Cîțu cere anchetă în cazul celor 14,3 milioane de euro cerute de Finanțe pentru „banca rusească”. Nazare: „Să se investigheze singur”

Un memorandum transmis spre aprobare Guvernului de Ministerul Finanțelor stabilește participarea României cu 14,3 milioane de euro la capitalizarea Băncii Internaționale de Investiții (BII), supranumită „banca rusească” sau „banca spionilor”. Aceasta are rădăcini în fostul URSS și este controlată de către Rusia, ceilalți membri fiind foste sau actuale state comuniste.

Premierul Florin Cîțu a afirmat că a fost „neplăcut surprins” să vadă că fostul ministru al finanțelor Alexandru Nazare a semnat un memorandum prin care România urma să investească în capitalizarea Băncii Internaționale de Investiții și a cerut o investigație pentru identificarea autorului acestui memorandum, scrie Spotmedia.ro.

Întrebat de către jurnaliști, Cîțu a spus că a aflat despre acest memorandum luni.

Sunt total surprins, neplăcut surprins, să văd acest memorandum semnat de fostul ministru și dat spre avizare spre Guvern. Nu înțeleg cum de s-a ajuns aici sau cine l-a convins. Și ar trebui să facem o investigație, să vedem cine l-a convins că este un lucru bun pentru România.

Florin Cîțu:

Nazare cerea semnături

Economedia a publicat marți un fragment din Memorandumul semnat de Alexandru Nazare, prin care se cerea semnătura premierului și a ministrului de externe pentru majorarea cu 14,3 milioane de euro a capitalului Băncii Internaționale de Investiții.

În 2019, când Florin Cîțu era în Opoziție, acesta îl acuza pe ministrul finanțelor de atunci, Eugen Teodorovici, că a obținut imunitate diplomatică din partea Moscovei după ce a devenit guvernator din partea României în BII.

La scurt timp după instalarea la Ministerul Finanțelor, Florin Cîțu s-a retras din conducerea BII, unde țara noastră este reprezentată acum la nivel de secretar de stat.

Replica fostului ministru de finanțe

În replică, Alexandru Nazare, fostul ministru de finanțe, demis recent de Cîțu, a spus că premierul putea să denunțe documentul în anul 2020, când a ocupat la rândul său portofoliul Finanțelor.

„În primul rând, programul de capitalizare al BII a fost aprobat deja de Guvernul României şi prevede o contribuţie a ţării noastre de 14 milioane de euro plătibili în trei tranşe între 2021-2023. Dacă era cu adevărat o problema această participaţie la BII, ministrul de finanţe Florin Cîțu a avut tot anul 2020 la dispoziţie pentru a denunţa prezenţa României în BII şi nu a făcut-o. Aşadar, premierul se poate investiga pe el însuşi în acest caz”, a scris Nazare pe Facebook.

În 2019, când deținea portofoliul Finanțelor, Florin Cîțu a anunțat că România se va retrage din BII.

Alexandru Nazare a mai spus că România este principalul beneficiar al finanțărilor oferite de Banca Internațională de Investiții, cu o pondere de 20% în activele acesteia.

Fostul ministru liberal a arătat că investițiile în derulare ale băncii sunt de 255 de milioane de euro, iar cele în curs de aprobare sunt de 130 de milioane de euro.

Nazare a precizat că a trimis o schiță la Ministerul de Externe și, după ce a primit un acord informal, draftul a fost avizat fără observații de direcțiile de specialitate din Ministerul de Finanțe.

Banca Internațională de Investiții, „banca spionilor”

Supranumită „banca rusească” sau „banca spionilor”, BII își are rădăcinile în anii 1970, dar a fost reînființată în anul 2012.

Rusia controlează Banca Internațională de Investiții, cu 45% din acțiuni, conform propriului site. Restul de acționari sunt state din fostul bloc comunist, respectiv Bulgaria (11,14%), Cehia (9,86%), Ungaria (17,29%), România (6,89%), și Slovacia (6,45%), la care se adaugă Vietnam (0,96%), Cuba (1,41%) și Mongolia (0,89%).

În 2019 banca și-a mutat sediul de la Moscova la Budapesta, iar angajații acesteia au primit imunitate diplomatică fără a fi diplomați. Sediul băncii era inviolabil, iar activele băncii erau „imune la toate restricțiile, reglementările, controalele și moratoriile”, potrivit Index.hu.

Cîțu: BII, „Calul troian” al lui Putin în UE

În 2019, Florin Cîțu spunea că BII este „calul troian” al lui Putin în Uniunea Europeană.

„Toți angajatii băncii vor avea statut de diplomat. Asta înseamnă că nu pot fi arestați sau reținuți. Punct. Orice ar face. De ce ar avea angajații unei bănci nevoie de acest statut? Uite așa trei dictatori (Vladimir Putin, Viktor Orban și Liviu Dragnea – n.r.) fac un vehicul financiar, cu sediul în UE controlat de ruși, și care nu poate fi supus sancțiunilor europene. Este BII calul Troian al lui Putin în inima UE? Da, în opinia mea”, scria Cîțu pe Facebook.

Articol original