Cel mai periculos joc. Zilnic, peste 100 de adolescenți și tineri din Afganistan și Siria tranzitează România în drum spre vestul Europei

Unii au 11-15-18 ani și sunt la mii de kilometri de țară și de familii. În jargonul digital al vârstei lor, selectat din limbajul jocurilor pe calculator, ei spun „try a game”, „go for a game” când încearcă să forțeze o graniță. Dar experiențele care rezultă sunt reale, dureroase și ilegale. Libertatea începe azi publicarea unei serii de articole în care prezintă viața nevăzută a acestor copii și tineri care preferă să înfrunte riscuri greu de anticipat și de gestionat, decât să trăiască în miezul războiului și al destabilizării din propriile țări.

Mai mulți migranți au acuzat violențe fizice și verbale, dar și alte abuzuri, din partea polițiștilor de frontieră români, dar și din partea Poliției Locale din Timișoara. 

Pe un câmp plin de gunoaie din spatele unui centru comercial din Timișoara, vreo 20 de băieți se bucură de soare, în dimineața de 25 februarie. Stau pe iarbă sau în picioare, în grupuri de 3-4 și au lângă ei ghiozdane, câte-o sticlă de suc sau energizant, o pungă cu pufuleți. Majoritatea poartă măști. Sunt toți pe telefoane, cu căștile în urechi. 

Ai putea să crezi că sunt skateri sau puști care tocmai au ieșit de la ore. Apoi vezi că unul dintre ei doarme pe un carton, învelit într-un sac de dormit, la câțiva metri distanță. Observi gecile murdare, adidașii cu urme de noroi. 

Unul dintre băieții migranți se odihnește în timpul zilei pe un câmp din Timișoara

Jocul 

Sunt adolescenți și tineri care au călătorit mii de kilometri, încercând să ajungă în vestul Europei, în tranzit prin România. Au plecat din țări distruse de război, sărăcie și extremism. Sunt pe drum de câteva luni sau chiar ani. Au reușit să treacă ilegal frontiera dintre Serbia și România, iar acum speră să treacă mai departe spre Ungaria. 

Nu întâmplător, migranții din Afganistan, Siria sau Pakistan spun că „încearcă un joc” când forțează o graniță - „try a game”, „go for a game”. „Game” e cuvântul pe care îl folosesc cel mai des, direct în engleză, în jurul căruia își organizează tot traseul. E ca un joc pe calculator, în care fiecare punct nou de frontieră e alt obstacol. Ești prins, game over. Limbajul e digital, însă experiențele sunt reale. 

- „De unde vine expresia asta, «a încerca un joc»? Sună interesant, ca o aventură”. - „Nu e interesant. E periculos”, spune Ataur, un băiat de „aproximativ 18 ani” din Afganistan, care e pe drumuri de aproape un an. Nu știe care e data exactă a nașterii lui.

În 2020, au explodat cifrele privind migrația ilegală la frontierele României, țara devenind un punct important pe ruta balcanică. Multe țări și-au închis frontierele din motive de COVID, așa că migranții au fost nevoiți să găsească alte rute. Timișoara a devenit un punct central pe acest traseu.

„Ziua, vin aici să mă bucur de soare, poate dorm. Și văd ce se întâmplă seara. Mă duc la joc sau nu. Jocul nu e în mâinile noastre”, povestește unul dintre băieții migranți 

„Depistați”

45.252 de migranți au încercat un „joc” la frontiera României în 2020, de 4,4 ori mai mulți decât în 2019. În limbajul Poliției de Frontieră, aceștia au fost „depistați în trecere/tentativă de trecere ilegală a frontierei”.

Conform legii din România, „jocul” e activitate infracțională, iar acești adolescenți și tineri sunt migranți ilegali. 

„Ai putea să-ți imaginezi niște puști de 15 ani din România singuri la mii de kilometri de casă?”, ne întreabă unul dintre migranți 

Din numărul total, pentru 34.666 de migranți, „s-au dispus măsuri în vederea închiderii direcţiei de deplasare, prevenindu-se astfel intrarea în România” anul trecut, de aproape cinci ori mai mult comparativ cu anul anterior, arată raportul de activitate al Poliției de Frontieră Română pe 2020. Practic, nu li s-a permis accesul pe teritoriul României.

E ilegală expulzarea colectivă

Ceilalți 10.586 au fost „depistaţi în momentul trecerii/tentativei de trecere ilegală a frontierei”, adică exact când încercau să treacă frontiera. Dintre aceștia, 3.641 au depus cereri pentru acordarea statutului de azilant la structurile poliţiei de frontieră. Raportul nu precizează ce s-a întâmplat cu restul de aproape 7.000 de persoane.

Expulzările colective - aşa-numitele push-backs - sunt ilegale, arată decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului. Acestea se referă la grupuri de migranți care tocmai au trecut frontiera, dar care sunt împinși înapoi de polițiștii de frontieră, în loc să li se ofere azil.

Un raport publicat de două ONG-uri din Serbia, cu sprijinul Agenției ONU pentru Refugiați în Serbia, despre care a scris Vice Romania, a arătat însă că 1.982 de migranți au fost expulzați în 2019 din România în Serbia.

Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a spus pentru Libertatea că dacă polițiștii de frontieră observă grupuri de migranți care se deplasează spre teritoriul României, anunță autoritățile din statul vecin care intervin pentru a-i prelua. 

Conform autorităților noastre, polițiștii români nu ar intra în contact cu grupurile de migranți, „deoarece majoritatea dintre ei nu ajung să intre în România”.

„Cei tineri au picioare puternice”

Dintre migranții pe care îi întâlnim pe câmp, cel mai mic are 11 ani. Are deja ghiozdanul în spate și e gata de drum. „O să încerci un joc în seara asta?”. Dă din cap că da, zâmbind timid, apoi se îndepărtează.

 „Cei tineri au picioare puternice. Băiatul ăsta e mai puternic ca mine”, spune un migrant mai „bătrân” cu 12 ani. 

Unul dintre puștii afgani care încearcă să ajungă spre Vest are 11 ani 

Un alt băiat de acolo are 16 ani. A plecat din Afganistan la 12 ani și a stat până acum câteva luni în Turcia, unde a lucrat la negru într-o fabrică de confecții. 

Printre migranți e și un boxer profesionist care vrea să ajungă în Irlanda. Pe cardul lui, apare data nașterii: 1 ianuarie 1999. Anul e corect, ziua, nu. Nici el nu știe când s-a născut. 

„În Afganistan, multă lume nu-și știe data exactă a nașterii, pentru că a fost război. Când îi întreabă, spun toți 1 ianuarie”, ne explică un alt migrant.

Mama boxerului are probleme de sănătate, dar a spus că nu va merge la tratament în Pakistan, unde sunt spitale mai bune, până când băiatul ei nu ajunge în Vest. Familia își păstrează toți banii pentru călătoria lui 

Pe jos sau în camioane

Cei mai mulți migranți încearcă să intre în România prin vestul țării, ca apoi să își continue drumul spre vestul Europei, trecând frontiera pe jos sau ascunși în camioane.

Poliția de Frontieră Timișoara a depistat anul trecut 4.125 de migranți care încercau să intre în România, de aproape patru ori mai mulți decât în 2019, arată raportul de evaluare al activității Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara pe 2020.

Seară de seară, migranții se urcă în trenuri din Gara de Nord din Timişoara și merg spre diferite locații, ca să încerce un joc nou 

Unii băieți încearcă să se descurce pe cont propriu - merg în parcări de lângă frontieră și încearcă să se strecoare în TIR-uri, când șoferii dorm. Dar se întâmplă ca aceștia să audă zgomotul și atunci sună imediat la poliție. Alteori pot fi prinși la graniță, când sunt controlate TIR-urile.

Migranții apelează însă frecvent la facilitatori ca să ajungă în Ungaria. 363 de călăuze au fost identificate în 2020 de către polițiștii români de frontieră. 

Ca să aibă bani să plătească călăuzele, oamenii vând tot ce au, pământuri, case, bijuterii, chiar și rinichii, dacă nu dețin altceva.

Bază de date cu migranții „ilegali”

Fotografii și videouri cu migranți sunt încărcate aproape zilnic pe site-ul Poliției de Frontieră, cu fețele blurate, lângă texte ca „25 străini depistați ascunși în automarfare”. Aceștia sunt aliniați pentru poză sau fotografiați direct în camioanele în care sunt găsiți.

Sursă foto: Poliția de Frontieră Română

Imaginile - o adevărată bază de date cu fețele a zeci de mii de migranți - „prezintă activitatea polițiștilor de frontieră” și au „scop preventiv”, „pentru a descuraja încălcarea legislaţiei şi pentru a prezenta riscurile la care se supun, fără a oferi date de identificare ale persoanelor implicate”, precizează Inspectoratul General al Poliției de Frontieră pentru Libertatea.

Băieții care se bucură de soare, pe câmpul din Timișoara, au fost fotografiați sub blițul Poliției de Frontieră.

„Toată lumea e foarte timidă (când te fotografiază, n.r.). Ai hainele murdare și ți-e teamă că vor pune pozele pe Facebook sau Google, toată lumea va vedea. Îți spun dă-ți jos masca și gluga, când încerci data viitoare, să te știm. Te întreabă de câte ori ai încercat. Dacă nu zici adevărul, te pălmuiesc. Știu dacă ai încercat sau nu, că au poze cu tine”,  povestește Mahmood, un tânăr de 23 de ani, din Afganistan, pe drumuri de aproape trei ani.

Migranții povestesc că au fost bătuți de polițiști români de frontieră

„De ce ți-e cel mai frică pe traseul spre Vest?”, îl întrebăm pe Mahmood. 

„De frig, de expulzarea în Serbia, de bătăile poliției și spartul mobilelor. Vreau să-ți arăt niște poze ale mele, de când m-a bătut poliția din Croația și România”, răspunde acesta.

„Bătăile polițiștilor din Croația, în stânga, și ale polițiștilor din România, în dreapta”, spune Mahmood

- Cu ce te-au lovit?- Cu un baston negru.

„Când te prind, au impresia că au prins al-Qaida sau Daesh (ISIS, n.r.). Când le verifică ghiozdanele, înăuntru sunt biscuiți, apă și energizante, nu bombe”, explică Mahmood. 

„Am părăsit Afganistanul din cauza talibanilor. Dar când m-au prins, polițiștii români m-au făcut taliban”, adaugă tânărul. 

Când oameni din Afganistan aud de Uniunea Europeană, o asociază cu drepturile omului. Dar când ajungi aici și te bate poliția, ești foarte dezamăgit. Unde sunt drepturile omului?

Mahmood:

„Bătăile polițiștilor o să le uit la un moment dat. Dar nu o să uit ziua când am pierdut-o pe mama. E foarte greu când pierzi pe cineva din familie și nu ești acolo”, spune Mahmood. Mama lui a murit de COVID-19 în vara lui 2020 

Lăsat în tricou, iarna

Și alți băieți cu care vorbim pe câmp descriu agresiuni verbale și fizice din partea polițiștilor de frontieră români. 

Unul spune că agenții i-au spart șase telefoane până acum, altul că a fost bătut de mai multe ori încercând să treacă din Serbia în România. Un alt migrant relatează că polițiști români de la granița dintre Serbia și România, „i-au luat toate hainele, cu excepția unui tricou”, deși era iarnă. 

„Când găsesc telefoane, ți le sparg. Găsesc euro, ți-i iau. Dinari nu iau. Îți lasă doar un tricou și îți spun să pleci. De ce fac asta? Ca să te împingă înapoi în Serbia, să nu mai încerci jocuri. Nu ai bani, nu ai telefon, nu ai haine, te întorci la centrul din Serbia. Încerci iar un joc nou în 15, 20 de zile, după ce familia îți trimite bani”, povestește acesta.

„Sunt bătuți rău de tot”

Alte grupuri de migranți pe care îi întâlnim în fața Bisericii Betel din Timișoara, unde li se oferă o masă caldă seara, au relatări similare despre polițiștii de frontieră. 

Un băiat ne arată patru fotografii cu el, în care spune că sunt urmele bătăilor încasate de la polițiștii români de frontieră, când a încercat să treacă din Serbia în România.

Am luat aceste fotografii și le-am arătat unor medici. Ce spun ei, ce spune poliția, în episodul de mâine din Libertatea.

Articol original