondere din Fondul de redresare al UE (192 miliarde EUR, din care 69 miliarde EUR sub formă de subvenții). Prin urmare, perspectiva unei integrări fiscale durabile în UE depinde de succesul planului italian de redresare.
Daniel Ştefan Armeanu, vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a anunţat că instituţia a finalizat cadrul de reglementare pentru digitalizarea sistemului de pensii private din România, iar modernizarea sistemelor informatice, în concordanţă cu evoluţiile recente în domeniu (sau transformarea digitală) reprezintă o prioritate în cadrul strategiei.
„Unul dintre principalele obiective la nivelul sistemului de pensii private vizează integrarea tehnologiilor digitale în cadrul operaţiunilor care se derulează la nivelul pieţei, atât între administratori şi participanţi, cât şi între autoritatea de supraveghere şi administratorii de fonduri de pensii. Este un obiectiv ambiţios care s-a finalizat din punctul de vedere al asigurării cadrului de reglementare care să permită dezvoltarea sistemului de pensii private, prin tranziţia către soluţii digitale. Modernizarea sistemelor informatice, în concordanţă cu evoluţiile recente în domeniu (sau transformarea digitală) reprezintă o prioritate în cadrul strategiei Autorităţii de Supraveghere Financiară şi o cerinţă esenţială pentru a ţine pasul cu progresele tehnologice de care beneficiază pieţele financiare şi pentru îmbunătăţirea activităţilor de supraveghere şi control, prin creşterea capacităţii de analiză a datelor şi implicit a calităţii activităţii de supraveghere. Digitalizarea şi inovaţia financiară evoluează într-un ritm accelerat, modificând şi influenţând modelele de afaceri, produsele şi serviciile oferite, canalele de distribuţie etc. Din acest motiv, digitalizarea, atât la nivelul Autorităţii de Supraveghere Financiară, cât şi la nivelul entităţilor supravegheate şi al consumatorilor, devine necesară”, spune Armeanu.
La nivelul instituţiilor financiare, se constată că un număr din ce în ce mai mare de entităţi îşi intensifică eforturile spre transformarea digitală şi alocă resurse umane şi financiare considerabile în acest scop, pentru a se putea adapta rapid noilor provocări şi pentru a-şi proteja activitatea, angajaţii şi clienţii, adaugă el.
„Dezvoltarea accelerată a tehnologiei informaţiei din ultimii ani şi impactul acesteia asupra pieţei financiare a condus la necesitatea identificării de noi alternative de comunicare în cadrul sistemului de pensii private din România, cu precădere între participanţii la fondurile de pensii private şi administratorii acestor fonduri. Astfel, am urmărit ca, prin introducerea de noi canale de comunicare digitale, să fie eficientizată întreaga activitate a sistemului de pensii private. Procesul de digitalizare a sistemului de pensii private a vizat atât optimizarea relaţiei participanţilor la fondurile de pensii administrate privat (Pilon II) şi la fondurile de pensii facultative (Pilon III) cu administratorii fondurilor, cât şi a celei dintre ASF şi administratori”, precizează vicepreşedintele ASF.
Într-o primă etapă, luând în considerare şi contextul pandemiei de COVID-19, în luna august 2020, s-a reglementat posibilitatea transmiterii prin mijloace electronice de către administratori către participanţii la fondurile de pensii private a informării anuale cu privire la activul personal, în funcţie de opţiunea exprimată de către participanţi.
În acest sens, au fost emise următoarele două acte normative. Primul este Norma nr. 31/2020 pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 24/2015 privind obligaţiile de raportare şi transparenţă în sistemul pensiilor administrate privat, care prevede la Art. 27 alin. (1): ,,Conform prevederilor art. 113 alin. (1) din Lege, administratorul transmite în scris, gratuit, fiecărui participant, până la data de 15 mai a fiecărui an, în format fizic la ultima adresă de corespondenţă comunicată sau prin mijloace electronice, o informare cu privire la situaţia activului personal al participantului la data de 31 decembrie a anului precedent.”
Al doilea a fost Norma nr. 32/2020 pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 25/2015 privind obligaţiile de raportare şi transparenţă în sistemul pensiilor facultative, care prevede la Art. 27 alin. (1): „Conform prevederilor art. 103 alin. (1) din Lege, administratorul transmite în scris, gratuit, fiecărui participant, până la data de 15 mai a fiecărui an, în format fizic la ultima adresă de corespondenţă comunicată sau prin mijloace electronice, o informare cu privire la situaţia activului personal al participantului la data de 31 decembrie a anului precedent.”
În etapa următoare, pentru corelarea cu prevederile Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 24/2015 privind obligaţiile de raportare şi transparenţă în sistemul pensiilor administrate privat, astfel cum a fost modificată prin Norma nr. 31/2020, respectiv Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 25/2015 privind obligaţiile de raportare şi transparenţă în sistemul pensiilor facultative, astfel cum a fost modificată prin Norma nr. 32/2020, în luna decembrie 2020, au fost emise: Norma nr. 44/2020 pentru completarea Anexei nr. 1 la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat, respectiv Norma nr. 45/2020 pentru completarea Anexei la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 18/2018 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii facultative.
„Modificările aduse prin cele două acte normative constau în completarea Anexei nr. 1 la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat, respectiv Anexei la Norma Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 18/2018 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii facultative, astfel încât viitorii participanţi să aibă posibilitatea de a primi informarea cu privire la situaţia activului personal şi prin mijloace electronice”, mai spune Armeanu.
Totodată, în luna martie 2021, pentru a facilita schimbul de informaţii între administratori cu privire la apartenenţei beneficiarilor la un fond de pensii prin intermediul acesteia, a fost emis următor act normativ: Norma nr. 4/2021 pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 27/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii administrat privat – în acest mod se facilitează îndeplinirea obligaţiilor administratorilor de verificare a apartenenţei beneficiarilor la un fond de pensii administrat privat şi anume, aceea de transmitere reciprocă de informaţii şi prin mijloace electronice puse la dispoziţie de către ASF.
O altă etapă, demarată la începutul anului 2021, este reprezentată de iniţierea unui proces amplu de modificare şi completare a normelor care reglementează activităţile de aderare a participanţilor, utilizare a activului personal net, transfer şi marketing aferente Pilonului II şi Pilonului III, pentru introducerea utilizării semnăturii electronice şi accelerarea procesului de digitalizare a operaţiunilor care au loc între administratori şi participanţi.
În prezent, mai multe proiecte de acte normative sunt în etapa publicării în Monitorul Oficial al României: Proiectul Normei pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 1/2015 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii administrate privat şi Proiectul Normei pentru modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 18/2018 privind aderarea şi evidenţa participanţilor la fondurile de pensii facultative – proiecte care conţin prevederi referitoare la acordarea posibilităţii persoanelor eligibile de a semna un act individual de aderare şi prin intermediul semnăturii electronice calificate şi la posibilitatea transmiterii, în anumite cazuri, a unor documente şi prin mijloace de comunicare electronice.
Altul este Proiectul Normei pentru modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 28/2017 privind utilizarea activului personal net al participantului la un fond de pensii facultative prevede ca participanţii care au împlinit vârsta de 60 de ani să aibă posibilitatea, în funcţie de opţiunea acestora, de a transmite documentaţia necesară utilizării activului personal net prin mijloace electronice, inclusiv prin aplicaţii puse la dispoziţie de către administrator, precum şi o nouă modalitate de semnare a cererii de plată a activului personal net, respectiv prin intermediul semnăturii electronice calificate.
Un alt proiect este al Normei pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 26/2014 privind transferul participanţilor între fondurile de pensii administrate privat şi Proiectul Normei pentru modificarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 14/2006 privind transferul participanţilor între fondurile de pensii facultative prevăd acordarea posibilităţii participanţilor care doresc să se transfere la un alt fond de pensii administrat privat, respectiv la un alt fond de pensii facultative de a semna actul individual de aderare şi prin intermediul semnăturii electronice calificate.
Un alt proiect de act normativ aflat în etapa publicării în Monitorul Oficial al României este Proiectul Normei pentru modificarea şi completarea Normei nr. 3/2013 privind activitatea de marketing a fondului de pensii administrat privat, aprobată prin Hotărârea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private nr. 5/2013 şi Proiectul Normei pentru modificarea şi completarea Normei Autorităţii de Supraveghere Financiară nr. 16/2013 privind activitatea de marketing al fondului de pensii facultative conţin prevederi referitoare la acordarea posibilităţii persoanelor eligibile de a semna un act individual de aderare şi prin intermediul semnăturii electronice calificate, precum şi completări cu privire la termenele de transmitere a documentelor în format electronic.
Referitor la relaţia entităţilor supravegheate cu ASF, în luna mai 2020, ASF a emis Instrucţiunea nr. 3/2020 privind modul de transmitere a raportărilor şi a altor documente în format electronic către Autoritatea de Supraveghere Financiară care reglementează modul de transmitere a corespondenţei, raportărilor, inclusiv a situaţiilor lunare/trimestriale, a informaţiilor şi a altor documente în format electronic către Autoritatea de Supraveghere Financiară, de către entităţile reglementate şi/sau autorizate şi/sau supravegheate de către A.S.F., precum şi de către alte persoane fizice sau juridice care figurează în Registrele A.S.F. Entităţile şi persoanele fizice sau juridice transmit corespondenţa, raportările, situaţiile lunare/trimestriale, informaţiile şi alte documente în format electronic, inclusiv în cazul în care reglementările emise anterior Instrucţiunii nr. 3/2020 prevăd transmiterea acestora în format letric.
De asemenea, se află în etapa publicării în Monitorul Oficial al României proiectul Normei privind obligaţiile de raportare şi transparenţă în sistemul pensiilor private, care conţine prevederi privind introducerea unor noi anexe pentru eliminarea transmiterii unor documente în format tipărit (situaţiile financiare anuale, raportările contabile semestriale, raportul anual etc.), acestea urmând a fi transmise prin intermediul sistemului informatic de raportări (SIR), astfel relaţia dintre administratori şi A.S.F. fiind complet digitalizată.
„În concluzie, nevoia de digitalizare a serviciilor financiare a devenit stringentă în contextul crizei generate de pandemia Covid-19 şi a schimbat paradigma modului de desfăşurare a multor activităţi, şi, cu deosebire relaţionarea cu participanţii în sistemul pensiilor private. Ţinând cont de importanţa digitalizării în procesarea informaţiilor şi în creşterea calităţii promovării produselor de pensii, dezvoltarea digitală permite totodată îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară şi încurajarea economisirii pe termen lung pentru asigurarea unui nivel de trai sustenabil la pensie. Transformarea digitală va contribui şi la automatizarea proceselor, va eficientiza atât relaţia administrator-participant, cât şi cea dintre autoritatea de supraveghere şi administratori, va conduce la creşterea transparenţei sistemului de pensii, printr-un acces mai facil la informaţii şi va permite dezvoltarea inteligentă şi modernizarea pieţei pensiilor private în România”, spune reprezentantul ASF.
Valentin Ionescu, director general al Direcției Generale Asigurări din cadrul ASF și Președinte al Institutului de Studii Financiare, a declarat la Conferința digitală LIVE ”SMART INVESTMENT – Piața de Capital din România – nivelul următor”, organizată de Gândul.ro, că undeva spre sfârșitul acestui an vom avea un raport final privind o strategie națională a pieței de capital.
Există un proiect finanțat din fonduri europene, în acest sens, iar Autoritatea de Supraveghere Financiară este lider de proiect, în parteneriat cu Ministerul de Finanțe, în timp ce Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) este consultant.
Undeva la sfarsitul anului vom avea raportul final, deja este postat pe site-ul Autorității și al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică un prim raport al OECD – Valentin Ionescu, director general al Direcției Generale Asigurări din cadrul ASF și Președinte al Institutului de Studii Financiare.
Legat de dezvoltarea pietei de capital, Valentin Ionescu spune că ceea ce s-a întâmplat în ultimul an a scos în evidență o serie de provocări structurale pe termen lung în sectorul corporativ pe piețele de capital.
„Faza de tranziție, redresare și evoluția pe termen lung a sistemului corporativ românesc, cred eu, sunt dependente de acccesul la o gamă mai largă de opțiuni de finanțare, precum clasicele acțiuni, obligațiuni corporative, dar și o piață de capital mai dinamică. Este nevoie, în special, de un echilibru între creditarea tradițională și accesul acestor companii la surse de finațare prin Bursa de Valori”, a precizat Valentin Ionescu.
Toate aceste aspecte vor contribui la avansarea integrării României în sistemul financiar european, arată reprezentantul ASF.
Lichiditatea pe bursă
Un element important pentru piața de capital din România este nivelul de lichiditate de pe bursă, factor care influentează cererea investitorilor pentru acțiuni, pentru că o lichiditate mai mare reduce prima de risc a deținerii acțiunilor și crește eficiența mecanismului de formare a prețului, adaugă Valentin Ionescu.
În același timp, o piață lichidă poate contribui la atragerea ma multor emitenți. Pe de altă parte, nivelul scăzut de lichditate poate crește costul companiilor care vor să ridice capital, deoarece investitorii doresc o rentabilitate mai mare pentru a comspensa riscul de lichiditate redusă.
Deosebit de important este, însă, și gradul de înțelegere a mecanismelor de finanțare, care se pot îmbunătăți prin programe de educație financiară, și nu în ultimul rând, diversitatea instrumentelor de finanțare.
„Este foarte important ca piața de capital să se sprijine pe mai mulți piloni: pilon de retail, adică să avem investitori persoane fizice prezente la bursă, pilonul instituțional, fondurile de investiții, dar și fondurile de pensii private”, a adăugat Valentin Ionescu.
Piața de capital din România evoluează încă sub semnul multor necunoscute pentru publicul larg, deși numărul investitorilor a crescut constant, de la an la an. Prin urmare, sunt absolut necesare acțiuni în scopul educației financiare, cel puțin.
Implementarea tehnologiei 5G, adoptarea unui nou model de afaceri, care presupune transformarea companiilor din domeniu din furnizori de spații în furnizori de servicii, și dezvoltarea biroului virtual sunt doar câteva din predicțiile din studiul Deloitte Real Estate Predictions 2021.
Piața imobiliară globală se află într-un permanent proces de adaptare la evoluțiile din economie, la cadrul de reglementare în schimbare și la mediul tehnologic aflat în plină expansiune.
Studiul este realizat pe baza informațiilor colectate din mai mult de zece țări din întreaga lume. Conform studiului, care prezintă un set de 13 previziuni pentru piața de profil, digitalizarea nu mai poate fi evitată, iar investitorii în domeniul imobiliar sau managerii de fonduri, active, proprietăți fie o implementează, fie riscă să fie marginalizați de piață.
În privința adoptării tehnologiei 5G, care are capacitatea de a conecta toate dispozitivele, clădirile și orașele între ele, astfel încât să permită modalități noi și mai inteligente de lucru, anul 2020 a încetinit procesul, în oarecare măsură, dar a evidențiat, o dată în plus, necesitatea îmbunătățirii conectării, creșterii vitezei din rețelele de date și a capacității infrastructurii necesare pentru a sprijini transformarea digitală. Pe de altă parte, deși există provocări în implementarea 5G, beneficiile economice și sociale vor depăși costurile, iar sectorul imobiliar are „lărgimea de bandă” necesară pentru a obține beneficii importante din implementarea acestei tehnologii, arată studiul.
Modul în care muncim se va schimba în era post-pandemie
În domeniul comercial se conturează un nou model de afaceri – Real Estate-as-a-Service (REaaS)-, o inovație derivată din transformarea digitală și din dezvoltarea sectorului clădirilor inteligente. Conform noului concept, importanța spațiului fizic este diminuată în favoarea celei a setului de date la care are acces utilizatorul, iar serviciile care ajută la îmbunătățirea activității angajaților iau locul spațiului tradițional de lucru. Beneficiile modelului REaaS nu se limitează doar la realizarea de economii pentru compania care îl implementează, ci se manifestă și prin generarea de venituri, datorită îmbunătățirii experienței și a productivității utilizatorilor, potrivit Mediafax.
„Modul în care muncim se va schimba în era post-pandemie. Deși nu mai suntem legați strict de un spațiu fix al biroului, nevoia de zone de co-working, de socializare a crescut. Astfel, rolul imobiliarelor evoluează spre crearea unui habitat, a unui ecosistem complex de petrecere a timpului. Toate indiciile duc către un viitor dominat de modul de lucru hibrid, în care angajații beneficiază de mai multe opțiuni pentru desfășurarea activității, iar angajatorii reexaminează necesitățile lor în materie de spațiu de lucru. Companii mari din întreaga lume, dar și societăți medii și mici, inclusiv din România, au anunțat deja că implementează un sistem de lucru hibrid pe termen lung, astfel că diversificarea ofertei de spații de lucru și dotarea cu tehnologie care să permită munca la distanță devin esențiale”, a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanță pentru sectorul Imobiliar.
Anul 2020 a consemnat dezvoltarea comunității locale, un trend care pare de viitor, având în vedere că oamenii economisesc timpul pe care îl petreceau făcând naveta și se bucură de șansa de a petrece mai mult timp conectați la zona în care locuiesc. Acest aspect oferă organizațiilor șansa de a reinventa rolul biroului într-un nou model de operare în imobiliare – biroul virtual. Și sediul fizic va fi diversificat, astfel încât să conțină atât spații de birouri într-un sediu central, cât și zone de co-working sau birouri mai mici la periferia orașelor ori în alte regiuni. Astfel, angajații vor avea la dispoziție spații de lucru mai aproape de casă, ceea ce le va permite o mai bună separare între muncă și viața personală și să se conecteze social cu colegii, în timp ce evită naveta lungă la birou.
Autoritatea de Supraveghere Financiară, în colaborare cu Ministerul Finanțelor, derulează proiectul privind “Strategia națională pentru piața de capital”, finanțat din fonduri europene, având drept consultant Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Până în prezent a fost parcursă o primă etapă, dedicată analizei caracteristicilor-cheie aferente sectorului corporativ și evoluției piețelor de oferte publice primare și secundare, pieței de obligațiuni corporative și pieței de capital privat.
Raportul ”OECD Capital Market Review of Romania” arată că șocul economic global cauzat de pandemia COVID-19 a accentuat provocările structurale pe termen lung în sectorul corporativ și pe piețele de capital din România. O privire comparativă între România și alte piețe din regiune ne arată limpede că finanțarea prin piața de capital autohtonă de către sectorul corporativ este mai limitată. Iar acest fapt reprezintă o barieră în calea creșterii economice durabile și a inovării în economia românească. Așa cum arată Raportul OCDE, piețele de capital vor juca un rol cheie atât în redresarea din criza COVID-19, cât și în crearea rezilienței corporative pe termen lung și vor contribui la canalizarea economiilor gospodăriilor către sectorul real, facilitând investițiile care pot îmbunătăți productivitatea și competitivitatea României.
”România are nevoie de o piață de capital puternică, care să poată finanța nevoile de dezvoltare a companiilor românești. Strategia, realizată în colaborare cu OCDE, trasează direcții clare de acțiune, care ne vor conduce, sunt convins, spre o piață de capital performantă și competitivă. O economie de piață puternică nu poate exista fără o bursă pe măsură” a declarat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară, domnul Nicu Marcu.
Proiectul OCDE vizează și elaborarea unui diagnostic privind problemele structurale ale pieței de capital din România, însoțit de recomandări pentru realizarea strategiei de dezvoltare a acesteia.
Această cartografiere OCDE a pieței de capital a României oferă o imagine cuprinzătoare a stării de fapt, atât înainte, cât și în timpul crizei COVID-19 și pune la dispoziție date și analize detaliate despre peisajul corporativ. Raportul a fost finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Programului de sprijinire a reformelor structurale și implementat de OCDE în cooperare cu Direcția Generală pentru sprijinirea reformelor structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene. Raportul publicat astăzi de către OCDE este disponibil aici.
Despre Autoritatea de Supraveghere Financiară
Autoritatea de Supraveghere Financiară este autoritatea naţională, înfiinţată în anul 2013 prin OUG 93/2012 aprobată prin Legea 113/2013, pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor asigurărilor, a pensiilor private, precum şi a pieţei de capital. A.S.F. contribuie la consolidarea cadrului integrat de funcţionare a celor trei sectoare, care însumează peste 10 milioane de participanţi. Mai multe informaţii puteţi găsi pe www.asfromania.ro.
Pandemia a schimbat clasamentul celor mai mari economii din lume, după ce a trimis multe țări în cele mai grave recesiuni economice din istoria recentă, scrie CNBC.
Statele Unite, China, Japonia și Germania ocupă în continuare primele patru poziții în clasamentul celor mai mari economii, dar India, care a devenit a cincea cea mai mare economie a lumii în 2019, a coborât pe locul șase, în spatele Regatului Unit, anul trecut.
India nu va recâștiga locul cinci în clasamentul economic global până în 2023, potrivit analizei CNBC a datelor FMI.
Brazilia a ieșit din top 10
Brazilia a trecut de pe a noua poziție în clasament pe locul 12 anul trecut, devenind singura țară care a ieșit din top 10.
Țara sud-americană va rămâne în afara celor mai mari 10 economii ale lumii până cel puțin în 2026 – cea mai îndepărtată proiecție FMI disponibilă. Brazilia a raportat al treilea cel mai mare număr de cazuri Covid și al doilea cel mai mare număr de morți la nivel global. Dar președintele Jair Bolsonaro – care a minimizat amenințarea cu virusul – a refuzat în repetate rânduri să impună un blocaj național pentru a limita coronavirusul. Economia s-a contractat 4,1% anul trecut și se estimează că va crește cu 3,7% în 2021, potrivit FMI.
Odată cu ieșirea Braziliei, Coreea de Sud a urcat pe locul 10 și va rămâne acolo până cel puțin în 2026.
La inițiativa Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG), a fost lansat, în urmă cu doi ani, “PACTUL PENTRU MUNCĂ”(PPM), un proiect prin care au fost identificate soluții și strategii care, pe termen scurt și mediu, pot contribui la echilibrarea pieței forței de muncă în România și la crearea unui cadru legislativ care să asigure o evoluție coerentă a pieței muncii. Pactul pentru Muncă a adus în fața partidelor politice și autorităților de resort măsuri concrete.
În urma discuțiilor dintre reprezentanții Boardului PPM și Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan, au fost prezentate măsurile mediului de afaceri, printre care amintim: transformarea digitală a autorităților publice, digitalizarea dialogului social, sediul electronic pentru firme și semnătura electronică. Pentru piața muncii era necesar un cadru legislativ adecvat prin care să se deruleze rapid și eficient relația angajator – salariat sau, după caz, angajator – salariat, terț, inclusiv autoritate.
Cristina Chiriac, președinte CONAF, a declarat: “Felicit Ministrul Muncii pentru dialogul cu noi și pentru promptitudinea implementării unor măsuri care să elimine birocrația și să fluidizeze circuitul documentelor. Ceea ce a reclamat mediul de afaceri în timpul dezbaterilor noastre a fost birocrația excesivă, neadaptată noilor condiții și nevoia de digitalizare în sistemul public. Iată că, printr-un efort comun, se creionează un act normativ, care are ca principal scop tocmai aceste deziderate. Continuăm colaborarea și lucrul împreună pentru a implementa cât mai multe măsuri menite să stimuleze piața muncii și să creeze oportunități de angajare facile și soluții rapide pentru angajatori”.
Conform proiectului de lege, apărut și în spațiul public, atât angajatul cât și angajatorul vor putea utiliza semnătura electronică la încheierea contractului, iar această modalitate va putea fi folosită de angajator și pentru alte documente, cum ar fi cele înaintate către instituții publice. Mai mult, angajatorul va avea obligația să își instruiască salariații cu privire la echipamentele și tehnologiile necesare telemuncii.
“Este doar o primă serie de măsuri identificate de mediul de afaceri și implementate de autorități. Am prezentat variante de lucru și propuneri de flexibilizare a pieței forței de muncă și am primit un răspuns pozitiv din partea acestora. Ne propunem ca împreună să identificăm soluții viabile astfel încât să reușim să flexibilizăm piața muncii și să creăm condiții noi de funcționare atât pentru angajați cât și pentru angajatori, corelate cu realitățile economice”, a concluzionat președintele CONAF.
“PACTUL PENTRU MUNCĂ” reprezintă o inițiativă demarată în anul 2019 de către Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) împreună cu Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG). Din anul 2020 s-a alăturat, în calitate de partener strategic, Confederația Patronală CONCORDIA. Ulterior, pe parcursul proiectului s-au alăturat Confederația Patronală din Industria Română (CONPIROM), Asociația Națională a Antreprenorilor (ANAA), Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton (ADAA), Camera de Comerț și Industrie Româno – Germană, Academia de Studii Economice din București (ASE), Universitatea București și CA Magda Volonciu și Asociații.
Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin este singura confederație din România ce reuneşte interesele femeilor antreprenor într-o structură închegată. CONAF a luat ființă ca urmare a necesității de a crea o cultură antreprenorială adaptată la noile trenduri în materie de business și asta, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu antreprenorial. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care promovează și susține antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent și care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF are în componența sa 2 federații, 9 patronate, 5 asociații și 18 sucursale.
O AFACERE DE FAMILIE… Puii de la Rosavis sunt recunoscuti pentru calitatea lor printre gospodarii din zona Moldovei, si nu numai, oameni care strãbat si sute de kilometri pânã la ferma din comuna Rosiesti, judetul Vaslui, pentru a-si cumpãra pãsãri pentru curtea proprie.
Omul din spatele brandului este inginerul Constantin Mihãilã, un adevãrat specialist care, în 2007, si-a investit toatã priceperea si resursele într-o afacere de familie ce a crescut de la an la an, pe toate planurile. în spatele succesului stau dorinta de a le oferi oamenilor hranã crescutã curat, preocuparea pentru sãnãtatea pãsãrilor si investitia continuã în tehnologiile de crestere performante.
Ing. Constantin Mihãilã nu este doar manager, ci si un fermier împãtimit, care s-a bucurat sã ne rãspundã la câteva întrebãri despre bazele cresterii puilor acasã.
Rep: Auzim adesea în reclame expresia „pui bine crescuti”. Pe întelesul tuturor, ce înseamnã, de fapt, acest lucru, domnule director?
Ing. Constantin Mihãilã: Putem vorbi despre un pui bine crescut când sunt îndeplinite în acelasi timp, fãrã sã se excludã una pe cealaltã, trei conditii, pe care le respectãm si noi la Rosavis: Casã, Masã, Rasã. Sã le luãm pe rând.
Casã – sã le asiguri pãsãrilor un adãpost curat, igienizat constant, bine iluminat (fie natural, fie artificial) si corect ventilat.
Masã – sã le furnizezi pãsãrilor, conform vârstei lor, nutrientii de care au nevoie pentru a-si manifesta potentialul si bagajul genetic. Cu alte cuvinte, sã creascã sãnãtoase si sã aibã un bun randament în carne sau ouã.
Rasã – chiar dacã vei îndeplini cumulativ primele douã conditii de mai sus, rasa este cea care îti aratã, la final, efortul pe care l-ai depus. Ca sã folosesc o expresie mai plasticã… nu poti face dintr-un catâr un campion de curse.
Rep: Existã anumite reguli de aur pentru cei care vor sã creascã pui în gospodãrie?
Ing. Constantin Mihãilã: O conditie esentialã pentru o crestere corectã a puilor este sã-i ferim de umezealã.
în momentul în care adãpostul în care sunt crescuti puii este umed, nu mai putem vorbi despre animale sãnãtoase, si cu atât mai mult despre animale performante. Din cauza disconfortului, pãsãrile vor tinde sã-si limiteze deplasarea, vor evita mâncarea si apa, iar de aici pânã la pierderea stãrii de sãnãtate nu este decât un pas.
O altã caracteristicã specialã a pãsãrilor este faptul cã acestea sunt granivore, adicã sunt obisnuite sã consume seminte, grãunte. Ca urmare, acestea vor alege întotdeauna sã mãnânce mai întâi furajele cu o dimensiune mai mare, lãsând în hrãnitor particulele fine, care de fapt nu sunt altceva decât ingredientele cele mai valoroase pentru crestere: vitamine, aminoacizi).
De aceea, e bine ca dupã primele trei sãptãmâni, sã hrãniti pãsãrile doar cu furaje granulate.
Ferma Rosavis recomandã nutretul combinat Secretul Gospodarului, disponibil în magazinele Rodnic pe trei categorii de vârstã: Starter, Crestere, Finisare.
Un alt lucru important de retinut este cã puii, odatã adusi în curte, încep sã exploreze noua lor „casã”, alãturi de grup. Dacã observati cã unele pãsãri sunt apatice, nu au interes sã umble si rãmân izolate, acesta este un semnal de alarmã. Va fi nevoie sã interveniti urgent, pentru cã o problemã izolatã poate afecta în scurt timp si exemplarele sãnãtoase.
Rep: Ce sã urmãrim atunci când mergem sã cumpãrãm pui de gãinã, ca sã avem siguranta cã am ales bine?
Ing. Constantin Mihãilã: Sunt câteva detalii pe care oamenii trebuie sã le observe în faza de achizitie: puii sã aibã creasta rosie, picioarele groase si fãrã anomalii, penajul lucios, fãrã pene zburlite, ochi vioi, sã nu fie apatici.
Un pui sãnãtos reactioneazã repede la stimulii externi, la zgomote. Câteva usoare bãtãi din palme îl „trezesc” imediat, el va cãuta cu privirea sursa zgomotului.
Puii care nu prezintã interes asupra sursei zgomotului si nu reactioneazã în niciun fel au probleme de sãnãtate si vor fi eliminati imediat.
Rep: Ce face Rosavis diferit fatã de alti furnizori de pui de gãinã?
Ing. Constantin Mihãilã: Am încercat sã nu ne comparãm, ci sã privim la drumul nostru si sã ascultãm ce vor consumatorii. Nevoia de a ne hrãni va fi mereu actualã, însã în ultimii ani am constatat cu plãcere cã oamenii devin tot mai constienti si exigenti cu privire la alimentatia lor.
Vor sã stie ce cumpãrã si pe bunã dreptate.
La Rosavis, ne-am concentrat tocmai pe calitate. Suntem partenerii pe care te poti baza, tocmai pentru cã întelegem cã dacã vrem sã fim sãnãtosi, nu putem sã neglijãm sãnãtatea animalelor pe care le crestem. Am investit an de an în utilaje si echipamente, ca sã atingem aceste obiective si indirect, ne-am creat un nume în care oamenii au încredere.
Cea mai recentã investitie a noastrã este o statie de incubatie a puilor de gãinã cu o capacitate de aprox. 9 milioane de pui pe an, care a rezolvat problema unei verigi esentiale a lantului calitativ – puiul de o zi – prin automatizare.
Rep: Cum pot oamenii sã achizitioneze pui de la Rosavis?
Ing. Constantin Mihãilã: Portile Rosavis sunt deschise pentru oricine vrea sã cumpere pui de gãinã. Oricine ne viziteazã va fi servit, nu existã conditii sau cantitãti minime. îi asteptãm la ferma noastrã din sat Gara Rosiesti, comuna Rosiesti, jud. Vaslui!
Sau, dacã sunt interesati strict de puii de o zi, se pot adresa si magazinelor Rodnic, prezente în 10 localitãti din regiune.
Ajutoare de stat 2021. Guvernul României a aprobat Normele metodologice ale Programelor IMM Invest, IMM Factor și IMM Leasing, precum și Schema de minimis aferentă Programului IMM Leasing, pentru asigurarea resurselor financiare necesare întreprinderilor mici și mijlocii și întreprinderilor afiliate, depășirea crizei generate de actualul context economic, menținerea locurilor de muncă și asigurarea continuității activității.
Ajutoare de stat 2021. Programul IMM Invest
În ceea privește Programul IMM Invest, a fost eliminată principala constrângere a beneficiarilor în accesarea creditelor, și anume lipsa garanțiilor și crearea necesarului de lichiditate financiară.
Plafonul de garantare pentru acest program, aferent anului 2021, este de 15 mld. lei, din care pentru Subprogramul AGRO IMM Invest plafonul este de 1 mld. lei.
Prin normele metodologice sunt stabilite acordarea de facilități și fermierilor din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii şi sectorului alimentar, prin Subprogramul Agro IMM Invest, prin extinderea categoriei beneficiarilor eligibili, precum și acordarea grantului care constă în subvenționarea în procent de 100% a dobânzii aferente creditelor acordate beneficiarilor pe o perioadă de 8 luni de la data acordării creditului, subvenționarea integrală a comisionului de administrare și a comisionului de risc pe toată perioada de valabilitate a garanției şi o componentă nerambursabilă de maximum 10% din valoarea finanţării garantate. Componenta nerambursabilă se acordă în termen de 1 an de la data solicitării transmise la Ministerul Finanțelor de către FNGCIMM pe baza Deciziei de plată, în funcție de utilizarea creditului garantat.
În cazul creditelor de investiții acordate beneficiarilor eligibili din domeniul agriculturii, pescuitului, acvaculturii și sectorului alimentar ce aplică în cadrul Subprogramului Agro IMM Invest, se acordă o perioadă de grație de maximum 24 de luni, rambursarea creditelor efectuându-se în cel puțin 2 rate pe an, pentru rambursarea principalului, iar pentru celelalte categorii de beneficiari eligibili în cadrul Programului IMM Invest perioada de grație este de maximum 18 luni la rambursarea principalului, la începutul perioadei de creditare.
Programul IMM Factor
În cazul Programului IMM Factor, se pot accesa granturi în limita cumulului rezultat din valoarea integrală a comisionului de risc și a celui de administrare şi din valoarea rezultată prin aplicarea unui procent de 50% la valoarea dobânzilor, dar nu mai mult de echivalentul în lei a 800.000 euro per întreprindere.
Plafonul total al garanțiilor pentru anul 2021 este de 1 mld. lei. Normele metodologice aprobate stabilesc costul total al finanțărilor acordate în cadrul Programului, compuse din:
a) rata dobânzii ROBOR la 3 luni plus o marjă fixă de 2,5 % pe an. Această marjă include dobânda, comisionul de factoring, precum și orice alt comision perceput de finanțator;
b) un alt cost îl reprezintă comisionul de risc – comisionul datorat Ministerului Finanțelor de către beneficiarul Programului;
c) comisionul de administrare – comisionul datorat FNGCIMM de către beneficiarul Programului pentru întreaga perioadă de valabilitate a garanției.
De asemenea, sunt reglementate activitățile desfășurate de către beneficiari care nu pot fi garantate în cadrul Programului.
Ajutoare de stat 2021. Programul IMM Leasing
Pentru Programul IMM Leasing de echipamente și utilaje s-a aprobat un plafon al garanţiilor care pot fi emise în anul 2021 în valoare de 2 miliarde lei, respectiv echivalentul subvenţiei brute al ajutorului sub formă de garanţii aferent acestui plafon, în valoare de 50,9 milioane lei.
Ministerul Finanțelor subvenționează:
dobânzile aferente finanțărilor de tip leasing financiar în procent de până la 50%, pe o perioadă de 8 luni de la data acordării finanțării
comisionul de administrare şi comisionul de risc în procent de 100% (costuri de garantare – finanțare).
Instituţia reglementează prin Normele de aplicare excluderea din marjă (3,5%) a dobânzii aplicate pentru prefinanțare, având în vedere faptul că avansul nu este parte componentă a finanțării garantate de stat și prelungește valabilitatea schemei de ajutor de minimis pentru angajamentele legale încheiate până la 31 decembrie 2021 și până la 31 octombrie 2022, perioada până la care se pot face plăți în cadrul acestei scheme.
De asemenea, este creată posibilitatea înscrierii în Program și a altor finanțatori, prin menținerea și pentru acest an a alocării pro-rata de către FNGCIMM a plafonului de garantare finanțatorilor participanți în Program, în baza solicitărilor formulate de către aceștia.
România va avea o creştere economică mai rapidă dacă accelerăm ritmul de vaccinare şi ajungem printre primii la imunizarea colectivă, iar acest lucru ne-ar putea aduce avantaje competitive în comerţul exterior şi în cursa de a atrage investiţii străine, a afirmat, vineri, Leonardo Badea, vicepreşedintele Băncii Naţionale a României.
El a fost prezent în conferinţa online „Upgrade România – investiţiile, colacul de salvare al economiei”, organizată de DC News şi a afirmat că discursul său reprezintă opinii personale care nu implică şi nu angajează în niciun fel banca centrală.
Astfel, în opinia sa, România a simţit al treilea val al pandemiei cu o întârziere de circa o lună faţă de alte ţări, ceea ce a permis cumva replierea economiei.
„Vaccinarea este singura strategie care va permite normalizarea şi deschiderea vieţii economice şi sociale. Capacitatea de refacere a economiei depinde de viteza cu care reuşim să ajungem la imunitate colectivă prin vaccinare. Şi asta este o chestiune care se ştie la nivel internaţional. Aşadar nu ar trebui să ne mulţumim cu acest ritm de vaccinare, care este la mică distanţă faţă de media UE, ci ar fi bine, în beneficiul economiei locale, să reuşim să ne plasăm printre primele ţări europene ca proporţie a populaţiei vaccinate şi să ţintim performanţe bune”, a spus dl. Badea.
A dat exemplu situaţia din Statele Unite, Marea Britanie sau Israel, unde există premise pentru relansare economică rapidă, ca urmare a succesului campaniei de vaccinare.
„Chiar dacă nu realizăm acum, competiţia pentru a ajunge cât mai repede la o imunizare colectivă este foarte importantă pentru redeschiderea economiei şi avantajul ar fi că am putea avea o creştere economică mai rapidă şi mai sustenabilă, întrucât vom cheltui mai puţine resurse publice pentru a combate efectele negative ale pandemiei, în contextul în care bugetul public este şi aşa supus unei presiuni şi datoria publică este mare”, consideră vicepreşedintele BNR.
În plus, dl. Badea consideră că România ar trebui să ajungă rapid la imunizare şi pentru a câştiga cursa pentru atragerea investitorilor străini.
„O deschidere economică rapidă ne-ar oferi avantaje competitive în comerţul exterior şi ne-ar consolida poziţia pe harta investitorilor străini de finanţarea cărora avem mare nevoie pentru modernizarea şi dezvoltarea economiei, pentru atenuarea actualelor vulnerabilităţi structurale”, susţine Badea.
Nu ne permitem să rămânem în urmă, pentru că acest lucru ne-ar expune la eventuale rebalansări de capitaluri, consideră el.
Oficialul BNR a fost întrebat de ce crede că în România nu s-au construit mai deloc autostrăzi în ultimii 30 de ani.
„Sunt o multitudine de factori care au stat la baza acestei nereuşite, care ne-a marcat existenţa noastră socială şi economică în ultimii ani. Principala problemă este legată de lipsa unui proiect naţional care să fie foarte bine articulat şi să prioritizeze principalele priorităţi de finanţare, inclusiv fonduri UE”, a răspuns dl. Badea.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Guvernul a anunţat adoptat Hotărârea de înfiinţare a Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Ministerul va avea patru mari direcţii în care va acţiona:
debirocratizare
reforma companiilor de stat
scheme de ajutor de stat
promovarea economiei şi a turismului
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Ce spune Claudiu Năsui?
„Ministerul Economiei va funcţiona de-acum ca un tot coerent şi unitar pentru a-şi atinge cele patru mari obiective. Nu va mai fi o contopire a trei ministere (Ministerul Economiei, Ministerul Mediului de Afaceri, Comerţului şi Antreprenoriatului şi Ministerul Turismului). Avem oameni profesionişti şi dedicaţi reformei, care vor debloca rapid toate dosarele. Până acum am funcţionat împletit cu Ministerul Energiei. Doi miniştri, un singur aparat de lucru. Acum că avem Hotărârea de Guvern pentru înfiinţarea ministerului şi avem şi bugetul aprobat, se vor debloca foarte multe lucruri, inclusiv plăţile pentru Măsura 2 – capital de lucru, unul dintre cele mai importante ajutoare pentru mediul de afaceri, greu încercat de măsurile de combatere a pandemiei”, a declarat ministrul Economiei, Claudiu Năsui.
Bugetul alocat
Ministerul Economiei are alocat pentru acest an un buget de aproape două ori mai mare decât anul trecut, creditele bugetare aprobate totalizând 6,6 miliarde de lei. 92% din acest buget va fi folosit pentru ajutoare acordate sectorului privat, afectat de măsurile impuse de stat pentru controlul pandemiei COVID 19.
Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului. Secretari de stat
Pe partea de debirocratizare şi, implicit, uşurarea relaţiei stat – mediu privat se va ocupa secretarul de stat Valentina Saygo. Subiectele de care se ocupă în prezent sunt următoarele: simplificarea legislaţiei pentru înfiinţarea de întreprinderi, analiza de risc la securitate fizică, obligaţiile declarative faţă de ORDA, relaţia mediului de afaceri cu statul şi cu băncile, legislaţia privind spălarea banilor şi obligaţiile faţă de ONPCSB.
Secretarul de stat Simona Fătu se va ocupa de reforma companiilor din subordinea Ministerului Economiei. Una dintre priorităţile ministerului va fi această reformă. Din cele 37 de companii câte are Ministerul Economiei, 28 au probleme mari (faliment, insolvenţă, pierderi şi datorii semnificative).
Secretarul de stat Daniela Nicolescu va avea în coordonare activităţile legate de industria de apărare şi aspectele ce ţin de administrarea resurselor minerale neenergetice.
Secretarul de stat Paul Ene se va ocupa de instrumentele financiare pentru susţinerea mediului privat prin fonduri europene. De asemenea, se va ocupa de susţinerea turismului prin împuternicirea mediului privat şi local. Totodată, va reforma şi modul în care se face promovarea economiei în ansamblul ei.
Rata şomajului 2021. Institutul Naţional de Statistică anunţă că rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost de 5,6% în ianuarie 2021. Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru prima lună a acestui an a fost de 474.000 de persoane.
Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 0,2 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 5,7% în cazul persoanelor de sex masculin şi 5,5% în cazul celor de sex feminin.
Rata şomajului 2021. Vârste
Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,4% pentru ianuarie 2021 (4,6% în cazul bărbaţilor şi 4,2% în cel al femeilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 73,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna ianuarie 2021.
Rata şomajului reprezintă ponderea şomerilor în populaţia activă.
Noi regulamente europene
Rata şomajului 2021. Începând cu anul 2021 metodologia Anchetei forţei de muncă în gospodării (sursa primară a datelor din acest comunicat) a fost revizuită pentru a răspunde cerinţelor noilor regulamente europene intrate în vigoare începând cu 1 ianuarie 2021. Aceste modificări generează un impact sesizabil asupra estimaţiilor – în special asupra numărului populaţiei ocupate (şi implicit asupra numărului populaţiei active – care este numitorul indicatorului „rata şomajului”). Din acest motiv datele provizorii publicate pentru luna ianuarie 2021 nu sunt comparabile cu cele publicate pentru perioadele anterioare.
Potrivit INS, începând cu anul 2021, persoanele care produc bunuri agricole destinate exclusiv sau majoritar auto-consumului nu mai fac parte din populaţia ocupată.
INIȚIATIVĂ… De curând, Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est a lansat inițiativa constituirii unui grup consultativ permanent dedicat companiilor mari.
În acest context, primele runde de consultări au debutat prin întâlniri exploratorii, care au avut loc în 26 februarie, respectiv 1 martie 2021.
La aceste întâlniri, alături de conducerea ADR Nord-Est, au luat parte reprezentanți la cel mai înalt nivel ai AEROSTAR S.A. Bacău, ELECTRA SRL IAșI, S.C.Antibiotice S.A. Iași, Safir SRL, SC BARRIER SRL, Ambro SA, Dinamic 92 Distribution SRL, Elsaco Electronic, Caremil SRL, EON, SC FIBREXNYLON SA, Chimcomplex S.A Borzești, ELECTROPUTERE VFU PAșCANI SA și RULMENTI SA Bârlad, iar alte cinci companii și-au dat acceptul pentru apartenența la acest grup și au agreat că vor avea loc întâlniri periodice.
Pe termen lung, obiectivele acestor întâlniri sunt:
1. Să oferim informatii privind propuneri de proiecte și parteneriate, oportunități de finanțare, având in vedere multiplele surse de informare și posibilități de conectare pe care le are agenția noastră;
2. Să cunoaștem, cu ajutorul partenerilor noștri, preocupările, problemele, nevoile și oportunitățile de care ar trebui să ținem cont în construcția programelor de dezvoltare, în accesarea de parteneriate, în implicarea în proiecte de anvergură europeană și în alte inițiative de profil;
3. Să stabilim câteva obiective și acțiuni concrete, pe care le putem realiza împreună, prin intermediul cărora să putem pune în operă unele din aspectele de mai sus.
4. Să identificăm puncte de vedere comune, pe care să le putem prezenta la diferitele niveluri de decizie la care ADR Nord-Est are acces prin intermediul rețelei sale profesionale, inclusiv prin intermediul Biroului propriu de Reprezentare la Bruxelles.
În cadrul acestor prime întâlniri, infrastructura deficitară a fost invocată ca problemă încă de actualitate, întrucât produsele sunt transportate cu tiruri sau cu trenul, iar timpii mari de livrare pe piața europeană, pot duce la pierderea unor clienți și reducerea cotei de piață. Dincolo de aceste probleme, care țin de nivelul guvernamental și înțelegând nevoia unei abordări proactive, reprezentanții întreprinderilor mari și-au manifestat interesul față de oportunităâile de susținere financiară a unor activități de cercetare-dezvoltare de produse noi, inovative, dar și față de digitalizarea afacerilor.
“Este unanim recunoscută contribuția companilor mari la dezvoltarea regiunii, oportunitățile oferite de acestea, dar și problemele cu care se confruntă, având impact asupra unui număr mare de actori din mediul socio-economic. În calitatea noastra de facilitator al parteneriatelor pentru dezvoltare, considerăm că un dialog deschis și constructiv poate conduce la deschiderea unor noi căi prin care să venim în întâmpinarea companiilor mari, cu măsuri adecvate de sprijin. Obiectivul major al inițiativei este acela de a conecta cât mai bine actorii economici importanți din regiune și de a valorifica oportunitățile de dezvoltare într-un mod coerent.” a declarat Vasile Asandei, Director General ADR Nord-Est și coordonator al grupului consultativ.
Dacă monedele digitale vor fi adoptate de băncile centrale și vor înlocui rapid bancnotele, economia ascunsă în valoare de mii de miliarde de dolari se va adânci și mai mult în întuneric, comentează Reuters.
Autoritățile monetare de la Beijing la Frankfurt au accelerat în ultimul an planurile legate de adoptarea de monede în format digital, în parte pentru a ține pasul cu explozia criptomonedelor din sectorul privat și a sistemelor de plăți online din ultimii ani. Mulțimea de modele și concepte despre cum s-ar putea face așa ceva face dificilă obținerea unei imagini clare a viitorului.
Ceea ce pare sigur este că trecerea la moneda digitală ar putea antrena dispariția bancnotelor și monedelor fizice – un declin amplificat de distanțarea socială din timpul pandemiei. Și poate că momentul nici nu este atât de departe – China studiază deja versiuni, iar Banca Centrală Europeană se așteaptă să vadă un euro digital în termen de patru ani.
Sfârșitul numerarului fizic este aproape
Dacă sfârșitul numerarului fizic este aproape, atunci persoanele sau activitățile cele mai dependente de bancnote și monede – care asigură efectiv anonimatul deținătorilor și tranzacțiile – vor trebui să se adapteze sau să găsească alte modalități de a face afaceri.
Cei mai evidenți utilizatori de numerar operează în ceea ce Fondul Monetar Internațional numește „economia ascunsă”.
În cea mai mare parte, acest ecosistem funcționează pentru a evita impozitarea, reglementarea și supravegherea și poate implica de la persoane fizice care plătesc îngrijitoare sau constructori pentru a evita taxele pe valoare adăugată sau de ocupare a forței de muncă până la criminalitatea organizată, traficații de droguri sau chiar finanțarea terorismulu, potrivit Mediafax.
Economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro
Amploarea acestei economii ascunse este enormă.
Într-un document de lucru publicat cu puțin timp înainte de șocul COVID-19, economiștii FMI au estimat că economia ascunsă din principalele economii europene ar putea fi între 20% până la 35% din produsul intern brut.
Numai pentru zona euro, economia gri se ridică la 2.000 de miliarde de euro, aproape dublu față de cele 1.200 de miliarde de euro cât sunt bancnotele aflate în circulație și, curios, peste valoarea de piață de 1.500 de miliarde de dolari a tuturor criptomonedelor cunoscute.
În România, FMI estimează o valoare a economiei gri dintre cele mai mari din Europa, pe locul 7, reprezentând circa 35% din PIB.
Numerarul nu va dispărea peste noapte
Numerarul nu va dispărea peste noapte, desigur, chiar și după lansarea monedelor digitale ale băncilor centrale (CBDC) și probabil că nu toată economia ascunsă va migra în lumea cripto. De fapt, FMI citează studii care apreciază că utilizarea plăților electronice de fapt reduc economia gri.
Dar presupunând că guvernele nu vor dori să încurajeze activitatea din ecconimia ascunsă, nu în ultimul rând din cauza pierderii veniturilor fiscale, proiectarea noilor CBDC ar putea fi influențată în mod semnificativ de aceasta.
De aceea, unii economiști consideră că CBDC-urile ar trebui să fie emise doar ca bancnote în formă digitală, păstrate în portofelele digitale, așa cum sunt acum criptomonedele. La fel ca în cazul bitcoin, mișcarea monedelor digitale poate fi urmărită într-o anumită măsură, și este greu de imaginat că acestea se vor baza 100% pe anonimat.
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs