4 ianuarie - Ziua mondială Braille (ONU)

La 17 decembrie 2018, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia 73/589, prin care a proclamat 4 ianuarie ca fiind ziua dedicată alfabetului Braille, în scopul de a asigura pe deplin respectarea drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere, arată un.org. Rezoluţia vine în completarea Convenţiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esenţial pentru educaţia, libertatea de expresie şi de opinie, pentru accesul la informaţie şi incluziunea socială a persoanelor cu dificultăţi de vedere. Mai mult, Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nicio persoană nu trebuie să fie exclusă în niciun fel, având aceleaşi drepturi ca oricine altcineva de a se bucura de o viaţă prosperă şi împlinită. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, pe plan mondial, 36 de milioane de oameni sunt diagnosticaţi cu orbire (cecitate) şi alţi 216 milioane se confruntă cu probleme moderate şi severe de vedere. Deficienţele de vedere cresc probabilitatea dificultăţilor financiare şi a altor dezavantaje sociale. În lipsa unor măsuri concrete şi energice din partea autorităţilor, pierderea vederii poate duce la marginalizare, deteriorarea generală a sănătăţii şi poate constitui o barieră în calea educaţiei şi a găsirii unui loc de muncă. În ziua de 4 ianuarie a anului 1809, s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători. Şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă. Gândul de a găsi un sistem de scriere ce poate fi descifrat cu ajutorul degetelor îl obseda. Louis Braille a aflat, însă, despre căpitanul de artilerie Charles Barbier, care folosea, pentru trimiterea de mesaje secrete, un sistem de comunicare prin puncte embosate, pe care-l numea ''scriere pe timp de noapte''. Sistemul consta în puncte imprimate pe carton. Cum în armată acest sistem de comunicare nu a avut un succes prea mare, Barbier l-a făcut cunoscut la Şcoala pentru nevăzători. Louis a fost foarte impresionat şi şi-a petrecut următorii trei ani încercând să dezvolte proiectul lui Barbier. Aşa a apărut alfabetul cu puncte în relief, folosit şi în prezent de nevăzători. Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris. În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători. Pentru meritele sale, Louis Braille a primit din partea guvernului francez Ordinul Legiunii de Onoare, iar la Coupvray, localitatea natală a inventatorului, a fost ridicat un monument pentru cinstirea memoriei sale. În România, revista "Litera noastră", apare lunar în scriere Braille şi trimestrial în scriere obişnuită, potrivit site-ului Asociaţiei Nevăzătorilor din România, https://www.anvr.ro. Publicaţia conţine materiale originale, create de nevăzători sau de oameni care lucrează cu aceştia. Revista se remarcă şi prin dimensiunea ştiinţifică pe care unele articole o au, ele constituind adevărate documente pentru cei interesaţi de studiul problematicii complexe a existenţei în condiţiile absenţei totale sau parţiale a vederii. Asociaţia Nevăzătorilor din România reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul întregii ţări, fiind recunoscută ca organizaţie naţională reprezentativă a nevăzătorilor atât de către autorităţile publice române, cât şi de către organizaţiile internaţionale ale nevăzătorilor. Este membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Naţional al Dizabilităţii şi, implicit, a Forumului European al Dizabilităţii, conform anvr.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru; editor: Marina Bădulescu, editor online: Andreea Preda) Articol original