Jurnaliștii BBC au întrebat experți în domeniu cât de eficientă este o singură doză de vaccin în prevenția infectării cu COVID și aceștia îndeamnă populația să nu lase garda jos și să nu-și schimbe comportamentul preventiv în perioada dintre prima doză și rapel.
Până astăzi, 19 ianuarie, în România au fos vaccinate 264.802 persoane cu o doză și 2.622 vaccinate cu două doze (rapel), de la începutul vaccinării.
Platforma de înscriere la vaccinare generează automat și programarea pentru doza de rapel, cea după administrarea căreia asigură o protecție între 94 și 95%. Dar ce protecție oferă o singură doză de vaccin anti-COVID?
Este exact ca în cazul altor vaccinuri care necesită rapel pentru a funcționa, spun specialiștii - de exemplu, vaccinul ROR - rujeolă, oreion și rubeolă -, administrat copiilor, scrie BBC. În jur de 40% dintre cei care au primit o singură doză de ROR nu au dezvoltat imunitate la cele trei virusuri, comparativ cu doar 4% dintre cei care au finalizat programul de vaccinare.
În situația în care scade cantitatea de vaccin livrată de Pfizer/BioNTech către statele UE, în perioada următoare, iar Moderna nu are capacitatea de a acoperi golul, oamenii se întreabă: dacă au primit doar prima doză, nu și rapelul, sunt, totuși, protejați.
Dacă în cazul României vaccinurile au fost distribuite astfel încât fiecare să primească automat două doze, în unele țări, precum Danemarca, nu se mai poate asigura rapelul, din cauza reducerii temporare a livrărilor de vaccin Pfizer.
Astfel, jurnaliștii BBC au întrebat experți în domeniu cât de eficientă este o singură doză de vaccin în prevenția infectării cu COVID.
Fără rapel, poți să te consideri nevaccinat. Eu, după prima doză, nu-mi voi schimba deloc comportamentul preventiv, nu voi lăsa garda jos nicio clipă.
Danny Altman, profesor de imunologie la Imperial College London:Deborah Dunn-Walters, specializată tot în imunologie, cadru didactic la University of Surrey, susține același lucru: nu există nicio dovadă că ești protejat în fața virusului, după administrarea unei singure doze; este și motivul pentru care, în timpul testelor clinice, producătorii au mers pe varianta prima doză + rapel.
În decembrie, când Marea Britanie a decis să amâne rapelul, ca să asigure prima doză pentru cât mai mulți oameni, producătorii au avertizat că această soluție nu este viabilă.
<strong>BBC amintește că Albert Bourla, director executiv la Pfizer, a declarat că amânarea administrării rapelului „este o mare greșeală”, pentru că abia după cea de-a doua doză obținem gradul de protecție necesar în fața noului coronavirus.</strong>
Într-un comunicat comun, Pfizer și BioNTech - companiile care au dezvoltat împreună vacinul anti-COVID folosit acum și în România - au avertizat că „nu există dovezi că protecția parțială oferită de prima doză de vaccin se păstrează după 21 de zile” și că e posibil ca, dacă după acest interval nu este administrat rapelul, imunitatea să scadă brusc și să ne facă foarte vulnerabili în fața noului coronavirus.
Care este eficiența vaccinurilor după prima doză și după rapel
Pfizer/BioNTech
Conform datelor Pfizer publicate în decembrie 2020, vaccinul Pfizer-BioNTech are 52% eficienţă după prima doză. După rapel, administrat la 21 de zile, se ajunge la 95%.
Protecția parțială de după prima doză apare abia la 12 zile de la inoculare.
Moderna
Vaccinul Moderna poate oferi protecție de 80,2% după o doză, comparativ cu 95,6% după a doua (la persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani; la cele peste 65 de ani este de 86,4%).
Rapelul, în cazul Moderna, se face după 28 de zile.
Oxford-AstraZeneca
Vaccinul Oxford-AstraZeneca oferă protecție de 64,1% după prima doză și de 70,4% după două.
După ajustarea cantității de vaccin inoculat, s-a ajuns la o protecție de 90% după administrarea inițială a jumătate de doză, urmată de o doză completă la rapel.
Încă un argument pentru rapel
Deborah Dunn-Walters mai vine cu un argument în favoarea rapelului: trebuie să ne gândim că și dacă o singură doză de vaccin ne oferă, teoretic, protecție în fața SARS-COV-2, această protecție nu este, de fapt, mai ridicată decât cea pe care o avem deja, explică ea.
„Este vorba despre acea parte a sistemului imunitar pe care o numim imunitate înnăscută, ea răspunde imediat la atacul agenților patogeni”, spune Dunn-Walters.
Această imunitate înnăscută e primul zid ridicat de organism în fața virusului. Însă, în general, nu poate lupta singură cu boala, explică profesorul de imunologie. Are nevoie de ajutor și aici intervine vaccinul.
Foto: EPA
Articol original
No comments
Post a Comment
Va rugam nu faceti spam.