În 150 de ani, vom avea mai multă informație digitală decât atomi. Câte e-mailuri și mesaje pe WhatsApp sunt trimise în fiecare zi, în lume

În 2020, totalul de informații create și consumate în toată lumea a fost de 59 de zettabytes, echivalentul a 59 de trilioane de gigabytes, iar cifra s-ar putea tripla până în 2025. Trimitem atât de multe e-mailuri, tweet-uri și mesaje pe rețelele de socializare, încât în 150 de ani numărul de biți va depăși numărul atomilor de pe Pământ, scrie fizicianul român Melvin Vopson (Marian Vopsăroiu) în The Conversation.

Bitul este unitatea de informație. Byte-ul este unitatea de măsură a stocării și este format din opt biți.

Pentru a înțelege mai bine aceste cifre, Melvin Vopson propune următorul exercițiu de imaginație: un bit are mărimea unui monede de 3 milimetri. Un zettabyte (ZB) format dintr-o grămadă de astfel de monede ar avea o lungime de 2.550 de ani lumină.

Asta înseamnă distanța până la cel mai apropiat sistem stelar, Alfa Centauri, parcursă de 600 de ori.

O creștere de neoprit

Informația digitală și nevoia de a o produce și de a o folosi a invadat toate aspectele vieții noastre. Folosim intens rețelele de socializare și telefoanele mobile. Astfel, fiecare om de pe planetă produce zilnic cantități impresionante de informații digitale. Creșterea producției acesteia pare de neoprit, scrie Vopson, care este conferențiar la catedra de Fizică a Universității din Portsmouth, în Marea Britanie.

În fiecare zi producem 500 de milioane de tweet-uri, 298 de miliarde de e-mailuri, 4 milioane de GB de date Facebook, trimitem 65 de miliarde de mesaje pe WhatsApp și postăm pe YouTube 720.000 de ore de conținut.

În 2018, cantitatea de informații digitale create în lume era de 33 de ZB, notează Malvin Vopson în The Conversation, și a ajuns la 59 de ZB în 2020. Fizicianul estimează că vom atinge 175 de ZB până în 2025.

Peste 150 de ani, numărul de biți ar putea depăși numărul de atomi de pe Pământ. Un număr cu 48 de zero-uri.

Unde se stochează toate aceste date

Oamenii au salvat și stocat informația încă din Antichitate, în picturi pe pereții peșterilor, apoi au fost inventate hârtia și cărțile. Schimbarea cea mai importantă s-a produs însă după anii ’50, odată cu apariția internetului, a computerului, a tehnologiei wireless și a inteligenței artificiale, precum și a progreselor în domeniile comunicațiilor, transportului și explorării spațiale.

Astfel, s-a schimbat și modul în care sunt stocate datele. Au apărut caseta, CD-urile și DVD-urile, apoi stick-urile de memorie.

Mare parte din informația digitală este stocată în trei tipuri de locație: pe dispozitive precum PC-uri și telefoane mobile, pe servere instituționale precum cele ale universităților sau instituțiilor publice. Și mai sunt centrele de date foarte mari.

În lume sunt în jur de 600 de astfel de centre, unele cu peste 5.000 de servere, care stochează informații digitale, iar numărul lor s-a dublat față de acum cinci ani, potrivit unei analize realizate de Synergy Research Group. Mai mult de jumătate dintre ele sunt operate de trei mari companii: Amazon, Microsoft și Google. Toate trei, alături de Facebook, Oracle și Alibaba și-au suplimentat anul trecut capacitatea de stocare a datelor.

Pentru a crește capacitatea de stocare a „big data”, a informațiilor digitale, și a răspunde astfel cererii tot mai mari pentru asta, sunt construite o dată la fiecare doi ani în jur de 100 de noi centre de stocare, potrivit lui Vopson.

Peste un secol, s-ar putea ca puterea necesară pentru a susține toată această producție de informație digitală să depășească energia pe care o folosește în prezent întreaga planetă, mai spune fizicianul.

Articol original