Ziua în care România intra în prima conflagraţie mondială

„Cu începere de la 14/27 august 1916, ora 9 seara, România se găseşte în stare de război cu Austro-Ungaria” se spunea într-un Comunicat despre transmiterea declaraţiei de război Austro-Ungariei, în Monitorul Oficial din 15 august 1916.

Citeşte şi „Mormântul iluziilor germane”. Înfrângerile ruşinoase pe care nemţii le-au suferit în România în Primul Război Mondial

Citeşte şi Oamenii de ştiinţă au făcut o descoperire uimitoare la o specie de dinozaur găsită în România

 

Primul război mondial a început pe 28 iulie 1914, când Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, iar Franţa şi Rusia s-au mobilizat pentru a răspunde noii stări de fapt. Regele Ferdinand şi guvernul condus de liberalul Ionel Brătianu au decis ca românii să lupte alături de Antanta, adică alături de Franţa, Rusia şi Marea Britanie, după doi ani în care România a fost neutră în conflict.

Data intrării României în război a rămas 14 august, devenită ulterior 27 august odată cu trecerea la calendarul gregorian, prin care se adăugau 13 zile datelor cuprinse între 1 martie 1900 şi 1 octombrie 1924.

Proclamaţia Regelui Ferdinand la intrarea României în război a fost păstrată de istorie: ”Războiul care de doi ani a încins mai strâns hotarele noastre a sdruncinat adânc vechiul aşezământ al Europei şi a învederat că pe viitor numai pe temeiul naţional se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua aşteptată de veacuri de conştiinţa naţională, ziua unirii lui. După vremuri îndelungate de nenorociri şi de grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit să întemeieze Statul Român prin Unirea Principatelor, prin războiul independenţei, prin munca lor neobosită pentru renaşterea naţională.

Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor, închegând pentru totdeauna ceiace Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă:unirea Românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor.

De noi atârnă astăzi să scăpăm de sub stăpânirea străină pe fraţii noştri de peste munţi şi din plaiurile Bucovinei, unde Ştefan cel Mare doarme somnul lui de veci.

În noi, în virtuţile, în vitejia noastră, stă putinţa de a le reda dreptul ca într-o Românie întregită şi liberă de la Tisa până la mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi aspiraţiunilor gintei noastre.

Români,

Însufleţiţi de datoria sfântă ce ni se impune, hotărâţi să înfruntăm cu bărbăţie toate jertfele legate de un crâncen război, pornim la luptă cu avântul puternic al unui popor care are credinţa neclintită în menirea lui.

Ne vor răsplăti roadele glorioase ale izbândei.

Cu Dumnezeu înainte!

Ostaşi,

V-am chemat ca să purtaţi steagurile voastre peste hotarele unde fraţii voştri vă aşteaptă cu nerăbdare şi cu inima plină de nădejde.

Umbrele marilor Voevozi Mihai Viteazul şi Ştefan cel Mare, a căror rămăşiţe zac în pământurile ce veţi desrobi, vă îndeamnă la biruinţă ca vrednici urmaşi ai ostaşilor cari au învins la Răsboieni, la Călugăreni şi la Plevna.

Veţi lupta alături de marile naţiuni cu cari ne-am unit.

O luptă aprigă vă aşteaptă. Cu bărbăţie să-i îndurăm însă greutăţile şi cu ajutorul lui Dumnezeu isbânda va fi a noastră.

Arătaţi-vă deci demni de gloria străbună.

Dealungul veacurilor un neam întreg vă va binecuvânta şi vă va slăvi”, se arăta în textul semnat de monarhul român şi datat Bucureşti, 15/28 august 1916.

Trei armate române au trecut la atac traversând Carpaţii Meridionali şi intrând în Transilvania. România intra astfel în Primul Război Mondial, după doi ani de neutralitate.

Primul comunicat oficial privind intrarea României în război a fost publicat pe 15 august: ”Mobilizarea generală a armatei a început în noaptea de 14/15 August şi-şi urmează cursul. Declaraţia de răsboi contra Austro-Ungariei a fost emisă în seara de 14 August, la ora 9, la Viena. În noaptea de 14/15 august trupele noastre au atacat frontiera Austro-Ungară. Trupele aliate imperiale ruse au început a trece în Dobrogea, fiind primite cu entuziasm de populaţie. Unităţi din flota rusă au sosit la Constanţa unde concură la apărarea coastei Mărei Negre. Vase de răsboi şi baterii Austro-Ungare au tras focuri asupra oraşelor Vârciorova, Turnu-Severin şi Giurgiu”.

Un alt comunicat anunţa că în noaptea următoare, 15/16 august, „un Zepelin şi un aeroplan au aruncat bombe asupra Bucureştilor fără a cauza pagube”.

În 1921 delegaţia română prezenta Comisiei de reparaţii un document prin care arăta că 300.000 de militari au căzut la datorie şi 80.000 au fost răniţi grav, nu mai puţin de 700.000 de civili pierzându-şi viaţa în anii Primului Război Mondial din cauza luptelor dar mai ales din cauza bolilor şi a condiţiilor de trai afectate de conflagraţie.

”Primul Război Mondial este un moment definitoriu pentru România modernă şi contemporană. Fidelitatea cu care românii s-au adunat în jurul Coroanei a fost temelia luptei politice şi diplomatice a oamenilor de stat pentru recunoaşterea unirii provinciilor istorice şi consolidarea influenţei româneşti în Europa.(…)

Timp de jumătate de secol, adevărul despre Marele Război a fost mistificat şi chiar şters din discuţia publică. Beneficiind de libertatea de cercetare şi de expresie a timpurilor noastre, avem datoria să readucem la lumină adevărul despre rolul Armatei Regale, al societăţii civile, al oamenilor de Stat şi al Coroanei în făurirea Marii Uniri.

Să ne ridicăm la înălţimea morală a înaintaşilor noştri, restituind României monumentele făurite de ei, precum Crucea Eroilor Neamului sau Mausoleul de la Mărăşeşti, astăzi căzute în paragină sau uitare”, a transmis Principesa Margareta, Custodele Coroanei României pe 28 august 2016, când se împlinea un secol de la intrarea României în Primul Război Mondial.

România a participat la Primul Război Mondial între lunile august 2016 şi 26 noiembrie/ 9 decembrie 1917 şi a reintrat în conflict pe 9 noiembrie 1918 cu două zile înaintea zilei armistiţiului de la Compiegne, când Germania a acceptat încetarea ostilităţilor, marcând victoria Aliaţilor şi cu trei zile înaintea semnării convenţiei militare de la Belgrad care a marcat încheierea conflicutului în zonă.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii ale zilei de 14 august:

1688 – S-a născut Frederick-Wilhelm I, rege al Prusiei (1713-1740); provine din dinastia Hohenzollern, cunoscut în istorie ca „regele soldat” (d. 31 mai 1740).

1867 – S–a născut prozatorul şi dramaturgul John Galsworthy (John Sinjohn), laureat al Premiului Nobel pentru Literatură: “Forsyte Saga”, “O comedie modernă”, “Tabachiera de argint” (d. 31 ianuarie 1933).

1921 – S-a născut Giorgio Strehler, director de teatru; a fondat, alături de Paolo Grassi, Piccolo Teatro din Milano (1941) (d. 25 decembrie 1997).

1935 – A încetat din viaţă actorul şi regizorul Léonce Perret, creatorul personajului Léonce, din seria comediilor de scurt metraj realizate în perioada 1910–1916 (n. 13 aug. 1880)

1951 – A încetat din viaţă magnatul presei americane, jurnalistul William Randolph Hearst (n. 29 aprilie 1863).

1956 – A încetat din viaţă Bertold Brecht, dramaturg, poet, regizor de origine germană, iniţiator al teatrului epic: “Opera de trei parale”, “Mutter Courage şi copiii ei”, “Viaţa lui Galilei”, “O sută de poezii”, “Eseuri” (n. 10 februarie 1898).

1958 – A încetat din viaţă savantul francez Frederic Joliot-Curie, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1935, împreună cu soţia sa, Irene Joliot-Curie (n. 19 martie 1900).

1959 – A murit Nicolae Dărăscu, pictor influenţat de curentele impresionism şi neoimpresionism, acuarelist (n. 18 februarie 1883).

1972 – A încetat din viaţă scriitorul Jules Romains (pseudonimul lui Louis Farigoule): “Oameni de bună-voinţă”-27 de volume, “Dr. Knock sau triumful medicinei”, “Dictatorul” (n. 26 august 1885).

1984 – A murit Vasile Lovinescu, critic literar, dramaturg şi filosof esoteric român, elev al filosofului francez René Guénon (n. 17 decembrie 1905).

1994 – A fost capturat Ilich Ramírez Sánchez, teroristul cunoscut sub numele de „Carlos Şacalul”.

1996 – A murit dirijorul de origine română Sergiu Celibidache, membru de onoare al Academiei Române (n. 28 iunie 1912).

2004 – A încetat din viaţă Czeslaw Milosz, scriitor polonez, laureat al Premiului Nobel (n. 30 iunie 1911).

2005 – O navetă Soyuz care transporta satelitul de telecomunicaţii american Galaxy-14 a decolat de la cosmodromul rus de la Baikonur (Kazahstan) şi a amplasat cu succes pe orbită încărcătura pe care o transporta.

2006 – Uniunea Europeană a lansat primele patrule comune ale poliţiei de frontieră menite să împiedice imigranţii ilegali din Africa să ajungă pe Insulele Canare.

2007 – A încetat din viaţă compozitorul şi profesorul de muzică Tudor Jarda (n. 11 februarie 1922).

2010 – A încetat din viaţă fotograful american de origine română Herman Leonard, care a imortalizat numeroase staruri ale jazz-ului între anii 1940 şi 1960. A primit numeroase premii de-a lungul carierei sale şi a avut foarte multe expoziţii în muzee din SUA şi din lume, mai ales la Smithsonian Institution din Washington (n. 6 martie 1923).

Articolul Ziua în care România intra în prima conflagraţie mondială apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original