VIDEO|Cale ferată de mare viteză în China Calea ferată de mare...

VIDEO|Cale ferată de mare viteză în China

Calea ferată de mare viteză Mudanjiang-Jimusi, cu o lungime de 371,6 Kilometri, aflată în construcție în zona extrem-estică a Chinei, va fi cel mai lung traseu de acest tip din provincia Heilongjiang.

Linia va conecta cinci orașe și va reduce timpul de călătorie de la șapte ore și 20 de minute, la două ore și 16 minute.

În ultimul deceniu, China a pus în funcțiune și proiectat căi ferate de mare viteză în regiunile alpine. Până la sfârșitul acestui an, aproape 20 de linii ferate de mare viteză vor fi finalizate. Construcția acestora în regiunile friguroase a reprezentat o mare provocare. Temperaturile extreme pot genera gheață pe rețeau feroviară și deformarea suportului feroviar, probleme majore în procesul de construcție și administrate în întreaga lume.

💾

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
December 02, 2021 at 11:00PM

Cum a apărut canabisul și când a început să fie folosit

Canabisul este originar din China și a fost domesticit în epoca de piatră, potrivit unui nou studiu.

Procesul de creștere selectivă a canabisului ar fi început în neoliticul timpuriu în ceea ce este acum nord-vestul Chinei, unde a apărut prima dată canabisul sălbatic, potrivit noilor cercetări ale căror rezultate au fost publicate în revista Science Advances.

Studiile genetice anterioare au sugerat că canabisul ar fi apărut pentru prima dată în platoul tibetan, deși primele dovezi arheologice privind utilizarea cordonului din cânepă provin din China și au fost datate cu aproximativ 12.000 de ani în urmă, conform autorilor noii cercetări.

Astfel, este larg acceptat faptul că planta își are probabil rădăcinile undeva în Asia. Identificarea locului de origine a canabisului s-a dovedit însă o provocare.

Strămoșul sălbatic al canabisului a dispărut

Dificultățile au provenit în mare din faptul că strămoșul sălbatic al canabisului este dispărut și, prin urmare, nu poate fi studiat în mod direct. Locul lui a fost luat de o serie de tulpini cultivate special, atât de canepă, cât și de canabis cu proprietăți psihoactive, precum și unele soiuri mai vechi numite soiuri locale.

Deși acestea nu sunt la fel ca plantele originale de canabis, sunt totuși mai puțin domesticite decât tulpinile comerciale moderne, fiind modificate prin selecție naturală de-a lungul secolelor, mai degrabă decât prin programe intensive de reproducere direcționate de către oameni.

Pentru a trasa istoria plantei, autorii studiului au analizat genomurile a 110 soiuri diferite de canabis din întreaga lume, inclusiv 82 de genomi noi și 28 disponibile public. În mod colectiv, acestea cuprindeau întregul spectru de tulpini și rase moderne, precum și unele soiuri crescute în mod sălbatic, care apar atunci când semințele din soiurile domesticite „scapă” și cresc și se înmulțesc în mod natural.

Strămoșii cânepii și ai canabisului psihoactiv

După evaluarea relațiilor genetice dintre toate aceste plante, cercetătorii au observat că fiecare tulpină modernă de canepă și de canabis de tip drog (cu proprietăți psihoactive) poate fi urmărită până la „un grup de gene ancestrale” care pare să-și aibă rădăcinile în soiuri locale chinezești și plante sălbatice.

Credit foto: Matteo Paganelli, Unsplash

„Soiurile locale și plantele sălbatice actuale din China reprezintă cei mai apropiați descendenți ai grupului genetic ancestral din care au derivat soiurile locale de cânepă și marijuana”, au precizat autorii studiului.

Datarea genomică a evidențiat faptul că primii strămoși domestici ai plantelor moderne de canabis s-au îndepărtat de acest progenitor sălbatic cu aproximativ 12.000 de ani în urmă, reperzentând un „indiciu că specia fusese deja domesticită în Neoliticul timpuriu”.

De atunci, creșterea intensivă de către oameni a contribuit la apariția mai multor grupuri genetice distincte, plantele de cânepă și de canabis tip drog reprezentând două dintre acestea, potrivit IFL Science.

Atunci când au comparat aceste două soiuri, autorii studiului au descoperit 134 de gene specifice canepei și 472 care erau unice pentru canabisul psihoactiv.

Vă recomandăm să citiți și:

Legalizarea canabisului ar putea fi relaționată de creșterea accidentelor rutiere

Iată cât de mult durează, de fapt, efectele consumului de canabis

Deși canabisul capătă popularitate, dovezile care să susțină eficiența medicinală a acestuia sunt limitate

Oamenii de știință au identificat mai mult de 100 de substanțe toxice în fumul de canabis

Articolul Cum a apărut canabisul și când a început să fie folosit apare prima dată în Descopera.

Articol original

SUA consideră „periculos” şi „iresponsabil” refuzul Chinei de a permite ancheta OMS privind originea COVID-19

Administraţia Joseph Biden a catalogat drept „periculos” şi „iresponsabil” refuzul Chinei de a permite continuarea anchetei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind originile pandemiei.

„Suntem profund dezamăgiţi” de refuzul Chinei. „Poziţia Chinei este iresponsabilă şi, sincer, periculoasă. Nu este momentul să fie obstrucţionate aceste demersuri”, a declarat Jen Psaki, purtătoarea de cuvânt a Preşedinţiei SUA.

Administraţia de la Beijing a anunţat că refuză următoarea etapă a investigaţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind originile pandemiei SARS-CoV-2. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut acces la documentele laboratoarelor din zonele în care au fost semnalate primele cazuri de coronavirus, inclusiv din oraşul Wuhan.

În replică la solicitările OMS, Zeng Yixin, adjunct al ministrului chinez al Sănătăţii, a declarat: „Este lipsă de respect faţă de logica normală şi aroganţă faţă de ştiinţă”.

Anchetatorii OMS au vizitat deja Institutul de Virologie din Wuhan, oraş în care au apărut primele cazuri de coronavirus, raportate în decembrie 2019. OMS ar vrea continuarea investigaţiilor în alte laboratoare din China. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a cerut Chinei să fie „transparentă” şi să coopereze în investigaţie.

„Sperăm că OMS va analiza serios consideraţiile şi sugestiile făcute de experţi chinezi”

Zeng Yixin a explicat că este surprins de solicitările OMS, deoarece se concentrează pe presupuse încălcări ale prevederilor protocoalelor de securitate în laboratoarele chineze. „Sperăm că OMS va analiza serios consideraţiile şi sugestiile făcute de experţi chinezi şi va trata demersurile pentru aflarea originii Covid-19 într-adevăr ca o temă ştiinţifică, scăpând de interferenţele politice”, a precizat Zeng Yixin.

În martie, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a anunţat, după primele vizite Wuhan, că „toate ipotezele privind originea coronavirusului rămân în curs de a fi analizate”.

Preşedintele SUA, Joseph Biden, a cerut în ianuarie serviciilor de informaţii americane să dubleze eforturile pentru a afla originile pandemiei, potrivit Mediafax.

Până în prezent, la nivel mondial s-au înregistrat peste 192 de milioane de cazuri de coronavirus şi 4,13 milioane de decese. Cele mai multe cazuri şi decese s-au înregistrat în Statele Unite, India, Brazilia, Mexic, Rusia, Franţa, Marea Britanie, Italia, Argentina, Columbia, Spania, Germania şi Iran, conform datelor centralizate de Universitatea Johns Hopkins (SUA).

Articolul SUA consideră „periculos” şi „iresponsabil” refuzul Chinei de a permite ancheta OMS privind originea COVID-19 apare prima dată în Descopera.

Articol original

Țările asiatice acumulează sisteme balistice puternice, fiind prinse la mijloc între China și SUA

Asia alunecă spre o periculoasă cursă a înarmării în condiţiile în care ţări care în trecut erau neutre au acumulat sisteme avansate de rachete cu raze lungi de acţiune, urmând direcţiile trasate de China şi de Statele Unite, afirmă analişti citaţi de agenţia Reuters.

China produce masiv sisteme multirol DF-26, cu raza de acţiune de până la 4.000 de kilometri, în timp ce Statele Unite dezvoltă noi tipuri de armament, pentru a contracara activităţile Chinei în zona Pacificului.

Alte ţări din regiune achiziţionează armament sau dezvoltă propriile rachete, pe fondul preocupărilor generate de China şi de dorinţa reducerii dependenţei de Statele Unite. Până la sfârşitul deceniului, ţările din Asia vor fi dotate cu rachete convenţionale având raze mai lungi de acţiune, viteze mai mari, capacităţi mai mari de distrugere şi care vor fi mai sofisticate decât în trecut, o situaţie care va genera modificări puternice şi periculoase, afirmă analişti şi diplomaţi.

„Peisajul rachetelor se modifică în Asia, iar modificările se produc rapid”, afirmă David Santoro, preşedintele Institutului Forumul Pacific.

Armamentul balistic, tot mai accesibil şi mai precis

Armamentul balistic este tot mai accesibil şi mai precis, iar, în contextul în care unele ţări cumpără sisteme militare, vecinii nu vor să rămână în urmă. Rachetele conferă avantaje strategice, precum capabilităţi de disuasiune; în plus, contribuie la consolidarea relaţiilor cu aliaţii militari şi pot fi un produs de export.

Însă implicaţiile pe termen lung sunt incerte, existând şanse reduse ca noile arme să faciliteze echilibrarea tensiunilor şi să contribuie la menţinerea păcii, subliniază David Santoro. „Este mai probabil ca proliferarea rachetelor să alimenteze suspiciunile, să declanşeze curse ale înarmării, să amplifice tensiunile şi, în final, să provoace crize sau chiar războaie”, subliniază analistul, potrivit Mediafax.

Conform unui clasament prezentat de agenţia Reuters, cele mai puternice rachete din zona Asia-Pacific sunt deţinute de China (sistemul DF-26, cu raza de 4.000 de kilometri), SUA (rachete hipersonice cu raza de cel puţin 2.775 de km), Taiwan (rachetele Yun Feng, cu raza de 2.000 de km), Coreea de Nord (rachetele Pukguksong-3, cu raza de 1.900 de km), Australia (rachete sol-sol şi navă-sol, cu raza de 1.500 de km), Japonia (rachete Tip-12, cu raza de 1.000 de km) şi Coreea de Sud (rachetele Hyunmoo-4, cu raza de 800 de km).

Unii dintre aliaţii SUA dezvoltă propriile arsenale balistice

Potrivit unor documente ale Comandamentului SUA din zona Indo-Pacifică (INDOPACOM), Washingtonul intenţionează să instaleze rachete cu rază lungă de acţiune „extrem de precise” de-a lungul „Primului lanţ de insule”, o zonă strategică ce include Japonia, Taiwan şi alte insule din Pacific situate în apropierea coastelor estice ale Chinei şi Rusiei.

Unii dintre aliaţii Statelor Unite dezvoltă propriile arsenale balistice. Australia a anunţat recent că va aloca echivalentul a 100 de miliarde de dolari americani în următorii 20 de ani pentru a dezvolta sisteme balistice avansate.

„Criza COVID-19 şi acţiunile Chinei au demonstrat că dependenţa de reţelele globale de aprovizionare, acest lucru include rachetele avansate, în vremuri de criză sau în perioade de război este o greşeală, astfel că este o decizie strategică crearea capacităţilor de producţie în Australia”, afirmă Michael Shoebridge, analist la Institutul Australian de Politici Strategice (ASPI).

Taiwanul, care până acum achiziţiona armament pentru a se apăra de o eventuală invazie a Chinei, pare să fi început să dezvolte sisteme balistice avansate, adoptând aparent o abordare mai ofensivă.

„Atunci când aliaţii SUA acumulează capacităţi suplimentare de atacuri la distanţe mari, cresc şi şansele utilizării acestor sisteme în conflicte regionale”, atrage atenţia Zhao Tong, un expert în securitate strategică de la Beijing.

Articolul Țările asiatice acumulează sisteme balistice puternice, fiind prinse la mijloc între China și SUA apare prima dată în Descopera.

Articol original

Un profesor din China susține că a infirmat teoria relativității: „Einstein ne-a indus în eroare”

Li Zifeng, profesor la Universitatea Yanshan din China care este specialist în inginerie și foraj petrolier, spune că a reușit imposibilul. Profesorul susține că a infirmat teoria relativității a lui Albert Einstein.

Li spune că lucrează la teorema sa de două decenii, însă s-a confruntat cu obstacole instituționale precum neaprobarea sau nerecunoașterea muncii sale de către Universitate, potrivit Global Times, o publicație de știri deținută și administrată de guvernul chinez.

Cu toate acestea, cel mai mare obstacol al său ar fi fost batjocura suferită online, mulți sceptici argumentând că profesorul încearcă să infirme teoria lui Einstein la fel ca un profesor de educație fizică care încearcă să rezolve o problemă matematică extrem de complexă.

Profesorul chinez spune că a descoperit greșeli majore în teoria relativității

Profesorul spune că a descoperit greșeli majore în teoria relativității a lui Einstein în timp ce preda la universitate. De asemenea, Li s-a nominalizat deja singur pentru mai multe premii academice pentru cercetările sale.

Profesorul mai argumentează că teoria relativității a lui Einstein nu a fost testată sau infirmată niciodată într-un mod practic și că teoria în sine nu ar trebui considerată o dovadă suficientă, potrivit Futurism.

Einstein a indus în eroare fizicienii și omenirea

Cercetările lui Li mai susțin că munca lui Einstein „a indus în eroare fizicienii și înțelegerea fundamentală a omenirii privind lumea din jur”. Profesorul mai susțin că, după ce ar fi reușit să infirme teoria lui Einstein, acesta a „înlăturat un obstacol uriaș din calea dezvoltării sănătoase a științei”.

Fără nicio urmă de îndoială, se pare că munca lui Albert Einstein va rezista.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Unii astrofizicieni pun sub semnul întrebării teoria spațiului-timp. S-ar fi înșelat Albert Einstein?

O scrisoare trimisă de Albert Einstein unui rival, care conține faimoasa ecuație E=mc2, vândută cu 1,2 milioane de dolari

O scrisoare demult pierdută arată că Albert Einstein a prezis descoperirea super-simțurilor animale

Celofanul și o operație chirurgicală bizară i-au prelungit lui Einstein viața pentru câțiva ani

Articolul Un profesor din China susține că a infirmat teoria relativității: „Einstein ne-a indus în eroare” apare prima dată în Descopera.

Articol original

Noi imagini cu suprafața planetei Marte, publicate de China. Ce semnifică, de fapt, fotografiile

Oficialii din China au dat publicității noi imagini făcute de roverul Zhurong. Fotografiile, publicate în presa de stat, sunt cu adevărat uimitoare, însă au fost însoțite de un limbaj destul de arogant care subliniază „succesul complet” al misiunii și semnificația steagului chinez arborat pe Planeta Roșie.

„Imaginile au fost dezvăluite la o ceremonie din Beijing, semnificând succesul complet al primei misiuni de explorare a planetei Marte desfășurată de China”, arată un articol apărut în publicația de știri Xinhau.

În ciuda limbajului victorios al anunțului, amartizarea și imaginile sunt cu adevărat impresionante. Până la urmă, NASA a avut nevoie de peste 25 de ani pentru a evolua de la o sondă orbitală în jurul Marte la trimiterea unei sonde de aterizare pe suprafața marțiană. China a reușit să îndeplinească toate aceste etape în cadrul unei singure misiuni, astfel evidențiind ambițiile sale spațiale tot mai mari.

Agenția spațială a Chinei a avut un avantaj considerabil

În același timp, agenția spațială a Chinei a avut un avantaj considerabil. China a putut să se inspire din succesul cercetătorilor de la NASA și a avut acces la tehnologia spațială care nu exista în anii 1970 sau 1990, atunci când NASA explora pentru prima oară Planeta Roșie.

Totuși, oficialii din China sunt cât se poate de mândri de reușita lor. Spre exemplu, cea mai memorabilă imagine arată sonda de aterizare și roverul pe suprafața marțiană, fotografia fiind făcută de la distanță de o cameră foto instalată de rover în timp ce explora împrejurimile.

O altă imagine arată o panoramă spectaculoasă cu regiunea Utopia Planitia de pe Marte, acolo unde sonda și roverul au amartizat luna trecută, scrie Futurism.

„Să împărtășim rodul muncii noastre cu omenirea”

În următoarea etapă a misiunii, roverul chinez va desfășura o serie de proiecte științifice, multe având ca scop căutarea dovezilor vieții antice pe Marte.

„China va publica datele științifice în timp util astfel încât să împărtășească rodul muncii sale cu omenirea și să arăte progresul programului său de explorare spațială”, a spus Zhang Kejian, directorul agenției spațiale chineze.

În cele din urmă, misiunea este așteptată să continue timp de trei luni. Până acum, au trecut în jur de 28 de zile marțiene, acestea fiind cu o oră mai lungi decât zilele de pe Terra.

Vă mai recomandăm să citiți și:

O carte din 1952 a prezis că „Elon” va domni peste Marte, într-o zi

Imagine panoramică absolut uimitoare cu planeta Marte, trimisă de roverul Perseverance

Roverul Curiosity al NASA a observat nori ciudați și colorați pe planeta Marte

Elicopterul Ingenuity a avut parte de un zbor stresant pe Marte. Ce s-a întâmplat și cine i-a „sărit în ajutor”

Articolul Noi imagini cu suprafața planetei Marte, publicate de China. Ce semnifică, de fapt, fotografiile apare prima dată în Descopera.

Articol original

Huawei, în pragul colapsului financiar. Gigantul chinez nu lansează smartphone-uri noi în 2021

Huawei este în pragul colapsului financiar din cauza crizei globale de cipuri şi a sancţiunilor impuse de SUA.

Gigantul chinez a anunţat că nu va lansa smartphone-uri noi în acest an. Huawei nu a putut găsi un producător de cipuri şi stocul acestora se epuizează. Astfel, compania se va concentra pe furnizarea piselor de schimb pentru clienţii deja existenţi.

„Acest colaps este destul de dificil, deoarece de îndată ce vânzările scad, dezvoltatorii de aplicaţii nu mai sunt motivaţi să-şi aducă aplicaţiile în galeria de aplicaţii Huawei şi astfel se creează un cerc vicios din care se poate ieşi doar dacă interdicţiile sunt ridicate”, spune Martin, vlogger.

Apple şi Samsung vor domina şi mai mult piaţa telefoanelor mobile.

Operatorul britanic de telecomunicaţii Vodafone a anunţat că a selectat Samsung Electronics drept furnizor de echipamente pentru reţeaua sa 5G din Marea Britanie, un contract care marchează debutul companiei sud-coreene pe piaţa de echipamente de telecomunicaţii din Europa.

Toate echipamentele furnizate de Huawei, eliminate din reţeaua 5G

Acordul dintre Vodafone şi Samsung, pentru care nu au fost dezvăluiţi termenii financiari, vine într-un moment în care operatorii europeni de telefonie mobilă sunt din ce în ce mai interesaţi de posibilitatea ca Samsung să înlocuiască grupul chinez Huawei în calitate de furnizor de echipamente, potrivit Mediafax.

Autorităţile britanice au ordonat ca toate echipamentele furnizate de Huawei să fie eliminate din reţeaua 5G până la finele lui 2027, după o campanie demarată de Washington împotriva grupului chinez, pe motiv că ar reprezenta un risc la adresa securităţii naţionale.

Articolul Huawei, în pragul colapsului financiar. Gigantul chinez nu lansează smartphone-uri noi în 2021 apare prima dată în Descopera.

Articol original

China lansează o misiune crucială în spațiu, cu echipaj

China va trimite joi trei astronauți în spațiu, într-o misiune cu miză mare. Este primul dintre cele patru zboruri spațiale cu echipaj, destinate să implementeze stația spațială a țării până la sfârșitul anului viitor.

Astronauții Nie Haisheng, Liu Boming și Tang Hongbo vor decola în 17 iunie la bordul navei spațiale Shenzhou-12 din Jiuquan, în nord-vestul provinciei Gansu.

Având 56 de ani, fostul pilot al forțelor aeriene Nie Haisheng este cel mai vârstnic astronaut chinez care va călători în spațiu.

Shenzhou-12, în traducere „Navă divină”, este a treia din cele 11 misiuni necesare pentru a construi stația spațială a Chinei. Construcția a început în aprilie odată cu lansarea Tianhe, primul și cel mai mare dintre cele trei module.

Echipajul Shenzhou-12 urmează să locuiască pe Tianhe (care înseamnă „Armonia Cerurilor”), un cilindru lung de 16,6 metri și cu un diametru de 4,2 metri.

Cea mai lungă misiune cu echipaj a Chinei

Cei trei vor sta în spațiu timp de trei luni, fiind cea mai lungă misiune de până acum cu echipaj pentru China. Scopul misiunii este de a vedea modul în care bărbații se descurcă într-o misiune de lungă durată pe orbită. În acest timp ei vor configura modulul principal al stației și vor derula diferite teste tehnice esențiale.

„Această misiune este mai dificilă și provocările sunt mai mari”, a afirmat Nie Haisheng, citat de Reuters.

Misiunea Shenzhou-12 va fi a treia călătorie în spațiu pentru Nie, a doua pentru Liu (54 de ani) și prima pentru Tang (45 de ani).

În 2008, în misiunea Shenzhou-7, Liu aproape că nu a reușit să efectueze o plimbare spațială pentru a amplasa drapelul chinez pe exteriorul navei spațiale.

„Am exeprimentat niște situații periculoase și am întâmpinat unele dificultăți în acea misiune”, a mărturisit el, adăugând că misiunea actuală este „extrem de complexă și dură”, cu mai multe ieșiri în spațiu.

Astronauții chinezi nu au avut o activitate internațională.

Legislația SUA interzice orice cooperare între China și NASA, iar astronauții chinezi nu au fost niciodată pe Stația Spațială Internațională (ISS). Cu o vechime de peste două decenii, ISS a fost vizitată de peste 240 de bărbați și femei de diferite naționalități.

China ar putea deține singura stație spațială

Stația Spațială Internațională ar putea deveni inactivă în 2024 dacă proiectul nu primește noi finanțări. Astfel China ar putea să devină singurul operator al unei stații spațiale pe orbita Pământului.

„După definitivarea stației spațiale chineze, în viitorul apropiat, vom vedea atât astronauți chinezi, cât și străini participând împreună la zborul stației spațiale chineze”, a declarat Ji Qiming, director adjunct al Agenției Spațiale din China.

Luna trecută, lansările spațiale ale Chinei au fost în centrul atenției, după ce rămășițele rachetei care a transportat modulul Tianhe în spațiu au căzut înapoi pe Pământ, fără a se cunoaște locul exact unde vor ateriza până în ultimele minute.

„Suntem dispuși să avem schimburi internaționale mai extinse și cooperăm cu alte țări în legătură cu problema resturilor provenite de la nave spațiale”, a spus Ji.

Ultima misiune chineză în spațiu cu echipaj a avut loc în 2016, când Chen Dong și Jing Haipeng au fost trimiși la bordul navei spațiale Shenzhou-11 către Tiangong-2, un prototip al stației spațiale în care au stat timp de aproximativ o lună.

Vă recomandăm să citiți și:

China investește o sumă record într-un centru de supercomputere pentru a analiza datele din spațiu

China şi-a lansat cu succes în spaţiu cea mai puternică rachetă

Un astronaut din China susţine că a auzit un sunet STRANIU în spaţiu. Care sunt posibilele explicaţii?

Articolul China lansează o misiune crucială în spațiu, cu echipaj apare prima dată în Descopera.

Articol original

China acuză NATO de „mentalitate de Război Rece”: „Nu vom rămâne indiferenți”

Misiunea Chinei în Uniunea Europeană a cerut NATO „să nu mai exagereze teoria ameninţărilor chineze”, după ce liderii grupului au avertizat că ţara prezintă „provocări sistemice”.

Liderii NATO au adoptat o poziţie puternică faţă de Beijing într-un comunicat, la primul summit al preşedintelui Statelor Unite Joe Biden cu alianţa.

„Ambiţiile declarate ale Chinei şi comportamentul asertiv prezintă provocări sistemice pentru ordinea internaţională bazată pe reguli şi pentru securitatea alianţei”, au spus liderii NATO.

„Nu vom reprezenta o provocare sistemică pentru nimeni”

Noul președinte american a îndemnat liderii NATO să reziste autoritarismului şi puterii militare din ce în ce mai mari a Chinei, o schimbare de focalizare pentru alianţa creată pentru a apăra Europa de Uniunea Sovietică în timpul Războiului Rece, potrivit Mediafax.

Declaraţia NATO a „calomniat” dezvoltarea paşnică a Chinei, a evaluat greşit situaţia internaţională şi a indicat o „mentalitate de Război Rece”, au reacţionat reprezentanţii Chinei printr-un comunicat postat pe site-ul misiunii.

„Nu vom reprezenta o provocare sistemică pentru nimeni, dar dacă cineva vrea să ne prezinte drept provocare sistemică, nu vom rămâne indiferenți”, se mai precizează în comunicat.

Articolul China acuză NATO de „mentalitate de Război Rece”: „Nu vom rămâne indiferenți” apare prima dată în Descopera.

Articol original

Turist blocat la 100 metri în aer, după ce podul de sticlă pe care se afla a fost distrus de vânt

Un turist a trecut prin clipe de coșmar după ce podul de sticlă pe care se afla a fost distrus de vântul puternic care a spart mai multe secțiuni de sticlă. Astfel, bărbatul a fost nevoit să se agațe de balustradă.

Podul de sticlă este situat deasupra Muntelui Piyan, în apropiere de provincia Jilin din nord-estul Chinei, care s-a confruntat cu vânturi cu viteze record în urmă cu doar câteva zile, potrivit autorităților locale. Imaginile cu podul de sticlă au fost distribuite pe rețelele de socializare, iar bietul turist poate fi văzut cum se ține cu toată forța de balustradă. În jurul lor, secțiuni întregi de sticlă lipsesc. Din fericire, bărbatul a reușit într-un final să ajungă într-un loc sigur, potrivit presei de stat din China.

Podul a fost afectat de vânturi cu viteze între 117 și 148 km/h, acestea fiind un record pentru regiune. Turistul a fost dus la spital pentru analize medicale și a părut să fie în „stare emoțională și fizică stabilă”, potrivit presei de stat chineze.

Turiști în căutare de senzații tari și experiențe șocante

Podul de sticlă este suspendat la 100 metri în aer deasupra Muntelui Piyan, ceea ce înseamnă că, dacă bărbatul ar fi căzut, acesta nu ar fi supraviețuit impactului. În mod bizar, numeroși turiști sunt atrași de astfel de poduri de sticlă suspendate la mari înălțimi. Totodată, unele poduri de sticlă sunt dotate cu efecte speciale care formează fisuri atunci când turiștii pășesc pe sticlă.

Podul de sticlă din orașul Longjing, situat deasupra Muntelui Piyan. Sursa foto: Shutterstock

Unul dintre aceste poduri terifiante se află în Jilin. Podul are doar 2,5 metri lățime și 300 m lungime, a fost construit în 2018 și biletul pentru a-l traversa costa în jur de 16 dolari. Podul a fost lăudat ca fiind „o combinație perfectă între inteligența umană și măiestria naturii”, ceea ce permite turiștilor să aibă parte de o experiență „șocantă”, potrivit Interesting Engineering.

Numeroase astfel de incidente au avut loc în China

China ar avea aproximativ 2.300 de poduri de sticlă. Toate au fost concepute pentru a atrage turiștii în căutare de senzații tari. Însă, numeroase incidente au avut loc în țară. În 2018, toate cele 32 de atracții din sticlă din Hebei au fost închise pentru desfășurarea de controale de siguranță.

În 2019, o persoană a murit și alte șase au fost rănite după ce au căzut de pe un tobogan de sticlă din provincia Guangxi. Totodată, în 2016, un alt turist a fost rănit în timp ce traversa un pod de sticlă peste care au căzut pietre. Unele guverne locale au amânat aprobarea pentru noi poduri de sticlă. Totuși, se pare că interesul pentru astfel de atracții se menține în rândul turiștilor din China.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Momentul în care podeaua de sticlă a unui zgârie-nori de 103 etaje se crapă, chiar sub picioarele turiştilor

Metoda chinezilor de a testa rezistenţa celui mai lung pod din sticlă

Podul din munţii Avatar, cel mai mare pod de sticlă din lume, s-a deschis pentru public. Imagini care îţi taie respiraţia

Podul de sticlă din China suspendat la o înălţime de 180 de metri a crăpat: ”Se sparge! Chiar se sparge!” – VIDEO

Articolul Turist blocat la 100 metri în aer, după ce podul de sticlă pe care se afla a fost distrus de vânt apare prima dată în Descopera.

Articol original

Oficialii de la Pentagon anunță timpul estimat de sosire a rachetei chineze pe Pământ. Unde s-ar putea prăbuși

Oficialii de la Pentagon au anunțat că monitorizează racheta chineză care este așteptată să reintre în mod necontrolat în atmosfera Pământului în zilele următoare.

Până acum, nu se știe locul exact în care vor ateriza bucățile din racheta lansată de China.

Locul exact în care racheta va intra în atmosferă va fi știut în decurs de „doar câteva ore” de la reintrarea sa în atmosferă, a anunțat Centrul Spațial de Comandă, o ramură a Armatei SUA. Corpul central al rachetei, pe care China a lansat-o în 29 aprilie, ar urma să ajungă pe Pământ în jurul datei de „8 mai”. Traiectoria sa exactă încă nu este clară.

Racheta este încă pe orbită și se va prăbuși în mod necontrolat pe Terra.

Unde s-ar putea prăbuși bucățile din racheta chineză?

Jonathan McDowell, astrofizician la Harvard, a spus că racheta se deplasează cu o viteză de 29.000 km/h. Asta înseamnă că o mică schimbare a orbitei sale ar putea schimba în mod semnificativ traiectoria.

Având în vedere orbita actuală a rachetei, bucățile s-ar putea prăbuși în regiuni nordice precum New York, Madrid, sau Beijing ori zone sudice precum Chile sau Wellington, Noua Zeelandă.

Mare parte din rachetă este așteptată să ardă atunci când va reintra în atmosferă. Însă, experții sunt îngrijorați că unele bucăți ar putea ajunge pe Pământ.

Riscul ca bucățile de rachetă să provoace pagube este „foarte mic”

Deși ar putea să lovească o zonă populate, este mult mai probabil ca racheta să ajungă în ocean, având în vedere faptul că mare parte din suprafața planetei noastre este acoperită de apă.

McDowell a mai precizat că riscul ca bucățile de rachetă să provoace pagube este „foarte mic”.

Însă, riscul nu este inexistent. Ultima oară când o rachetă chineză Long March 5B, similară cu cea lansată de această dată, a reintrat în atmosferă, bucăți din aceasta au ajuns pe clădiri din două sate din Coasta de Fildeș.

Permiterea bucăților de rachetă să reintre necontrolat în atmosferă, inacceptabilă

McDowell a adăugat că este „inacceptabilă” permiterea bucăților de rachetă să reintre necontrolat în atmosferă. „Din 1990, nimic de peste 10 tone nu a mai fost lăsat intenționat să intre necontrolat în atmosferă”, a spus astrofizicianul.

Corpul central al rachetei ar cântări în jur de 21 tone, scrie Science Alert.

Racheta Long March 5B transporta prima componentă a stației spațiale Chineze, pe care țara dorește să o finalizeze până în 2022. Lansarea a fost prima dintre cele 11 misiuni programate pentru construirea stației.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Bucăți uriașe dintr-o rachetă chineză ar putea să cadă pe Pământ în următoarele zile

Pentagonul vrea să trimită o rachetă propulsată de un reactor nuclear pe orbita Pământului

Forțele Aeriene ale SUA au testat o rachetă hipersonică cu un avion B-52H Stratofortress

NASA a testat din nou racheta SLS care va readuce oamenii pe Lună. Cum s-a sfârșit totul

Articolul Oficialii de la Pentagon anunță timpul estimat de sosire a rachetei chineze pe Pământ. Unde s-ar putea prăbuși apare prima dată în Descopera.

Articol original

Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează un nou vaccin COVID-19

Agenţia Europeană a Medicamentului a început o evaluarea vaccinului chinez Sinovac, a anunţat marţi autoritatea de reglementare a medicamentelor. Datele preliminare din studiile de laborator arată că vaccinul produce un răspuns imun, a precizat EMA într-un comunicat de presă.

Procesul de „revizuire continuă” prin care va trece vaccinul Sinovac permite autorităţilor de reglementare din UE să evalueze datele pe măsură ce devin disponibile până când există suficiente dovezi pentru a depunerea unei cereri formale de autorizare condiţionată de introducere pe piaţă.

EMA nu a precizat un interval de timp pentru o decizie finală, dar a spus că procesul ar trebui să „dureze mai puţin timp decât în ​​mod normal”.

Agenţia are, de asemenea, evaluări în curs de desfăşurare a altor trei vaccinuri, inclusiv vaccinul Sputnik, vaccinul ARNm CureVac şi vaccinul pe bază de proteine ​​Novavax. Vaccinul Sinovac foloseşte un virus inactivat.

În ce constă evaluarea EMA legată de vaccinul Sinovac

„EMA va evalua conformitatea vaccinului cu standardele obişnuite ale UE pentru eficacitate, siguranţă şi calitate”, a precizat EMA.

Sinovac a înregistrat rate de eficacitate diferite în studiile desfăşurate în mai multe ţări, care variază între 51% şi 82%. Acesta a fost aprobat de autorităţile de reglementare chineze, împreună cu alte trei vaccinuri autohtone.

Se aşteaptă ca Organizaţia Mondială a Sănătăţii să ia o decizie cu privire la vaccin la sfârşitul acestei săptămâni.

Articolul Agenţia Europeană a Medicamentului evaluează un nou vaccin COVID-19 apare prima dată în Descopera.

Articol original

Cum a schimbat pandemia clasamentul celor mai mari economii din lume

Pandemia a schimbat clasamentul celor mai mari economii din lume, după ce a trimis multe țări în cele mai grave recesiuni economice din istoria recentă, scrie CNBC.

Statele Unite, China, Japonia și Germania ocupă în continuare primele patru poziții în clasamentul celor mai mari economii, dar India, care a devenit a cincea cea mai mare economie a lumii în 2019, a coborât pe locul șase, în spatele Regatului Unit, anul trecut.

India nu va recâștiga locul cinci în clasamentul economic global până în 2023, potrivit analizei CNBC a datelor FMI.

Brazilia a ieșit din top 10

Brazilia a trecut de pe a noua poziție în clasament pe locul 12 anul trecut, devenind singura țară care a ieșit din top 10.

Țara sud-americană va rămâne în afara celor mai mari 10 economii ale lumii până cel puțin în 2026 – cea mai îndepărtată proiecție FMI disponibilă. Brazilia a raportat al treilea cel mai mare număr de cazuri Covid și al doilea cel mai mare număr de morți la nivel global. Dar președintele Jair Bolsonaro – care a minimizat amenințarea cu virusul – a refuzat în repetate rânduri să impună un blocaj național pentru a limita coronavirusul. Economia s-a contractat 4,1% anul trecut și se estimează că va crește cu 3,7% în 2021, potrivit FMI.

Odată cu ieșirea Braziliei, Coreea de Sud a urcat pe locul 10 și va rămâne acolo până cel puțin în 2026.

Articolul Cum a schimbat pandemia clasamentul celor mai mari economii din lume apare prima dată în Descopera.

Articol original

Noi tensiuni între China şi SUA după investigaţia OMS privind originile pandemiei

Administraţia Chinei a acuzat Statele Unite de perturbarea cooperării în combaterea pandemiei, prin subminarea instituţiilor internaţionale, în contextul criticilor Washingtonului după ancheta Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) privind originile coronavirusului.

Echipa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care s-a deplasat în oraşul chinez Wuhan a stabilit că este „extrem de improbabil” ca virusul SARS-CoV-2 să se fi răspândit în urma unui accident de laborator. „Concluziile noastre iniţiale sugerează că introducerea printr-o specie intermediară este cea mai probabilă cale şi vor fi necesare studii suplimentare, cercetări mai specifice”, a declarat Peter Ben Embarek, un specialist al OMS.

Ca reacţie la anunţul OMS, Jake Sullian, consilierul pentru Siguranţă Naţională al preşedintelui Joseph Biden, a declarat că Administraţia de la Washington este preocupată privind datele puse la dispoziţie de autorităţile chineze.

Avem preocupări profunde referitoare la modul în care au fost comunicate concluziile preliminare ale investigaţiei în cazul Covid-19 şi avem întrebări despre procedurile prin care s-a ajuns la aceste concluzii. Este imperativ ca acest raport să fie independent, concluziile nu trebuie să fie influenţate de intervenţii sau modificări făcute de Administraţia Chinei. Pentru a înţelege mai bine pandemia şi a ne pregăti de următoarea, China trebuie să pună la dispoziţie datele din primele zile ale epidemiei”, a declarat Jake Sullivan.

Ministrul britanic de Externe, Dominic Raab, a declarat că Guvernul de la Londra împărtăşeşte „preocupările” SUA privind ancheta OMS în China.

China a respins acuzaţiile Washingtonului

Administraţia de la Beijing a respins acuzaţiile Washingtonului. „În ultimii ani, Statele Unite au subminat sever instituţiile multilaterale, inclusiv Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Statele Unite au afectat grav cooperarea internaţională în cazul Covid-19. Dar Statele Unite se comportă ca şi cum nu s-ar fi întâmplat acest lucru, criticând ţări care au susţinut loial Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi chiar OMS”, a reacţionat Ambasada Chinei la Washington, conform site-ului Axios.com.

„Într-un astfel de context, cum ar putea câştiga SUA încrederea întregii lumi?! Sperăm că Statele Unite vor menţine cele mai înalte standarde, că vor avea o atitudine serioasă, transparentă şi responsabilă, că vor asuma corect responsabilităţi, vor susţine activităţile OMS prin acţiuni reale şi vor contribui în mod adecvat la cooperarea internaţională în cazul Covid-19. Întreaga lume va urmări situaţia”, a precizat Ambasada Chinei, potrivit Mediafax)

Administraţia Joseph Biden a anunţat în ianuarie că Statele Unite vor relua contribuţiile financiare destinate Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, după ce fostul preşedinte Donald Trump suspendase finanţarea agenţiei din cadrul Naţiunilor Unite.

Articolul Noi tensiuni între China şi SUA după investigaţia OMS privind originile pandemiei apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Xi Jinping recomandă președintelui Joe Biden să fie prudent, după ce a criticat unele acțiuni ale Chinei

Preşedintele SUA, Joseph Biden, i-a semnalat omologului său chinez, Xi Jinping, că este pregătit să coopereze în anumite domenii, dar i-a atras atenţia privind situaţia drepturilor omului şi privind unele practici comerciale, iar preşedintele Chinei i-a recomandat să acţioneze „prudent”.

„Preşedintele Joseph R. Biden a vorbit cu preşedintele Chinei, Xi Jinping. Preşedintele SUA a transmis salutări şi urări poporului chinez cu ocazia Anului Nou Lunar. Preşedintele Biden a afirmat priorităţile protejării securităţii poporului american, prosperităţii, sănătăţii şi modului de viaţă american, evidenţiind importanţa menţinerii unei zone Indo-Pacifică liberă şi deschisă”, anunţă Casa Albă, potrivit unui comunicat postat pe site-ul instituţiei.

„Preşedintele Biden a evidenţiat preocupările fundamentale privind practicile economice coercitive şi incorecte ale Beijingului, privind acţiunile de reprimare din Hong Kong, abuzurile asupra drepturilor omului din Xinjiang şi acţiunile din ce în ce mai incisive din regiune, inclusiv asupra Taiwanului”, precizează Preşedinţia SUA.

Administraţia Chinei vrea consolidarea relaţiilor cu Statele Unite

„Cei doi lideri au schimbat idei despre contracararea pandemiei, despre provocările comune din domeniul siguranţei medicale globale, despre schimbările climatice şi despre limitarea proliferării armamentului. Preşedintele Biden a exprimat intenţia de a continua angajamentele practice, orientate spre rezultate, în sensul avansării intereselor poporului american şi ale aliaţilor”, subliniază Casa Albă.

La rândul său, preşedintele Xi Jinping a declarat că Administraţia Chinei vrea consolidarea relaţiilor cu Statele Unite, evidențiind importanţa cooperării bilaterale pentru pacea, stabilitatea şi prosperitatea la nivel mondial.

„Sperăm că posibilităţile vor fi direcţionate spre îmbunătăţirea relaţiilor China-SUA”

„Aţi spus că America poate fi definită printr-un singur cuvânt: posibilităţi. Sperăm că posibilităţile vor fi direcţionate spre îmbunătăţirea relaţiilor China-SUA”, a afirmat Xi Jinping, citat de Mediafax.

Liderul de la Beijing a subliniat că problemele referitoare la Taiwan şi Hong Kong sunt „afaceri interne” ale Chinei, recomandând Statelor Unite să respecte interesele centrale ale Chinei şi să acţioneze „prudent”, conform agenţiei China Nouă.

Articolul Xi Jinping recomandă președintelui Joe Biden să fie prudent, după ce a criticat unele acțiuni ale Chinei apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Misiunea OMS în Wuhan s-a încheiat. Ce au spus experții despre originea coronavirusului

Misiunea OMS în Wuhan s-a încheiat. „Originea coronavirusului este animală. Cei mai probabili candidați pentru transmitere sunt liliecii sau pangolinii”, spune șeful misiunii din Wuhan, Peter Ben Embarek.

„Toate datele pe care le-am colectat până acum ne conduc la concluzia că originea coronavirusului este animală”, a spus șeful misiunii OMS din Wuhan, Peter Ben Embarek, într-o conferință de presă, conform Agenției ANSA.

17 experți chinezi care au sprijinit misiunea OMS

De aceeași părere a fost profesorul Lian Wannian, șeful delegației a 17 experți chinezi care au sprijinit misiunea OMS.

Cercetările efectuate până acum asupra coronavirusului sugerează că are o origine „animală”, dar nu este clar „specimenul gazdă”, a spus acesta, subliniind că „liliecii și pangolinii sunt cei mai probabili candidați pentru transmitere, dar probele de coronavirus găsite la aceste specii nu sunt identice cu Sars-Cov-2″.

„Nu există dovezi substanțiale ale răspândirii coronavirusului în China înainte de sfârșitul lui 2019”

„Nu există dovezi substanțiale ale răspândirii coronavirusului în China înainte de sfârșitul anului 2019. Și nu există dovezi că acesta a circulat în Wuhan înainte de decembrie 2019”, a spus profesorul Lian Wannian, potrivit Mediafax.

Misiunea de urmărire a originii Covid-19 va continua în restul lumii și „nu va fi legată de nicio locație”, a spus Lian Wannian, potrivit căruia China sprijină „munca și acțiunea OMS”.

Articolul Misiunea OMS în Wuhan s-a încheiat. Ce au spus experții despre originea coronavirusului apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

China a înregistrat câștiguri uriașe din vânzarea măștilor împotriva COVID-19

China a exportat anul trecut peste 220 de miliarde măşti faciale, au anunțat autoritățile chineze, echivalentul a circa 35 de măşti pentru fiecare persoană din afara ţării. Câștigurile sunt uriașe fiind vorba despre 53 de miliarde de dolari.

China a exportat anul trecut peste 220 de miliarde măşti faciale, a declarat vineri ministerul comerţului, echivalentul a circa 35 de măşti pentru fiecare persoană din afara ţării, în condiţiile în care cererea pentru echipamentele de protecţie a continuat să crească de-a lungul pandemiei de COVID-19, notează AFP.

Viceministrul comerţului Qian Keming a declarat că, pe lângă măşti, China a vândut alte 2,3 miliarde de echipamente de protecţie şi un miliard de kituri de testare, reuşind să „aducă o contribuţie importantă în lupta împotriva coronavirusului”. Câştigurile generate de măşti ajuns la 340 de miliarde de yuani, sau 52,6 miliarde de dolari, au spus autorităţile la începutul lunii.

China, singura mare putere care a încheiat 2020 cu o creştere economică semnificativă

China, unde au fost depistate primele cazuri de coronavirus spre sfârşitul anului 2019, este singura mare putere care a reuşit să termine 2020 cu o creştere economică semnificativă, de vreme ce produsul intern brut (PIB) a înregistrat un plus de 2,3%.

Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a anunţat zilele trecute că Statele Unite şi-au pierdut titlul de principală destinaţie pentru noile investiţii străine în defavoarea Chinei, notează Mediafax.

Investiţiile noi în America au scăzut cu aproape jumătate în 2020, ajungând la 134 de miliarde de dolari, în timp ce China a depăşit pragul de 160 de miliarde după o creştere de 4%.

Articolul China a înregistrat câștiguri uriașe din vânzarea măștilor împotriva COVID-19 apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Mormântul unuia dintre ultimii împărați ai dinastiei Han, descoperit de arheologi cu ajutorul unei inscripții

Un vas de piatră descoperit printre rămășițele unui mausoleu din Luoyang, provincia centrală Henan din China, a confirmat că mormântul a aparținut împăratului Liu Zhi al dinastiei Han de Est, care a domnit între 146 și 168 e.n.

Până acum, arheologii au crezut că acest complex funerar aparținea lui Liu Zhi bazându-se doar pe cronici antice, însă nu aveau dovezi arheologice pentru a confirma teoria.

Potrivit ultimelor cercetări, vasul cu o înălțime de 25 de centimetric și un diametru de 80 de centimetri avea inscripționat anul în care a fost produs, anume al treilea an al lui Guanghe sau anul 180 e.n.

„Suntem aproape siguri că acesta este cu adevărat mormântul împăratului Liu Zhi”

Wang Xianqiu, cercetător la Institutul de Cercetări Arheologice și Culturale din orașul Luoyang (Luoyang City Cultural Relics and Archaeology Research Institute), a spus că Guanghe era numele de domnie al lui Liu Hong, succesorul lui Liu Zhi, iar vasul din piatră a fost produs pe vremea când FLiu Hong construia mausoleul pentru Liu Zhi.

„Alături de documentele anterioare privind locul mormântului împăratului, descoperirea ne ajută să fim aproape siguri că acesta este cu adevărat mormântul împăratului Liu Zhi”, a declarat Wang, cel care a coordonat proiectul de excavare.

Mausoleul imperial, un loc pentru vii și morți

Luoyang a fost capitala dinastiei Han de Est, iar locul în care era situat orașul, pe malul râului Luo, avea semnificație religioasă precum și valoarea economică. De la începerea excavărilor în satul Baicaopo din Luoyang în 2017, peste 100 de morminte care datează din urmă cu 2.200 de ani au fost descoperite pe malul sudic al râului, potrivit The History Blog.

Mausoleul imperial este un complex uriaș de clădiri aflat în colțul de nord-est al cimitirului din Baicaopo. Mausoleul poate fi împărțit în trei secțiuni, fiecare având propriile ziduri și porți, independente unele față de celelalte. Clădirile sunt aranjate într-o rețea și includ ruinele de la case, terase, fântâni, drumuri, canale de scurgere și alte dotări. Literatura antică sugerează că aceste situri au fost locuite de cei vii, precum administratori de cimitire, paznici, sau nobili desemnați pentru a sta de veghe alături de împăratul decedat. Însă, împăratul era îngropat în subteran, într-un palat pentru cei morți.

Vă mai recomandăm să citiți și:

10 invenţii din timpul dinastiei Han care au schimbat lumea

Mormântul lui Nicolas Rolin, cancelar al ducatului Burgundiei, ar fi fost descoperit

Cască extrem de rară, descoperită în Croația. Ce au mai găsit arheologii în mormântul din secolul al IV-lea î.Hr.

Descoperirea unui mormânt celtic în Câmpia Dunării a scos la iveală o comoară

Articolul Mormântul unuia dintre ultimii împărați ai dinastiei Han, descoperit de arheologi cu ajutorul unei inscripții apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește

Cu lumea anglo-saxonă aliată contra expansiunii chineze şi cu UE pregătindu-şi propria rezistenţă, guvernul de la Beijing se foloseşte de un război comercial cu Australia, de declaraţii belicoase şi chiar de trolling pe reţelele de socializare pentru a arăta că cine irită China, plăteşte.

China nu este doar principalul partener co­mercial al Australiei ci şi, din punctul de vedere al gu­ver­nului australian, o ameninţare pentru suvera­ni­tatea ţării, după cum scrie Reuters.

În octombrie, un oficial de top din guvernul chinez a declarat într-un interviu cu un reporter australian că „China este furioasă. Dacă faci din China duşmanul tău, atunci China va fi duşmanul tău“. Australia este una din primele ţări care s-au alăturat campaniei preşedintelui american Donald Trump de a limita activitatea companiilor chineze. Guvernul de la Canberra este primul care a interzis accesul companiei de tehnologie chineze Huawei la reţeaua 5G, în 2018.

O lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării

În acelaşi an, legiuitorii australieni au adoptat o lege care previne amestecul străin în afacerile interne ale ţării, măsură interpretată de mulţi ca având ca ţintă China. Relaţiile dintre cele două state s-au înrăutăţit şi mai mult după ce executivul australian a cerut o anchetă în privinţa originilor coronavirusului care produce COVID-19. Premierul australian Scott Morrison a mers până acolo încât a propus folosirea unor anchetatori independenţi cu puteri similare „inspectorilor de arme“. Newsroom, un site de ştiri neo-zeelendez, consideră acest lucru o greşeală catastrofală din partea lui Morrison. De atunci, relaţiile dintre Australia şi China s-au deteriorat încontinuu.

Au urmat alte şicanări reciproce, incluzând percheziţii la locuinţele din Australia ale unor jurnalişti chinezi, evacuarea unor jurnalişti australieni din China şi insulte la cel mai ridicat nivel. Beijingul a acuzat Australia de alimentarea „isteriei antichineze“, iar presa de stat din China l-a acuzat pe premierul Morrison că „participă fără să gândească la încercările administraţiei SUA de a presa China“, potrivit Mediafax.

Un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei

Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Afaceri Externe al Chinei Zhao Lijian a postat un tweet cu o poză trucată cu un soldat australian tăind gâtul unui copil afgan. Morrison a cerut Beijingului să-şi ceară scuze, iar China a răspuns cu un editorial în Global Times, un ziar al partidului comunist, cu titlul „Bunăvoinţa Chinei este inutilă în faţa răutăţii Australiei“. Alături de multe alte state, Australia a criticat modul în care China îi tratează pe musulmanii uiguri, cum Beijingul încearcă să suprime democraţia din Hong Kong şi activităţile militare chineze din Marea Chinei de Sud.

Aceste şicanări n-ar fi contat prea mult în ochii lumii dacă n-ar fi fost însoţite de ceea ce unii observatori consideră a fi un asalt economic de amploare din partea Chinei asupra Australiei. În urmă cu două săptămâni, Beijingul a impus tarife de peste 200% asupra importurilor de vin australian, după lansarea unei investigaţii antidumping asupra vinurilor exportate, lovind astfel cea mai mare piaţă a industriei de profil din Australia. Exportatorii acuză nu doar supraxatele, ci şi blocarea livrărilor în vama chineză. Anterior, China a lovit Australia oprind sau reducând importurile de carne de vită de la cinci mari fabrici de procesare, de cărbune, orz – tarifat suplimentar cu 80%, de cereale de la cel mai mare exportator de profil, de fructe de mare, zahăr, bumbac – 65% din producţia de bumbac australiană se duce de obicei în China, şi de lemn. Interzicerea importurilor de lemn din Queensland a fost justificată de autorităţile vamale chineze prin descoperirea unor insecte dăunătoare într-unul din transporturi.

Posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină

South China Morning Post a scris şi despre posibile planuri ale Beijingului de a opri neoficial importurile de făină. O parte din interdicţii iau forma unor recomandări făcute de guvern fabricilor sau cumpărătorilor. În unele cazuri, Beijingul susţine că perturbările din comerţ sunt cauzate de scăderea cererii de pe piaţa internă. În perioada 2019-2020, aproape 40% din bunurile exportate de Australia – peste 150 de miliarde de dolari – s-au dus în China, în timp ce doar 2% din bunurile chineze au ajuns în Australia, potrivit statisticii oficiale a Canberrei.

Sancţiunile chineze au afectat până acum o treime din exporturile Australiei în China. Beijingul se foloseşte tot mai mult de piaţa sa uriaşă ca de un levier pentru a extrage concesii politice şi creşte influenţa strategică. Australia are atuul dependenţei industriei oţelului din China de minereul său de fier.

Unii analişti spun că Trump, prin paralizarea Organizaţiei Mondiale a Comerţului, a permis Chinei să dezlănţuie un război comercial contra Australiei. În lumea post OMC, linia subţire dintre regulile comerţului internaţional şi politica puterii a fost ştearsă, remarcă World Politics Review.

Între timp, Australia lucrează la un tratat de apărare reciprocă cu Japonia, ţară pe care liderii chinezi o consideră un rival strategic. Iar Londra şi Washingtonul au anunţat că sprijină guvernul australian în lupta acestuia cu presiunile chineze.

Articolul Conflictul comercial dintre China și Australia dovedește că cine irită Beijingul, plătește apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Campanie „pe steroizi” a Chinei pentru a influența noua administrație prezidențială a Statelor Unite

Agenții chinezi și-au intensificat eforturile de a influența noua administrație a președintelui ales Joe Biden, a declarat un oficial american din cadrul serviciilor de informații, citat de BBC.

William Evanina, din partea US Director of National Intelligence, a declarat că agenții chinezi se concentrează și asupra persoanelor apropiate echipei lui Biden. Evanina a apeciat că este o campanie de influență „pe steroizi”.

Separat, un oficial al departamentului de justiție a declarat că peste 1.000 de agenți chinezi suspectați au fugit din SUA. Într-o discuție online care a avut loc la think tank-ul Aspen Institute, Evanina, a declarat că China a încercat să se amestece în eforturile SUA de a dezvolta un vaccin împotriva coronavirusului și în recentele alegeri americane.

El a continuat: „Am văzut, de asemenea, o creștere, care a fost planificată și am prezis-o, că China va relua campania lor de influență către noua administrație”.

„Vom fi foarte dornici să ne asigurăm că noua administrație înțelege acea influență”

„Și când spun asta, spun că începem să vedem acea influență străină malignă, acea influență diplomatică cu plus, sau pe steroizi, în toată țara, nu doar pentru cei din noua administrație, ci și pentru cei care sunt în jurul acelor oameni din noua administrație. Acesta este un domeniu unde vom fi foarte dornici să ne asigurăm că noua administrație înțelege acea influență, cum arată, ce gust are, ce simte”.

Biden și președintele Donald Trump s-au acuzat reciproc în timpul recentei campanii pentru Casa Albă că sunt influențați de Beijing.

Trump s-a concentrat pe relațiile de afaceri ale fiului rivalului său, Hunter Biden, în China, în timp ce candidatul democrat a evidențiat contul bancar chinez al domnului Trump.

În cadrul aceleiași discuții a grupului de reflecție de miercuri, John Demers, șeful diviziei de securitate națională a departamentului de justiție, a declarat că sute de cercetători chinezi care au legături cu armata țării lor au fost identificați de anchetatorii FBI în timpul verii.

„Numai chinezii au resursele, capacitatea și voința” de a desfășura un astfel de spionaj politic

Demers a declarat că ancheta a început când SUA au arestat cinci sau șase cercetători chinezi care și-au ascuns afilierea la Armata Populară de Eliberare (PLA). „Aceste cinci sau șase arestări au fost doar vârful aisbergului și, sincer, dimensiunea aisbergului era atît de mare că nici nu am realizat-o”, a spus el, potrivit Mediafax.

El a adougat că „mai mult de 1.000 de cercetători chinezi afiliați PLA au părăsit țara”. Demers a spus că „numai chinezii au resursele, capacitatea și voința” de a desfășura un astfel de presupus spionaj politic și economic și „alte activități maligne”.

El a spus discuției că acești cercetători s-au adăugat unui grup de 1.000 de studenți și cercetători chinezi ale căror vize au fost revocate de SUA în septembrie.

Articolul Campanie „pe steroizi” a Chinei pentru a influența noua administrație prezidențială a Statelor Unite apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original