Marian Ţachianu, un candidat pentru Camera Deputaților care iese din tiparele electorale

În general, suntem obişnuiţi ca, în campaniile electorale, politicienii să divagheze despre programe, proiecte, multe în care nici ei nu prea cred, să ne înşiruie ceea ce vor să facă, cum se vor implica pentru binele oamenilor, pentru binele comunităţilor locale. Vin cu lozinci, clişee, sintagme care sunt adaptate şi reîmprospătate din patru în patru ani…

Uite că Marian Ţachianu, primarul de la Braniştea şi candidat din partea PSD pentru un mandat de deputat, a depăşit această barieră a demagogiei de nevoie şi cu orice preţ. Şi-a propus să facă altceva, să vină în faţa jurnaliştior, ca desiminatori de informaţii, cu un alt profil de candidat, cu un alt mesaj, cu o altă poveste.

Marian Ţachianu a mărturisit că nici acum, după două mandate de primar şi o sevenţă de un an și câteva luni de parlamentar, nu înţelege de ce în politica românească, ba chiar şi în acea desfăşurată la nivel global, agresivitatea verbală şi comportamentală sunt considerate atuu-ri importante, arme de foc imbatabile. Şi, mai mult decât atât, candidatul Marian Ţachianu nu pricepe de ce „să promitem şi să îi contracarăm pe opozanţii noştri prin a-i face mincinoşi, prin a-i numi hoţi, fără să probăm acest lucru, fără să avem cea mai mică justificare”.

Şi, uite aşa, am intrat într-o altfel de intrigă despre campanie, despre politică, despre viaţă. Un social-democrat îşi deschide cartea existenţei sale, atât cât se poate, şi o răsfoieşte emoţionat în faţa presei, fără mofturi, fără substanţa aroganţei şi orgoliului pe care cei mai mulţi politicieni le folosesc din plin.

Ţachianu nu s-a sfiit să spună că s-a născut la ţară, că a crescut la ţară, că a deprins tainele existenţiale la ţară, s-a călit pentru viaţă tot acolo şi, tot în acel mediu, vrea să rămână, chiar dacă paşii l-au purtat prin varii poziţii şi demnităţi. Ne-a spus că, de la părinţi şi de la dascălii pe care i-a avut la şcoală, a învăţat că în viaţă trebuie să vorbeşti mai puţin şi să faci mai mult.

„Era vorba atunci de fapte, nu de vorbe. Din păcate, de la o vreme, pe scena politică mai mult se vorbeşte. Faptele primează mai puţin”.

Ţachianu este absolvent de liceu industrial. La Titu. A urmat apoi Facultatea de Metalurgie din cadrul Institutului Politehnic din Bucureşti. La 23 de ani era inginer. A lucrat într-o mare întreprindere de profil o vreme, apoi, după revoluţie, constrâns de un mare necaz, să îi zicem o cumpănă interesantă a vieţii, un fel de imblod răsărit din rău (i s-a furat din maşină o sumă mare de bani, fapt ce i-a blocat existenţa şi speranţele), a decis să îşi caute norocul în străinătate. Cinci ani de zile a lucrat în Germania la o mică întreprindere, unde făcea de toate, în niciun caz nu profesa ca inginer.

„Ca să rezist, a trebuit să fac ceea de ştiam foarte bine dinainte, să sudez, să lucrez pe strung. Mă pricep la o mulţime de meserii, de asta poate sunt considerat şi un primar dificil, în special pentru firmele de construcţii cu care lucrez, fiindcă văd neregulile foarte uşor”, a spus Ţachianu.

S-a întors în ţară în 1998. Nu îşi găsea rostul, nu ştia cu ce ar trebui să înceapă.

„Atunci, am simţit nevoia să mă apuc de agricultură. Am cumpărat o secţie de mecanizare scoasă la vânzare şi m-am apucat de treabă. Am descoperit că îmi place să fac agricultură. Am pornit cu cea ce era mai greu, cu producerea de seminţe de cereale. Am avut sprijinul unor oameni de suflet şi am reuşit să fac performanţă în acest domeniu”.

Pentru a fi pus la punct cu totul, a urmat şi cursurile Facultăţii de Agronomie. Acum Marian Ţachianu, prin muncă, perseverenţă, optimism temperat, poate fi considerat unul dintre cei mai buni fermieri din judeţ.

Ideea de a candida pentru funcția de primar al comunei Braniştea i-a încolţit după ce a văzut că în micuţa localitate unde a copilărit nu s-a schimbat mai nimic de la revoluţie încoace, totul a rămas anost, cenuşiu. Nicio transformare. Doar peste zidurile vechi, peste tencuiala coşcovită de ani, cum zice românul, s-a mai tras de câteva ori cu bidineaua. A dorit să fie primar cu gândul sincer de a face ceva pentru locuitorii Braniştei, pentru a schimba din temelii această comună uitată undeva la margine de Titu.

„Vreau să vă spun că în 2012, când am candidat, în programul meu de campanie, am promis mult mai puţin decât am realizat. Asta a fost şansa noastră, a fost o dovadă a implicării sincere. Nu mă aşteptam să putem prinde nişte finanţări prin diferite programe guvernamentale, europene…”, a precizat Marian Ţachianu.

Bugetul Braniştei, o comună lipsită de resurse, era alcătuit doar din taxele şi impozitele locale, sumă ce nu ajungea la un milion de lei noi. Ce investiţii de interes local a-i putea realiza cu banii aceştia din care trebuie să asiguri funcţionarea întregului sistem administrativ local?

„Şi totuşi, am reuşit să fac în comuna Braniştea lucruri de care sunt mândru. Am construit o şcoală după sufletul meu, aşa cum mi-am dorit să fie, ceva cum nu mai întâlneşti decât în Occident”, ne-a mărturisit Marian Ţachianu.

Evident, după reuşita cu şcoala, o instituție cum puţine sunt în judeţ, ba chiar în ţară, prin mărime, prin arhitectură, prin concept, lângă care mai adăugăm Casa de Cultură, construită cam după aceeaşi formulă, grădiniţa care urmează să fie definitivată, au început să curgă mulţumirile, laudele. Curioşii l-au întrebat cum a reuşit să ducă la capăt asemenea proiecte şi la costuri cu mult sub piaţa construcţiilor.

Marian Ţachianu este acum primar al comunei Braniştea. Candidează şi pentru un mandat de parlamentar şi, cu siguranţă, tentaţia de a deveni din nou deputat este mare, mai ales că a deprins mecanismul după care funcţionează laboratorul legislativ şi consideră că, prin experienţa de edil, de om care s-a confruntat cu legile, cu o serie de neconcordanţe care există în norme, poate ajuta la corecţia lor în ton cu realitatea.

Articol original