Între două runde de alegeri se simte nevoia unor analize și a readucerii în atenția opiniei publice, atât de ușor de influențat și de trimis după fentele celor care doresc să-i ofere piste false pentru a acoperi realități care nu trebuie uitate. Și care ne influențează viața de zi cu zi.
De la început trebuie să ne punem de acord cu un lucru: dezvoltare economică în Neamț a existat doar pentru cei care au găsit căi directe sau oculte pentru a beneficia de resursele statului. Excepțiiile, cum ar fi Rifil, Kober sau încă vreo 10-15, nu fac decât să confirme regula.
Din 1989 până astăzi județul a dat parlamentari, președinți de consilii județene, primari, amploaiați prin ministere sau pe funcții de răspundere, inclusiv pe Dănuț Andrușcă. Știm însă sigur că, de multe ori, au avut pe mână bugete imense, au avut posibilitatea de a influența decizii majore, dar că la nivelul județului nu s-a întâmplat mare lucru. Majoritatea dintre ei circulă în automobile de lux, unii au averi incomensurabile, se tratează numai în străinătate și primesc cu multă jale la ”ăștia” care votează, muncesc, dacă mai au pe unde, și care se încăpățânează să nu dispară.
Județul Neamț, nu se poate lăuda cu multe lucruri în prezent. Nu beneficiază de nici un kilometru de autostradă, nu are porțiuni cu căi ferate modernizate, dimpotrivă, nu are mari investiții industriale. Deși ocupă locul 15 pe țară ca număr de locuitori, sutem la coada clasamentului când vine vorba despre venituri.
Drama este că orice statistică cu raportare la trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat nu avantajează starea actuală de lucruri, în ciuda discursurilor sfornăitoare ale oficialilor, din orice partid ar fi ei.
În 1989, Neamțul părea un județ ”în plină dezvoltare”
Date oficiale din Anuarul Statistic al României din 1990 ne arată că în 1989 județul Neamț avea cei mai importanți indicatori comparabili cu județe care se află acum cu mult în fața sa. Exemple: Neamțul reprezenta 2,1% din industria totală a României, în condițiile în care populația județului reprezenta 2,5% din totalul naţional. În industria chimică contribuția județului era de 5,4%, materiale de construcție de 3,6%, exploatarea și prelucrarea lemnului 4,6%, iar celuloză și hârtie 6,1%. În ceea ce privește contribuția la totalul industriei naționale, județul Neamț depășea, printre altele, Aradul (!!!), care avea 1,8%. În Regiunea Nord-Est, Bacăul avea o contribuție de 4% și Iași de 2,7% la același indicative. În Neamț operau 41 de întreprinderi industriale din totalul de 2.102 la nivel național. Numărul de salariați în industria în Neamț: 89.445. Producția marfă industrială în Neamț în 1989 a fost de 26.318,9 milioane lei raportată la prețurile de la acea vreme. Suprafața agricolă cultivată totală era de 178.228 hectare din care 33.042 erau gospodării ale populației.
Anuarul statistic al României din 1990 elaborat de către Comisia Națională pentru Statistică arată că județul Neamț avea 580.237 locuitori în 1992 era de 578.420, iar 2011 ajunge la 470.766, pierzând peste 100.000 de locuitori în 10 ani. Același document arată că scăderea a continuat, populația județului în 2017 a fost de 449.399 de locuitori.
Scurtă privire la zi
Din punct de vedere economic, Regiunea Nord-Est, din care face parte județul, se confruntă cu mari dificultăți. Regiunea are cel mai mic PIB pe cap de locuitor dintre toate regiunile țării. În 2019 era de 7.081 de euro, față de 11.333 la nivel național. Faptul că Regiunea Nord-Est este săracă și într-un decalaj economic semnificativ față de restul țării nu este o noutate. Ceea ce este îngrijorător ține de prognoze. Cu toate că PIB-ul pe cap de locuitor ar ajunge la 9.880 euro în 2023, această creștere de 39,52% ar lăsa regiunea tot pe ultimul loc în țară, crescând chiar decalajul față de valoarea națională care ar ajunge la 15.483 euro/cap de locuitor. De asemenea, Regiunea Nord-Est este una dintre cele mai puțin performante la nivel european.
Pornind de aici, situația județului Neamț nu este nici ea prea îmbucurătoare. 6.951 de euro/pe cap de locuitor arată un PIB pentru Neamț mai mic decât valoarea la nivel de regiune. Doar șase județe din țară au valori mai mici: Botoșani, Suceava, Vaslui, Teleorman, Mehedinți și Olt. O veste bună: județul Neamț a avut cea mai mare creștere procentuală a produsului intern brut în 2019 față de anul precedent din toate județele țării. Întreaga Regiune Nord-Est a avut un an 2019 pozitiv. Creșterea economică a regiunii, de 5,3% față de anul anterior, o plasează pe primul loc la nivel național, la egalitate cu Regiunea de Nord-Vest, unde Clujul performează. Bacăul ocupă locul doi la creștere economică procentuală, cu 6,6%, în spatele Neamțului. Evident că important este să judecăm această cifră raportat la punctul de plecare, dar este, totuși, o veste bună. Totuși, un punct procentual în Cluj sau Brașov reprezintă, valoric, mult mai mult decât 5 la Neamț, dar oricum, este un pas înainte.
Studiu de caz, Neamțul pe ultimul loc
Cum în campanie toți politicienii vorbeau despre fonduri europene, poate ar trebui aruncată o privire peste situația proiectelor finanțate prin Programul Operațional Regional 2014-2020, la nivelul autorităților județene. Ea este mai mult decât instructivă din punctul de vedere al implicării reale al autorităților în accesarea de programe. Pentru Neamț situația este dezastruoasă, ne situăm pe ultimul loc în regiune, chiar și în urma Vasluiului, în condițiile în care logistică și sprijin la Agenția de Dezvoltare Nord-Est, cu sediul la Piatra Neamț, există cu prisosință.
La numărul proiectelor Neamțul stă destul de bine, fiind devansat de Suceava, Bacău și Iași, dar depășind Botoșani și Vaslui, la valoarea totală a proiectelor, se află pe ultimul loc din regiune cu 102,223.98 mii euro. Cel mai scump proiect din lista pentru județul Neamț este cel de reabilitare și modernizare a axei de transport Piatra Neamț – Mărgineni – Făurei – Horia – Ion Creangă – Icușești – limita județului Bacău, cu o valoare totală de 30,306.09 mii euro, aproape o treime din total. Acest proiect, despre care se discută deja de ani buni, cu încercări nereușite de implementare se estimează că va fi terminat în martie 2022. El s-a confruntat cu probleme de proiectare, de implementare, apoi la nivelul licitațiilor și se speră la o finalizare prin… 2022.
Concluzia vine de la sine, la nivelul Consiliului Județean Neamț și a altor autorități locale, pe această axă rezultatele sunt mult sub așteptări, ca să nu vorbim despre necesități. Discursul triumfalist care vorbește despre cele mai mari investiții din ultimii ani nu se poate aplica și în acest caz, unde banii vin pe bază de proiecte, nu pe algoritmi și pile de partid.
De ce suntem la coada tuturor clasamentelor?
Aici nu prea există mistere. Politicienii nemțeni n-au avut niciodată un plan coerent de dezvoltare al județului. Un plan care să permită o dezvoltare bazată pe resurse locale, și aici ne referim inclusiv la forţă de muncă pregătită în concordanță cu cerințele reale al agenților economici.
Modalitatea de atragere a banilor este cunoscută sub numele ”la plesneală”, pe bază de influențe la nivel central. A fost Elena Udrea la guvernare, veneau proiecte pe bandă rulantă marca PDL, unele inutile sau fără alt impact decât acela al tăierii de panglici și al comisioanelor. A venit Ponta, s-a întâmplat la fel, s-a făcut pauză pe timpul lui Cioloș și pe timpul guvernării PSD s-a atins apogeul. Influența lui Arsene în Guvern, prin Liviu Dragnea, era extrem de mare și de aici mulțimea de proiecte cu bani pe programe guvrnamentale. Cum banii veneau fără număr din această sursă, ceea ce nu a fost rău în privința drumurilor, banii europeni n-au fost deloc o prioritate, indiferent ce alte argumente s-ar aduce acum.
O altă cauză o reprezintă lipsa de viziune, care nu se manifestă doar pe plan local, ea fiind o boală națională atent implementată de toți decidenții. În Neamț ea s-a manifestat cronic în ultimii ani. Programatic, Arsene a vorbit despre asfaltarea drumurilor județene în timpul mandatului său, ca fiind un punct de plecare pentru dezvoltarea județului. Și cam atât.
Ce va fi de-acum încolo, după alegeri, cu președinte de la PSD și un Consiliu Județean dominat de partide care nu vor să colaboreze cu social-democrații? Cel mai probabil vom asista la dispute sterile, cu blocaje care vor veni din ambele direcții. Puțin probabil că Arsene va colabora cu celelalte forţe din consiliu sau viceversa.
Valentin BĂLĂNESCU
The post Adevăruri dureroase.De ce este județul Neamț codaș la dezvoltare appeared first on Stiri Neamt.
Articol original
No comments
Post a Comment
Va rugam nu faceti spam.