Alţi doi proxeneţi din gruparea lui Alex Bodi, reţinuţi de DIICOT

Procurorii DIICOT au reţinut alţi doi proxeneţi în dosarul în care Alex Bodi, fostul soţ al Biancăi Drăguşanu, a fost arestat preventiv. Potrivit DIICOT, cei doi inculpaţi au constituit, alături de alte persoane, o grupare infracţională în scopul comiterii unor infracţiuni de trafic de persoane, trafic de minori şi proxenetism. În perioada 2012 - 2017, prin inducere în eroare (promisiuni de căsătorie) şi profitând de starea de vădită vulnerabilitate a mai multor persoane vătămate, inculpaţii le-au recrutat, transportat, adăpostit în mai multe locaţii de pe teritoriul Germaniei şi le-au constrâns în vederea practicării prostituţiei. În cursul zilei de miercuri, cei doi inculpaţi vor fi prezentaţi Tribunalului Dolj cu propunere de arestare preventivă, pentru o perioadă de 30 de zile. Pe 12 noiembrie, Tribunalul Dolj a dispus arestarea lui Alex Bodi, alături de alţi şapte inculpaţi, într-un dosar de trafic de persoane şi proxenetism. Alex Bodi este acuzat că a recrutat mai multe tinere pe care le-a obligat prin violenţă să se prostitueze, el fiind acuzat şi de o infracţiune de şantaj. Conform DIICOT, la scurt timp după destructurarea unei grupări specializate în traficul de persoane şi proxenetism, condusă de un membru marcant al lumii interlope, unul dintre "locotenenţii" acestuia, în timp ce era închis într-un penitenciar, în perioada 2008 - 2011, şi alţi trei deţinuţi au folosit reţelele de socializare în scopul recrutării unor tinere care practicau prostituţia şi, inducându-le în eroare, fie cu promisiunea unui viitor comun (metoda "loverboy"), fie cu identificarea unui loc de muncă avantajos, şi profitând de starea lor de vulnerabilitate - situaţie materială precară, naivitate, lipsă de educaţie -, le-au convins să se prostitueze în beneficiul lor. Sub coordonarea liderului, s-au pus bazele unei grupări infracţionale specializate, în principal, în traficul de persoane, trafic de minori şi proxenetism şi, în secundar, în şantaj, consecinţă a plăţii unor taxe de protecţie. După ce au ieşit din penitenciar, în scurt timp, la gruparea infracţională au aderat alţi 12 suspecţi, împreună cu care au recrutat şi alte victime, le-au transportat şi adăpostit în state occidentale - Germania, Spania, Italia, Marea Britanie, Elveţia - şi le-au constrâns să practice prostituţia în favoarea lor, în diverse cluburi de profil. După ce erau transportate în străinătate, tinerele care refuzau să se prostitueze erau sechestrate şi supuse unor violenţe extreme, chiar şi violuri, pentru a fi determinate să nu mai opună rezistenţă, arată procurorii. În cele mai multe cazuri, victimele au fost ţinute în imobile închiriate de către liderul grupării, au fost transportate zilnic la locurile unde erau obligate să practice prostituţia, erau permanent controlate şi supravegheate, iar sumele de bani erau luate în totalitate de membrii grupării. În urma cercetărilor s-a stabilit faptul că tinerele au fost exploatate cu precădere în cluburi de noapte sau locaţii închiriate în oraşele Berlin, Bonn, Stuttgart şi Frankfurt (Germania), dar şi pe teritoriul altor state europene (Italia, Spania, Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Austria). Procurorii susţin că unele tinere au fost vândute altor traficanţi, persoanele care le-au preluat primind şi informaţii în legătură cu victima, comportamentul acesteia pe perioada cât a fost exploatată, informaţii despre familie, pentru a fi şantajată, exploatată şi controlată mai uşor. Potrivit DIICOT, au fost şi situaţii în care făptuitorii nu au mai reuşit să deţină controlul asupra victimelor, chiar şi după aplicarea unor corecţii fizice, caz în care, pentru a le determina să nu fugă sau să revină la domiciliile lor din ţară, le-au solicitat diferite sume de bani pe care victimele nu au avut posibilitatea să le achite, fiind, astfel, obligate să continue activitatea de prostituţie. O mare parte din sumele de bani obţinute din practicarea prostituţiei au fost investite de liderul grupării în diverse imobile din ţară şi străinătate. Pe de altă parte, liderul acestei grupări obişnuia să le perceapă victimelor taxe de protecţie pentru desfăşurarea unor activităţi licite/ilicite, "locotenenţii'' săi recurgând, deseori, la şantaj pentru colectarea acestora. Taxele erau colectate cu ocazia unor petreceri. AGERPRES/(AS - autor: Eusebi Manolache, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Simona Aruştei) Articol original