TRAGEDIA DE LA BABEȘ. Ventilatoarele intră în alertă „încă de la 5,5 bari, dar medicii lucrează cu atât de multe tipuri de aparate că nu mai disting”

Primele date adunate după moartea celor trei oameni în secția ATI din tirul SMURD, în urma incidentului legat de oxigen, relevă un front invizibil publicului larg: stresul tehnologic la care e supus corpul medical. „Sunt mai mult de 6 mărci de ventilatoare răspândite în toate spitalele COVID, fiecare cu alarmele, afișajele și procedurile sale, iar medicii sunt pur și simplu năuciți”, a explicat un specialist, aflat în strânsă legătură cu ancheta declanșată la Spitalul „Victor Babeș” din București.

Vineri, 9 aprilie, și sâmbătă, 10 aprilie, personalul medical de la „Victor Babeș” a fost instruit să folosească tirul ATI, înainte de a găzdui bolnavi COVID. La pregătirea tehnică au participat SMURD, care operează tirul importat din Turcia, dar și oameni de la firma Medist SRL, care a adus ventilatoarele din SUA.

Reconstituire cu un plămân artificial

Duminică, 11 aprilie, alimentarea cu oxigen s-a oprit, în jurul orei 17.00. Trei pacienți dependenți de oxigen au murit. Toate posibilitățile sunt pe masa anchetatorilor: o supraalimentare cu oxigen, cum a spus prima oară Raed Arafat, sau alte defecțiuni.

Există regulatoare de presiune la plecarea oxigenului din spital, există regulatoare în interiorul tirului. După cum există „un creier electronic” al tirului și alte memorii în fiecare dintre cele 8 ventilatoare care s-au oprit în același moment, conform primelor relatări ale martorilor oculari. Toate vor fi descărcate și citite. 

„Parchetul va face reconstituirea. E posibil să fie nevoie și de un plămân artificial la reconstituire, un fel de pompă cu care să se testeze ventilatoarele, ciclul lor de pornire după alarmă, ce mai putea fi eventual făcut în acel timp”, a spus un expert în această tehnologie de suport cu oxigen, care e familiar cu ancheta.

Alarmele intermediare pornesc primele

„Ca și alte ventilatoare moderne, aparatele Zoll sunt foarte complexe”, a completat specialistul.

În cazul unei probleme, să spunem lipsă de presiune sau suprapresiune, ele au grade de alarmă. Se opresc la 6 bari, dar pornesc alarma treptat, întâi la 5,5 bari, apoi la 5,6, dar medicii lucrează cu atât de multe tipuri de aparate că nu mai disting.

Expert în ventilatoarele medicale:

Ventilator Zoll, precum cele care erau în TIR-ul ATI din curtea spitalului „Victor Babeș”

Specialistul susține că alarma e atât vizuală, cât și sonoră. Numai că, potrivit mărturiilor din mai multe spitale, personalul medical trebuie să facă față utilizării a foarte multe tipuri de ventilatoare.

„Există ventilatoare elvețiene Hamilton, americane Zoll, General Electric și Medtronic, nemțești Drager și alte tipuri”, au explicat mai mulți medici, pentru ziar. La oboseala acumulată într-un an de muncă, spun ei, se adaugă nevoia de atenție la semnale de pe ecrane și sisteme diferite.

12.000 de euro

a costat un ventilator Zoll, în România fiind aduse 200 de bucăți. Guvernul SUA a plătit 18.500 de dolari pe același produs, conform site-ului Departamentului Sănătății.

Ludovic Orban, pe 11 iunie 2020, la recepționarea a 200 de ventilatoare Zoll, venite din Statele Unite. Foto: Hepta

Mai mulți medici români susțin că în fața atâtor proceduri și aparate diferite posibilitățile de eroare cresc. „Iar marginea de eroare în cazul bolnavilor Covid ventilați este foarte mică. E normal să fi cumpărat ministerul, Consiliile Județene și spitalele cum au apucat, dar nimeni nu s-a mai gândit apoi să redistribuie aparatele, astfel încât să nu fie prea multe tipuri în fiecare spital”, a explicat un medic, sub protecția anonimatului.

„Cascada” de alarme, care culminează cu blocarea aparatului în cazul alimentării defectuoase cu oxigen, posibilitate avansată de șeful DSU după morțile de la Babeș, ”are rostul său strict calculat”, explică același specialist.

„Aparatul dă alarme repetate și se oprește la 6 bari pentru că o presiune mai mare ar afecta plămânii pacientului. La acest nivel, nu e de joacă. De aceea și reglajele automate la repornirea de după o oprire provocată de pană durează între 10 și 20 de minute. În acest timp, unele aparate chiar indică pe ecran faptul că e nevoie de ventilare manuală a bolnavului, un fel de «acum nu conta pe mine». Apoi, ventilatorul pornește numai după ce e sigur că poate funcționa optim”.

Articol original