Preasfintitul Ignatie, în mijlocul credinciosilor din Docãneasa! Sã ne lepãdãm de neuitarea rãului, a cerut Episcopul Husilor

ÎNVÃTÃTURÃ… «Tinerea de minte a rãului este pierzania virtutilor, veninul sufletului, viermele mintii, rusinea rugãciunii, înstrãinarea iubirii si piron înfipt în suflet».

Tinerea de minte a rãului este numitã «pierzania virtutilor». Omul cãruia îi este greu sã ierte si tine minte rãul sãvârsit de cineva, nu mai are capacitatea interioarã de a se dedica sãvârsirii virtutilor. Este vlãguit de acest pãcat si devine, el însusi, om rãu.

împrãstie rãul, iar acesta îi anesteziazã toate puterile sufletului, nemaiavând entuziasmul de a sãvârsi faptele bune, de a se îndrepta, de a se decide sã îsi asume virtutile. Dacã tinem minte rãul, pierdem tot binele din sufletul nostru. Asta a fost parte din omilia rostitã de PS Ignatie, Episcopul Husilor, în fata credinciosilor din Parohia Docãneasa.

“ Duminica a IV-a din Sfântul si Marele Post este dedicatã unuia dintre pãrintii asceti, extrem de cunoscut în Biserica de Rãsãrit, Sfântul Ioan Scãrarul.

Apelativul de «Scãrarul» vine de la o lucrare fundamentalã pentru orice iubitor de nevointã, de îndreptare a vietii, de primenire a sufletului: «Scara».

Lucrarea poartã aceastã denumire pentru cã Sfântul Ioan a gândit urcusul omului spre Dumnezeu ca niste trepte, treizeci la numãr. Scara este formatã din virtuti. Fiecãrei virtuti îi corespunde o patimã, un viciu.

Prima treaptã este lepãdarea de tot ceea ce nu ne împlineste, de tot ceea ce nu dã sens vietii noastre. Ultima din aceste trepte este dragostea, îngemãnatã cu nãdejdea si cu credinta.

în «Scara» Sfântul Ioan aminteste de o patimã de care ne este foarte greu sã ne desprindem: pãcatul tinerii de minte a rãului.

Când cineva ne greseste, când ne rãneste sufleteste, ne este tare greu sã îl iertãm. Purtãm toatã viata, în inima noastrã, rãul pe care ni l-a fãcut cineva. De fapt, purtãm energia acelui rãu.

Ori de câte ori ne întâlnim cu acea persoanã, în mintea noastrã înviazã rãul, dispretul, calomnia pe care acela le-a îndreptat împotriva noastrã. De aici neputinta noastrã de a-l ierta.

Tinerea de minte a rãului este numitã si «viermele mintii». Asa cum viermele roade si pãtrunde în locurile cele mai strâmte, la fel, tinerea de minte a rãului tulburã si macinã linistea mintii si declanseazã, în capul nostru, un noian de gânduri, care ne tulburã permanent.

Viermele este simbolul vietãtilor care stricã. Odatã instalat pe o plantã au un copac, le asigurã acelora putrezirea, ofilirea. De aceea noi protejãm plantele de viermi”, a spus Preasfintitul Ignatie.

Articol original