Iulia Haşdeu, copilul genial care putea să îl întreacă pe Eminescu. Legătura dintre tată şi fiică ce a sfidat paranormalul

Bogdan Petriceicu Hasdeu este unul dintre marii carturarii care fac cinste culturii romanesti, o personalitate unica, pluridisciplinara, un om erudit pentru care cunoasterea nu era decat o mare adanca in care se imbaia cu placere.

Citeşte şi La 25 de ani de la descoperirea Omului Gheţurilor, au ieşit la iveală informaţii cruciale despre strămoşul Otzi

Citeşte şi ALBUMUL pe care Ceauşescu l-ar fi cenzurat. Imagini cu ”nebuniile” tinerilor din anii ’80

 

Noi, cei de astazi, il cunoastem din lucrarile sale sau din biografiile mai mult sau mai putin romantate ale altor autori. Printre contemporanii sai, insa, Hasdeu era un mare om de cultura, dar pana la urma, un om. Credinta i-a fost greu pusa la incercare atunci cand Dumnezeu i-a luat averea sa cea mai de pret: viata fiicei sale, Iulia.

Cei ce au impartasit durerea familiei care nu si-a mai revenit niciodata dupa aceasta pierdere, sustin ca daca Iulia Hasdeu ar fi avut o existenta mai lunga, geniul ei nu ar fi cunoscut precedent in limba romana, intrecandu-l chiar si pe cel al lui Eminescu. Daca lucrurile ar fi stat asa sau nu, nimeni nu o poate spune. Cultura romana a fost vaduvita, pe nedrept, de unul dintre cei mai frumosi muguri ai sai, chiar inainte ca acesta sa infloreasca.

Deschiderile culturale ale lui Hasdeu au explorat spatii vaste, de la filosofie, istorie, lingvistica, pana la spiritism. Atractia pentru ceea ce se afla dincolo de noi si de existenta noastra lumeasca a existat dinaintea decesului fiicei sale, insa dorinta de a o avea tot timpul alaturi, chiar daca numai spiritual, a facut ca aceste experiente sa se transforme in adevarate sedinte de spiritsm. Dar, mai intai, sa vedem cum a inceput totul…

Un copil grabit

Hasdeu, un spirit justitiar si critic la adresa celor care prin intermediul actiunilor lor, mai cu seama politice, daunau intereselor nationale, publica si pamflete dure la adresa oamenilor politici ai vremii, aruncand vorbe ironice al caror ecou s-a facut resimtit chiar si mai departe de clasa politica, patrunzand pana in cercurile intelectuale in care acesta activa. Prin urmare, in anul 1869, cand Hasdeu si-a depus candidatura la Academie a fost pus in fata unui refuz prea dur, poate, pentru un om de cultura consacrat. Lovitura a fost insa mai usor de suportat, de vreme ce acasa il astepta cea mai dulce dintre alinari. Nasterea unicei fiice a familei Hasdeu a fost un motiv de bucurie, care i-a tinut pe cei din familie intr-o stare de exaltare continua timp de mai multe luni. In fapt, aceasta bucurie nu s-a diminuat deloc timp de 19 ani. In timpul scurtei sale vieti, Iulia a fost mai intai mandria familiei si apoi, mandria intelectualitatii romanesti.

La doi ani buchisea deja literele si invata limba franceza, la patru ani scria, iar un an mai tarziu compune deja primele poezii. Dupa ce invatatorii si-au dat seama ca fetita este mult deasupra colegilor ei in ceea ce priveste cunostintele, au facut o exceptie (in acea vreme, nu exista procedura de a absolvi mai multe clase deodata) si au lasat-o pe micuta Iulia sa isi sustina examenele de absolvire ale cursului primar. La acea data, avea doar opt ani, iar mirarea dascalilor ei era intretinuta si de faptul ca fizionomia nu-i reflecta nicidecum varsta, ajutand-o sa para si mai mica decat era in realitate. Intre timp, invata si limba engleza pana la stapanirea ei la acelasi nivel cu franceza.

Citeşte aici continuarea!

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 29 septembrie:

1547 – S-a născut Miguel de Cervantes Saavedra, scriitor, poet, dramaturg, autorul celebrului roman “Iscusitul hidalgo Don Quijote de la Mancha” (m. 22 aprilie 1616).

1864 – S-a născut scriitorul, filosoful şi dramaturgul Miguel de Unamuno, iniţiator al existenţialismului în Spania (eseuri cu caracter filosofic „Despre sentimentul tragic al vieţii la oameni şi la popoare”, „Agonia creştinismului”) (m. 31 decembrie 1936).

1888 – S-a născut lingvistul şi filologul Iorgu Iordan, membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi, al Societăţii române de lingvistică romanică, pe care a condus-o până la sfârşitul vieţii; a fost preşedinte şi vicepreşedinte al Comisiei Naţionale pentru UNESCO şi a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin, Budapesta, Montpellier, Roma, Iaşi (m. 20 septembrie 1986).

1888 – A încetat din viaţă poeta Iulia Haşdeu, fiica scriitorului B.P. Haşdeu (n. 14 noiembrie 1869).

1901 – S-a născut Enrico Fermi, fizician, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1938, membru de onoare străin al Academiei Române; a condus lucrările de construcţie a primului reactor nuclear la Universitatea din Chicago şi a realizat primele cercetări în domeniul fisiunii nucleare, contribuind la construcţia bombei atomice în proiectul Manhattan (d. 1954).

1902 – A încetat din viaţă scriitorul Émile Zola, teoretician şi promotor al naturalismului (ciclul „Rougon Macquart”); este autorul manifestului „J’accuse”, important în celebra afacere Dreyfus (n. 2 aprilie 1840).

1903 – A încetat din viaţă inginerul Rudolf Diesel, inventator al motorului ce îi poartă numele, brevetat în 1892 (n.18 martie 1858).

1910 – A încetat din viaţă Winslow Homer, unul dintre cei mai importanţi pictori de la sfârşitul sec. al XIX-lea (n. 1836).

1912 – S-a născut regizorul Michelangelo Antonioni: „Blow Up”, „Deşertul roşu”, „Dincolo de nori”, „Ultimul tango la Paris” (d. 30 iulie 2007).

1913 – S-a născut Stanley Kramer, producător şi regizor de film: „Ghici cine vine la cină”, „Lanţul” (m. 19 februarie 2001).

1929 – S-a născut Eugen Preda, publicist şi comentator de radio; primul director general al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989 (ianuarie 1990-septembrie 1994) (m. 27 iulie 2000).

1930 – A încetat din viaţă pictorul Ilia Efimovici Repin, unul dintre marii portretişti ruşi; a avut o însemnată influenţă asupra picturii ruse moderne (n. 5 august 1844).

1939 – A fost format un guvern român condus de Constantin Argentoianu.

1973 – A încetat din viaţă scriitorul Wystan Hugh Auden: „Epoca neliniştii”, „Scutul lui Achile” (n. 21 februarie 1907).

2001 – A încetat din viaţă scriitorul român Gellu Naum: „Culoarul somnului”, „Focul negru”, „Despre identic şi felurit. Antologie”, „Critica mizeriei” (n. 1 august 1915).

2007 – A încetat din viaţă actriţa canadiană Lois Maxwell: „Lolita”, „Din Rusia cu dragoste”, „Dr. No” (n. 1927).

Articolul Iulia Haşdeu, copilul genial care putea să îl întreacă pe Eminescu. Legătura dintre tată şi fiică ce a sfidat paranormalul apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original