Cum va arăta 2021? Prestigioasa revistă britanică Nature: între îngrijorarea triplării numărului de cazuri și veștile bune

Nature face o sinteză a predicțiilor cercetătorilor de la cele mai importante universități și institute de cercetare în privința modului în care va evolua pandemia în următorii ani.

Cercetătorii de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts estimează că până în martie 2021 vor fi, în total, 294 de milioane de infectați, de trei ori mai mulți față de numărul înregistrat până în iulie, și peste 2 milioane de decese din cauza COVID-19. Asta, în timp ce profesorii de la Harvard spun că epidemia ar putea dura cel puțin până în 2025, dacă populația nu va imunizată suficient timp, notează revista britanică. Există însă și vești bune, care țin de felul în care comportamentul sanitar bun al oamenilor se menține și se multiplică.

”Iunie 2021. Lumea este în pandemie de un an și jumătate. Virusul continuă să se răspândească încet, dar sigur. Restricțiile de carantinare au devenit deja o normalitate. Un vaccin aprobat oferă șase luni de protecție, dar din cauza tratatelor internaționale, distribuția sa a încetinit. Se estimează că 250 de milioane de oameni au fost infectați la nivel mondial, iar 1,75 milioane au decedat din cauza COVID-19”.

Așa arată unul dintre scenariile proiectate de oamenii de știință pentru modul în care va evolua pandemia, potrivit revistei britanice de știință Nature. În toată lumea, epidemiologii construiesc proiecții pe termen lung și scurt ca să se pregătească pentru atenuarea răspândirii virusului SARS-CoV-2.

Cercetător Harvard: O cursă de lungă durată

Deși previziunile cercetătorilor pentru evoluția pandemiei variază, cu toții au certitudinea că viitorul depinde de durabilitatea imunității la virus, dacă anotimpul rece afectează răspândirea acestuia, cât și de alegerile luate de guverne și de persoane.

Măsurile de restricție sunt relaxate în multe țări, ceea ce pe unii i-ar putea face să creadă că pandemia este aproape de final. ”Dar nu este cazul. Suntem într-o cursă de lungă durată“, atrage atenția Yonatan Grad, epidemiolog la Universitatea Harvard.

Dacă imunitatea la SARS-CoV-2 durează mai puțin de un an, similar cu alte coronavirusuri umane în circulație, ar putea exista creșteri anuale ale infecțiilor cu COVID-19 până în 2025 și nu numai, mai scrie revista Nature.

Motive de optimism

Sunt însă și vești bune. Studiile arată că schimbările personale de comportament, ca spălarea mâinilor și purtarea măștilor, au rezistat și după renunțarea la măsurile de carantinare/izolare, contribuind la reducerea valului de infecții.

O echipă de cercetători pentru analiza globală a bolilor infecțioase de la Imperial College London a descoperit că în 53 de țări, unde s-au relaxat restricțiile, nu a existat o creștere atât de mare a infectărilor cum s-ar fi așteptat cercetătorii.

”S-a subestimat cât de mult s-a schimbat comportamentul oamenilor în ceea ce privește măștile, spălarea mâinilor și distanțarea socială“, spune Samir Bhatt, epidemiolog la Imperial College London și coautor al studiului.

Cât de multe persoane de contact trebuie depistate pentru a ține în frâu pandemia?

În regiunile în care numărul de cazuri de COVID-19 este în scădere, cum este Hong Kong, cercetătorii spun că de departe cea mai bună abordare este supravegherea atentă prin testarea și izolarea cazurilor noi, precum și urmărirea persoanelor de contact ale acestora.

O analiză realizată de un grup de cercetători de la The London School of Hygiene & Tropical Medicine a simulat mai multe focare de COVID-19, având între 5 și 40 de cazuri.

Specialiștii au ajuns la concluzia că, pentru a controla extinderea focarelor, trebuie depistate 80% dintre persoanele de contact în doar câteva zile.

Practic, e foarte greu de făcut asta.

De la debutul pandemiei, au fost dezvoltate mai multe aplicații de urmărire a contactelor celor infectați cu COVID-19

Un studiu al cercetătorilor de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT) arată că urmărirea a 80% dintre persoanele de contact ar fi aproape imposibil de realizat în regiunile care încă se confruntă cu mii de cazuri pe săptămână. Situația ar fi și mai dificilă în țările unde numărul de cazuri este subraportat.

Predicție martie 2021: 294 de milioane de infectări și peste 2 milioane de decese

În 84 de țări numărul de cazuri de COVID-19 a fost de 12 ori mai mare decât cel înregistrat oficial, iar numărul de decedați din cauza noului coronavirus a fost cu 50% mai mare decât cel raportat de autorități, potrivit oamenilor de știință de la MIT.

”În consecință, există un risc mai mare de infecție decât oamenii ar putea crede”, explică John Sterman, coautor al studiului.

Cercetătorii de la MIT estimează că până în martie 2021 vor fi, în total, 294 de milioane de infectați și peste 2 milioane de decese din cauza COVID-19. Până în iulie anul acesta s-a ajuns la 108 milioane de infectări, mai notează Revista Nature.

Iarna, pericolul se mută în spațiile închise

Nu e ceva nou, dar e îngrijorător. În zonele în care vremea se va răci în a doua jumătate a anului 2020, experții spun că este posibil să existe o creștere a transmiterii virusului. ”Mă aștept ca rata infectării cu SARS-CoV-2 și, de asemenea, rezultatul potențial al bolii să crească pe timp de iarnă”, spune Akiko Iwasaki, imunobiolog la Universitatea Yale.

Datele de până acum arată că aerul uscat de iarnă crește gradul de transmitere a virusurilor respiratorii, iar apărarea imunitară a tractului respirator ar putea fi afectată de inhalarea aerului uscat, adaugă cercetătoarea de la Yale.

În sezonul rece, oamenii sunt predispuși să rămână în interior, unde riscul transmiterii virusului este mai mare, explică Richard Neher, biolog la Universitatea din Basel din Elveția. Simulările grupului coordonat de Neher arată că trecerea la iarnă poate îngreuna controlarea virusului mai ales în emisfera nordică a planetei.

Focarele de SARS-CoV-2 ar putea reveni, în valuri, în fiecare iarnă. Riscul pentru adulții care au avut deja COVID-19 ar putea fi redus, ca în cazul gripei, dar va depinde de cât mult va dura imunitatea acestora, adaugă Neher.

Harvard proiectează scenarii pentru pandemie până în 2025

”Incidența numărului de infectări până în 2025 va depinde crucial de cât de mult va dura imunitatea”, afirmă cercetătorii de la Harvard.

Dacă virusul induce imunitate pe termen scurt, similar cu alte două coronavirusuri umane (OC43 și HKU1), pentru care imunitatea durează 40 de săptămâni, atunci oamenii pot fi reinfectați și s-ar putea dezvolta focare în fiecare an, mai arată experții de la Harvard.

Dacă imunitatea este moderată, cu o durată de aproximativ doi ani, atunci poate părea că virusul a dispărut, dar, de fapt, ar putea reveni brusc până în 2024.

O altă posibilitate este ca imunitatea dobândită la SARS-CoV-2 să fie permanentă. În acest caz, chiar și fără un vaccin, este posibil ca, după ce s-a răspândit în toată lumea, virusul să nu mai poată supraviețui dincolo de 2021.

Ce trebuie să se întâmple pentru a scăpa de pandemie?

Cercetătorii citați de Revista Nature arată că pentru a câștiga lupta cu această pandemie există două posibilități:

Virusul să eliminat la nivel mondial, dar majoritatea oamenilor de știință sunt de acord că este aproape imposibil, din cauza numărului mare de cazuri.Oamenii să dezvolte suficientă imunitate prin infectare sau prin vaccin. În fiecare țară, între 55-80% din populație ar trebuie să fie imunizată.
Lumea va fi afectată diferit de coronavirus

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, cercetătorii din întreaga lume lucrează la 26 de vaccinuri pentru combaterea virusului.

Câteva zeci de vaccinuri se află în diverse faze de testare în lume

”Chiar și un vaccin care oferă o protecție incompletă ar ajuta prin reducerea gravității bolii și prevenirea spitalizării”, subliniază Joseph Wu, cercetător la Universitatea din Hong Kong. Dar va dura câteva luni pentru a realiza și distribui un vaccin de succes, crede acesta.

Lumea nu va fi afectată în egală măsură de COVID-19. Regiunile cu populație mai în vârstă ar putea avea mai multe cazuri în următoarele etape ale pandemiei, potrivit cercetătorilor de la London School of Hygiene & Tropical Medicine. 

De altfel, un studiu realizat de aceștia arată că riscul de infectare la persoanele sub 20 de ani este la jumătate, comparativ cu riscul la care sunt supuși adulții.

Toate țările afectate de pandemie au însă ceva în comun: ambiguitatea.

”Până nu avem date mai bune, vom avea doar multă incertitudine”, conchide Juliet Pulliam, director al Centrului sud-african de analiză epidemiologică la Universitatea Stellenbosch.

Articol original