Curtea de Apel București a anulat pe 5 februarie hotărârea prin care istoricul Vladimir Tismăneanu fusese amendat de CNCD cu 5.000 de lei după ce postase pe Facebook un meme considerat ca având conotații rasiste. În motivarea sentinței apar argumentele folosite de apărarea lui Tismăneanu: acesta spune că nu cunoștea compoziția demografică a orașului Țăndărei, iar ciorile de pe gard le-a văzut drept oameni care sufereau de pe urma incompetenței autorităților.
„În primul rând, instanța reține că este dovedit științific, în domeniul psihologiei analitice, faptul că unele persoane pot percepe lucruri diferite din aceeași imagine”.
Această mențiune făcută de judecătorul Ionuț Militaru în motivarea sentinței explică în mare parte de ce Curtea de Apel București a decis, pe 5 februarie, anularea amenzii contravenționale aplicate anul trecut, pe 6 mai, de Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) împotriva lui Vladimir Tismăneanu.
Avocații istoricului - casa de avocatură a fostului ministru al justiției Valeriu Stoica - au reușit să convingă instanța că acesta nu a sesizat caracterul rasist al imaginii postate, motivând că nu cunoștea structura demografică a orașului Țăndărei și că i s-a părut doar o ironie la adresa incapacității autorităților de a controla răspândirea COVID-19 pe aeroporturi.
„Instanța constată că reclamantul s-a apărat prin aceea că, la momentul publicării fotografiei, nu a sesizat o conotație rasistă, deoarece nu cunoștea informații referitoare la compoziția demografică a orașului Țăndărei”, se arată în motivarea deciziei, care menționează faptul cu Tismăneanu este plecat din anii ’80 din România și explică contextul general în care a fost făcută postarea.
„În cronologia faptelor, instanța mai reține că impunerea carantinei în orașul Țăndărei se realizase în data de 4 aprilie 2020, iar în data de 11 aprilie 2020 (data la care Tismăneanu a făcut postarea - n.r.), subiectul de actualitate îl reprezenta incidentul de pe aeroportul din Cluj-Napoca din 9 aprilie 2020, fondul general al discursului public al reclamantului fiind reprezentat de nemulțumirea acestuia legată de pretinsa incapacitate a autorităților publice de a controla răspândirea virusului SARS-CoV-2.
Pe 9 aprilie 2020, circa 2.000 de persoane au așteptat înghesuite în parcarea Aeroportul Internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca fără respectarea măsurilor de distanțare socială impuse de autorități. Oamenii urmau să plece spre Germania, ca muncitori sezonieri.
„În tot acest context personal, instanța reține că imaginea publicată de reclamantul Vladimir Tismăneanu în ziua de 11 aprilie putea avea un caracter amuzant fără vreo legătură cu substratul rasist decelat din circumstanțe necunoscute acestuia”, explică judecătorul.
Păsări pe „aeroportul fictiv” din Țăndărei
Ce anume i s-a părut amuzant lui Vladimir Tismăneanu la acea imagine aflăm din același document al instanței:
„Conform susținerii reclamantului, imaginea primită și făcută publică pe 11 aprilie 2020 a fost privită drept o ironie la adresa măsurilor luate de autorități, măsuri prin care «Toate zborurile sunt anulate» pe un aeroport fictiv (i.e., Aeroportul Țăndărei), iar singurele care ar putea fi afectate de o asemenea măsură sunt păsările, care trebuie să stea pe gard”, notează judecătorul.
De altfel, a existat o dezbatere și dacă păsările din imagine sunt cu adevărat ciori sau sunt corbi. Dar magistrații nu au considerat-o relevantă.
„Instanța subliniază că specia păsărilor de culoare neagră reprezentate în fotografie, deși disputată în speță, ca fiind ciori sau corbi, este nerelevantă, cât timp diferențele dintre specii sunt greu de distins de către publicul larg, așteptarea legitimă raportat la frecvența apariției pe un anumit teritoriu fiind de a fi privite drept ciori”.
Corbi sau ciori, pentru judecători, ideea în sine de a le controla comportamentul în natură este ironică. „Cu toate acestea, trăsătura comună a acestora, de păsări sălbatice, prin esența lor, nu poate fi contestată, raportat la simbolistica indicată de reclamant, ca fiind ironică ideea de a le controla comportamentul în natură”.
Concluzia Curții de Apel București este că istoricul nu a făcut nicio asociere rasistă la momentul publicării imaginii.
Concluzia instanței: „Imaginea putea fi amuzantă și fără substratul rasist”
„Din aceste circumstanțe factuale nu se poate concluziona că, la momentul publicării imaginii în cauză, Vladimir Tismăneanu a urmărit sau acceptat ideea unei asocieri între comunitatea de etnie romă și ciori, excluzând orice conotație rasistă și discriminatorie susceptibilă de a fi transmisă de respectiva postare”.
Motivarea judecătorilor:Judecătorii au ținut cont și de faptul că imediat după ce a sesizat nuanța rasistă, Vladimir Tismăneanu a șters postarea și că a cerut scuze.
„Reclamantul nu a contrazis niciodată nevoia de percepere a caracterului discriminatoriu al imaginii raportat la toate circumstanțele cunoscute ulterior, ci doar a invocat faptul că, în condițiile date, personale, nu a putut să-l prevadă în timp real la data primirii”, notează judecătorul Ionuț Militaru.
Prin urmare, este de așteptat ca o persoană care, prin structura personalității sale (conștient, subconștient și inconștient), se opune oricărei idei de discriminare rasială, etnică etc. să nu observe imediat astfel de elemente într-o imagine pe care o privește în ideea unui feedback pozitiv, constructiv, apreciativ - asociind-o altui eveniment social din experiența sa recentă.
Motivarea Curții de Apel București:Concluzia instanței: „Imaginea publicată de reclamantul Vladimir Tismăneanu în ziua de 11 aprilie putea avea un caracter amuzant fără vreo legătură cu substratul rasist decelat din circumstanțe necunoscute acestuia”.
Motiv pentru care „anulează Hotărârea nr. 394/06.05.2020 adoptată de Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării” împotriva lui Vladimir Tismăneanu. Decizia Curții de Apel București nu este definitivă.
Asztalos Csaba: „Anticipez că CNCD va declara recurs”
CNCD urmează să decidă zilele următoare dacă va declara recurs. Contactat de Libertatea, președintele instituției, Asztalos Csaba, crede că procesul nu se va opri aici. „După o analiză a direcției de specialitate, CNCD va decide dacă atacă sau nu decizia Curții de Apel București în speța Tismăneanu. La o analiză primară, anticipez că CNCD va declara recurs față de hotărârea în speță”.
Președintele CNCD consideră că sentința Curții de Apel București este „o decizie bine cântărită și motivată” și că „instanța a judecat în favoarea CNCD în marea majoritate a aspectelor de procedură și legalitate, care făceau obiectul judecății, arătând că instituția a analizat corect încadrarea faptei din prisma vinovăției, inclusiv sub aspectul culpei”.
„Singurul dezacord al nostru față de sentință privește faptul că, față de autorul postării, instanța nu reține vreo formă de vinovăție, sub unul dintre cele două aspecte ale sale, în acest caz, sub aspectul culpei”, afirmă Asztalos Csaba.
În opinia sa, „instanța nu spune că postarea nu a avut conotații rasiste, ci arată că față de autorul postării nu poate reține vreo formă de vinovăție, sub unul din cele două aspecte ale sale”.
Efectul transatlantic al deciziei CNCD
„Consider că instanța a avut de cântărit argumentele invocate de reclamant, de domnul Tismăneanu, asupra efectelor unei hotărâri judecătorești de constatare a săvârșirii unei fapte de rasism, asupra carierei sale academice din SUA și pe plan internațional”, explică președintele CNCD.
Asztalos Csaba mai arată că acesta a fost și unul dintre argumentele invocate de avocații politologului în fața CNCD și citează din contestația depusă de aceștia: „Hotărârea CNCD depășește cu mult sfera unei simple nedreptăți și a unei sancțiuni patrimoniale, fiind o atingere adusă demnității reclamantului. Reclamantul se vede pus în situația ingrată să explice în cercul personal și mediul academic din care face parte de ce autoritățile statului român i-au emis un «certificat de rasist» și să arate mereu că a fost o simplă greșeală”.
Vladimir Tismăneanu predă la Universitatea Maryland (SUA), în calitate de profesor de științe politice și director al Centrului de Studii ale Societăților postcomuniste.
În mod tacit, instanța consideră că efectele asupra vieții profesionale (în SUA și pe plan internațional) a domnului Tismăneanu, a unei hotărâri de constatare a săvârșirii unei fapte de rasism ar fi disproporționale față de gradul de pericol social al faptei. Dacă în România consecințele ar fi proporționale, în SUA și pe plan internațional, efectele sunt diferite.
Asztalos Csaba, președintele CNCD:„Sub acest aspect, înțeleg motivarea și decizia CA București”, explică președintele CNCD, care precizează însă că atunci „când cineva se exprimă de la nivelul unei astfel de poziții academice, profesionale, îndatoririle și responsabilitatea în exercițiul libertății de exprimare sunt cel puțin la nivelul poziției invocate”.
„De asemenea, continuă Asztalos Csaba, este greu de crezut că cineva cu pregătirea domnului Tismăneanu n-a realizat conotațiile rasiste ale postării, dar având în vedere trecutul, activitatea sa academică și profesională, incidentul a fost mai degrabă un «accident», și nu o constantă”.
Asociația Fast Forward mizează în continuare pe CNCD
Tudor Adrian, activist al Platformei Aresel și președinte al Asociației Fast Forward, una dintre organizațiile care a sesizat CNCD în cazul Tismăneanu, critică modul în care instanța a adoptat argumentele avocaților și speră ca CNCD să facă recurs.
„Domnul Tismăneanu a contestat în instanță decizia CNCD de a-l amenda, deci cred că ei sunt cei mai în măsură să facă apel deciziei din fond. În plus, noi suntem o asociație mică, fără fondurile necesare unui proces costisitor, CNCD dispune de fondurile și de experții juridici necesari acestui apel”, afirmă Tudor Adrian.
Acesta consideră că implicarea unei mari case de avocatură - Stoica și Asociații - în acest caz a înclinat balanța în favoarea lui Vladimir Tismăneanu.
„Instanța a fost convinsă prin implicarea într-un caz relativ mic ca importanță a unei case foarte mari și influente de avocatură din România, Stoica și Asociații. O casă de avocatură al cărei onorariu a fost, cu siguranță, în opinia mea, mult mai mare decât amenda de 5.000 de lei pe care o avea de plătit domnul Tismăneanu. Instanța a acceptat argumentele avocaților domnului Tismăneanu, contrar opiniei tuturor experților în combaterea discriminării din România care s-au pronunțat în acest caz”, precizează activistul.
Tudor Adrian nu a fost convins de argumentele invocate de Vladimir Tismăneanu.
„SUA, țara în care domnul Tismăneanu locuiește de câteva decenii, se confruntă cu un rasism similar cu cel prin care trece și România. Etnicii afro-americani sunt deseori numiți «ciori» de rasiștii din SUA, deci chiar dacă ar fi plecat din țară, situația ar fi putut să îi sune similară. Și apoi, chiar și domnul Tismăneanu a recunoscut că a fost nepotrivită postarea, a șters-o și și-a cerut scuze public. Foarte ciudat modul în care el sigur își recunoaște vina, dar instanța îl absolvă”, punctează președintele Asociației Fast Forward.
Valeriu Stoica: „Lucrăm pro bono în acest dosar”
Valeriu Stoica, coordonatorul casei de avocatură care îl reprezintă pe Vladimir Tismăneanu în instanță, crede și el că procesul va ajunge la Înalta Curte de Casație și Justiție și nu dorește să comenteze sentința de la Curtea de Apel înainte de finalizarea dosarului.
„Deși lucrăm pro bono în acest dosar, obligația de confidențialitate este la fel de puternică. După ce se va finaliza dosarul (probabil se va ajunge și la faza recursului la ÎCCJ), putem discuta chestiunile de principiu, extrem de importante, cu relevanță dincolo de acest proces. Până atunci, pot să spun doar că echipa de avocați care lucrează în acest dosar are convingerea că Vladimir Tismăneanu are dreptate”, a declarat Valeriu Stoica.
De ce a ținut cont CNCD când a adoptat sancțiunea
CNCD a stabilit, prin decizia adoptată la 5 mai 2020, că postarea lui Vladimir Tismăneanu se încadrează la „discriminare”, iar la stabilirea cuantumului sancțiunii contravenționale s-au avut în vedere următoarele circumstanțe atenuate și agravante, după cum se precizează într-un comunicat emis la acea dată:
momentul postării mesajului conținutul și comentariul la mesaj comportamentul contravenientului după momentul postării mesajului scuzele publice prezentate de contravenient calitatea de formator de opinie și specializarea academică a acestuia (expert în analiza regimurilor totalitare).
Libertatea a încercat să obțină un punct de vedere din partea lui Vladimir Tismăneanu. Până la ora publicării articolului nu am primit un răspuns la întrebările adresate.
Pe 5 februarie, Vladimir Tismăneanu declara pentru G4Media că pentru el subiectul este închis.
„Sunt un adversar intransigent al oricărei forme de discriminare. Mă voi opune în continuare, fără rezerve, naționalismului etnocentric, xenofobiei, șovinismului. Pentru mine, este un subiect închis”, afirma acesta.
Articol original
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs
No comments
Post a Comment
Va rugam nu faceti spam.