Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2020

Ungaria şi Polonia au blocat prin veto adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene, nefiind de acord în ce priveşte condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, şi Comisia Europeană a prezentat "Strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore". Acestea sunt câteva dintre cele mai importante evenimente de pe agenda instituţiilor comunitare în perioada 16-20 noiembrie 2020. Consiliul Uniunii Europene   Ungaria şi Polonia au blocat, la 16 noiembrie 2020, prin veto, o decizie esenţială privind adoptarea bugetului multianual al Uniunii Europene, nefiind de acord în ce priveşte condiţionarea accesării fondurilor europene de respectarea statului de drept, conform DPA. Purtătorul de cuvânt al Consiliului UE, Sebastian Fischer, a anunţat, pe o reţea de socializare, că la reuniunea la nivel de ambasadori desfăşurată, la 16 noiembrie 2020, statele membre au confirmat prin majoritate calificată regimul de condiţionalitate care leagă fondurile europene de statul de drept, dar în privinţa deciziei privind resursele proprii nu s-a obţinut unanimitatea necesară din cauza opoziţiei a două state membre. Fondurile europene nu sunt donaţii caritabile, ci plăţi la care Ungaria are dreptul în baza tratatelor UE, a declarat ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga. Criteriul statului de drept "este doar un pretext, un cuvânt frumos care sună bine, dar este vorba de fapt despre o aservire instituţională, politică, de o limitare radicală a suveranităţii", a menţionat, la 16 noiembrie 2020, ministrul polonez al justiţiei, Zbigniew Ziobro. Prim-ministrul sloven Janez Jansa a denunţat la rândul său, la 17 noiembrie 2020, mecanismul care condiţionează accesul la fonduri europene de respectarea statului de drept, şi a cerut revenirea la acordul stabilit la summitul din iulie între liderii UE, conform AFP."Numai o instanţă judiciară independentă poate spune ce este statul de drept, nu o majoritate politică", a afirmat Jansa într-o scrisoare trimisă, la 17 noiembrie, preşedintelui Consiliului european, Charles Michel. Secretarul de stat francez pentru afaceri europene, Clément Beaune, a menţionat, la 18 noiembrie 2020, că Uniunea Europeană analizează "soluţii practice" pentru a rezolva conflictul său cu mai multe state-membre din est, care blochează planul de relansare european, însă va avansa fără ele în cazul în care nu va exista o soluţie, potrivit AFP. Ministrul german de externe, Heiko Maas, s-a declarat, la 17 noiembrie 2020, "convins" că va fi găsită rapid o soluţie pentru deblocarea bugetului UE şi a planului de relansare european, în pofida veto-ului exprimat de Ungaria şi Polonia, potrivit AFP. Anterior, la 5 noiembrie 2020, Parlamentul European şi Germania, care deţine preşedinţia Consiliului UE, au ajuns la un acord privind un "regim general de condiţionalitate" prin care fondurile din bugetul multianual al UE pentru perioada 2021-2027 şi cele din planul de redresare "Next Generation" vor putea fi suspendate în cazul unui stat membru atunci când Comisia Europeană consideră că acesta nu respectă independenţa justiţiei sau libertatea presei şi decizia este validată prin majoritate calificată în Consiliul UE. Şefii de stat şi de guvern din UE s-au pus de acord, la summit-ul din iulie 2020, asupra unui plan de relansare calificat drept "istoric" pentru sprijinirea economiilor ţărilor lor să depăşească criza provocată de pandemie. În sumă de 750 miliarde de euro, planul este legat de bugetul multianual pe 2021-2027 de peste 1.000 miliarde de euro. Comisia Europeană   Comisia Europeană a cerut, la 16 noiembrie 2020, o rezolvare "rapidă" a situaţiei create după veto-ul opus de Polonia şi Ungaria asupra acordului privind bugetul multianual al UE, din cauza opoziţiei acestor ţări faţă de regimul de condiţionalitate privind statul de drept, şi a recunoscut că în aceste condiţii fondul european de redresare post-pandemie nu va mai putea să intre în funcţiune de la 1 ianuarie 2021, conform EFE. "Cred că este nevoie de o rezolvare rapidă a acestei situaţii. Este mare nevoie de aceşti bani pentru redresarea economică europeană", a spus vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, în timpul unei întâlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri european. Executivul comunitar a prezentat, la 19 noiembrie 2020, "Strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore", care propune sporirea capacităţilor eoliene offshore ale Europei de la nivelul actual de 12 GW până la un nivel de cel puţin 60 GW în 2030 şi 300 GW până în 2050, potrivit unui comunicat al instituţiei. Comisia îşi propune, de asemenea, ca, până în 2050, să completeze această capacitate cu 40 GW provenind din energie oceanică, dar şi cu energie produsă utilizând alte tehnologii emergente, de exemplu turbine eoliene şi panouri solare flotante. Statele membre sunt încurajate să utilizeze Mecanismul de redresare şi rezilienţă şi să colaboreze cu Banca Europeană de Investiţii şi cu alte instituţii financiare pentru a sprijini investiţiile în energia offshore prin intermediul InvestEU. Fondurile Orizont Europa vor fi mobilizate pentru a sprijini cercetarea şi dezvoltarea, în special în cazul tehnologiilor mai puţin mature. Uniunea Europeană ar trebui să pună la punct în 2021 un pachet de măsuri în domeniul energiei curate, pentru a accelera investiţiile de care este nevoie pentru reducerea emisiilor de carbon şi a-şi atinge obiectivele climatice pentru 2030, protejând în acelaşi timp competitivitatea industriei sale, potrivit unui studiu publicat, la 17 noiembrie 2020, conform Reuters. "Optăm pentru o abordare duală, care implică introducerea unor tehnologii inovatoare pentru capacităţile industriale care au nevoie de re-investiţii şi în acelaşi timp permite activelor industriale cu procese tradiţionale să continue să opereze până când vor fi programate pentru înlocuire", susţin cercetătorii de la Agora Energiewende şi Wuppertal Institute din Germania. Comisia Europeană a propus, anterior, obiective de mediu mai ambiţioase, pentru a avansa blocul comunitar spre neutralitate climatică până în 2050 printr-o reducere a emisiilor cu 55% până în 2030. Având în vedere prognozele Comisiei Europene şi recentele evoluţii macroeconomice şi bugetare, România nu pare în măsură să facă ajustările necesare pentru a putea să se asigure că deficitul excesiv identificat este corectat în viitorul apropiat, potrivit unei comunicări privind situaţia fiscală din România prezentată, la 18 noiembrie 2020, de executivul comunitar în cadrul pachetului de toamnă pentru politica economică. Comisia reaminteşte că, începând din aprilie 2020, România face obiectul procedurii de deficit excesiv (PDE), ca urmare a încălcării în 2019 a pragului privind deficitul prevăzut în tratat. Executivul comunitar va reexamina situaţia bugetară a României în primăvara anului 2021 şi va lua măsurile necesare în cadrul procedurii de deficit excesiv, dacă va considera oportun. Parlamentul European   Parlamentul European nu va face "nicio concesie" în privinţa condiţionării fondurilor UE de respectarea statului de drept în faţa Ungariei şi Poloniei, care şi-au folosit dreptul de veto pentru a bloca bugetul multianual al UE şi planul de relansare, au anunţat, la 18 noiembrie 2020, preşedintele instituţiei, David Dassoli, şi liderii grupurilor politice, conform AFP. "Liderii Parlamentului European regretă profund acest blocaj şi reafirmă că acordurile încheiate asupra bugetului multianual, cât şi a asupra condiţionalităţii cu statul de drept) (...) nu pot fi în niciun caz redeschise", au menţionat într-un comunicat David Dassoli şi liderii grupurilor politice. Preşedintele Partidului Popular European, fostul premier liberal polonez Donald Tusk, a cerut, la 16 noiembrie 2020, excluderea din acest partid a formaţiunii Fidesz conduse de premierul ungar Viktor Orban, după ce Ungaria a blocat prin veto - împreună cu Polonia - bugetul multianual al UE şi planul european de relansare din cauza nemulţumirii guvernelor de la Budapesta şi Varşovia faţă de condiţionarea accesării fondurilor europene de situaţia statului de drept, conform AFP. Circa 55% dintre români susţin că veniturile deja le-au fost afectate din cauza pandemiei de coronavirus, criteriu de evaluare împărţit alături de spanioli şi greci, pe locul doi în Uniunea Europeană, după ciprioţi, potrivit unui sondaj cerut de Parlamentul European şi publicat la 20 noiembrie 2020. Conform sondajului, efectuat online de Kantar între 25 septembrie şi 7 octombrie, pe un eşantion de 24.812 participanţi din 27 de ţări membre UE, doar 6% dintre români sunt foarte mulţumiţi de măsurile luate de guvern pentru combaterea pandemiei, iar 31% se declară destul de mulţumiţi. România se plasează pe locul 20 în UE-27 din acest punct de vedere. Eurostat   Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas stabilă la minus 0,3% în luna octombrie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană a rămas stabilă la 0,3%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind Polonia, Ungaria, Cehia şi România, potrivit datelor publicate, la 18 noiembrie 2020, de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Lucrările de construcţii în România au înregistrat o creştere de 17,3%, în luna septembrie 2020 comparativ cu aceeaşi lună din anul anterior, acesta fiind cel mai mare avans înregistrat în rândul statelor membre UE, indică, la 19 noiembrie 2020, datele Eurostat. AGERPRES/(Documentare - Liviu-Ioan Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Gabriela Badea)  Articol original