Pandemia COVID a agravat situaţia HIV în România. Rata de testare s-a prăbușit, numărul infectărilor a crescut

Infecţia HIV este o problemă majoră de sănătate publică în România. Criza sanitară generată de pandemia COVID-19 a agravat situația, rata de testare HIV/SIDA înregistrând în 2020 o scădere de aproape o treime, în contextul în care numărul de cazuri noi de infecție cu HIV în România era deja în creștere în ultimii ani.

Pandemia COVID-19 a avut un impact negativ semnificativ asupra accesului grupurilor vulnerabile la servicii de sănătate și suport. Așadar, numărul de cazuri noi diagnosticate cu infecția HIV raportate la nivel național în anul 2020, a înregistrat o scădere bruscă față de anii precedenți (432 cazuri noi de infecție HIV în România, din care 76% bărbați și 24% femei). Acest lucru semnalează, de fapt, o prăbușire a ratei de testare HIV în contextul pandemiei COVID-19. 

Într-un comunicat de presă, Romanian Angel Appeal și Observatorul Român de Sănătate trag un semnal de alarmă asupra urgenței alocării fondurilor locale necesare pentru prevenirea și stoparea răspândirii infecției cu HIV în România.

Numărul de cazuri noi de infecție HIV
la nivel național, în perioada 2016 – 2020¹, extras din studiu

FPeste 16.848 de români sunt purtători ai infecţiei HIV, spun ultimele raportări ale Compartimentului Pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România. 

<strong>63% dintre cazurile noi de infecție HIV din țara noastră sunt diagnosticate cu întârziere</strong> <strong>din cauza ratei scăzute de testare. </strong><br>

În lipsa unor măsuri urgente de prevenire, care să vizeze grupurile vulnerabile la infecția HIV, pandemia COVID-19 va fi urmată de o explozie a numărului de cazuri noi HIV în România și de o agravare dramatică a situației persoanelor nou infectate cu HIV, spune comunicatul ORS şi RAA. 

Cele două organizaţii au publicat pe 15 iulie primul studiu din România referitor la implicarea autorităților locale din București, Cluj, Sibiu și Timiș (orașele cu cel mai mare număr de cazuri) în problematica HIV/SIDA. Studiul conține și un set de recomandări de acțiuni menite să răspundă într-un mod cuprinzător și coerent problemelor identificate. 

Pentru ca epidemia HIV să fie oprită, este nevoie de identificarea eficientă a cazurilor active, alături de prevenirea infectării persoanelor expuse la risc. În acest sens, România are nevoie de o strategie coerentă pe termen mediu și lung care să includă acțiuni ample de testare, în special în rândul grupurilor vulnerabile, dar și acțiuni de prevenire HIV adaptate fiecărui grup în parte (ex: oferirea gratuită de prezervative către persoanele implicate în sex comercial sau programe de schimb de seringi pentru consumatorii de droguri injectabile).

Studiu ORS şi RAA:

Potrivit acestui studiu, în anul 2020 s-au efectuat cu 30% mai puține teste HIV la grupele de risc (234.520 teste în anul 2020, față de 334.410 teste în anul 2019). 

<strong>Și mai îngrijorător este faptul că numărul testelor efectuate în rândul consumatorilor de droguri injectabile, de către Direcțiile de Sănătate Publică județene, în perioada 2007 – 2020 a înregistrat fluctuații masive, ajungând la 0 teste efectuate în anul 2020. </strong><br>

În ultimii 20 de ani, sursă de finanțare pentru proiectele care au vizat prevenirea infecției cu HIV/SIDA în România au fost aproape exclusiv granturile externe oferite de Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA și Malariei (GFATM) și alți finanțatori internaționali. 

În acest moment există în implementare un ultim grant oferit de GFATM, care însă include un suport minim pentru serviciile de reducere a riscurilor adresate consumatorilor de droguri injectabile. Iar finanţarea acestei componente s-a finalizat în decembrie 2020.  

Observatorul Român de Sănătate a analizat creșterea numărului de noi cazuri HIV din perioada 2016-2020 și alocările bugetare de la nivelul județelor cu cel mai mare număr de cazuri HIV pentru perioada menționată.

În această perioadă, doar în Bucureşti – epicentrul epidemiei de HIV în România- au fost 1.148 de cazuri noi, fiind diagnosticate astfel:

-240  – în 2016
-255 -în 2017
-242 -în 2018
-269- în 2019
-142 în 2020.

Scăderea bruscă în 2020 este, de fapt, rezultatul scăderii numărului de teste efectuate pe fondul pandemiei COVID. 

Una dintre concluziile raportului spune că “din majoritatea strategiilor autorităţilor locale lipsesc cu desăvârşire acţiuni de prevenire pentru grupurile vulnerabile infecției HIV”. Acest fapt se reflectă și în alocările bugetare realizate de către acestea.

<strong> “Finanțarea la nivel local a unor acțiuni specifice destinate ariei patologice HIV/SIDA a fost omisă aproape complet, cu puține excepții la nivelul Municipiului București”, arată raportul Observatorului Român de Sănătate</strong><br>

Direcţii de acţiune

Având în vedere lipsa finanțărilor locale pentru prevenirea infecției HIV și necesitatea implicării autorităților în serviciile de prevenire adresate grupurilor vulnerabile, au fost organizate mese rotunde în fiecare oraș vizat de studiu (București, Cluj Napoca, Sibiu, Timișoara). Scopul lor a fost de a trage un semnal de alarmă asupra situației în care ne aflăm și de a determina autoritățile locale să găsească soluții financiare la nivel local pentru aceste grupuri, astfel împiedicând răspândirea infecției HIV. 

La aceste mese rotunde au fost prezenți reprezentanți ai primăriilor, consilieri locali, ai Direcțiilor de Asistență Socială și Protecția Copilului de la nivelul județelor, ai Direcțiilor de Asistență Socială de la nivelul municipiilor, ai Centrelor de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog de la nivel local, medici specialiști infecționiști și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, care lucrează cu grupurile vulnerabile. 

Astfel au fost trasate o serie de direcții pentru autorități, care ar trebui implementate cât mai repede la nivel local:

1. Testarea HIV-  esențială pentru a determina dinamica infecțiilor la nivel local. În prezent nu se cunoaşte situaţia reală a infecţiilor.
2. Campanii de comunicare pentru reducerea stigmei și încurajarea testării în rândul grupurilor vulnerabile (comunitățile LGBTQI+, consumatori de droguri, persoane implicate în sexul comercial). 
3. Introducerea educației sexuale în curricula școlară obligatorie și eliminarea stigmatului față de acest subiect. 
4. Introducerea de servicii de consiliere în fazele de pre-testare, post-testare și diagnostic în toate instituțiile care oferă acest tip de servicii.
5. Formarea la nivel local a unui grup de lucru comun între autoritățile locale și societatea civilă locală, care să realizeze un plan de acțiune pentru îmbunătățirea măsurilor de prevenire a transmiterii infecției HIV.

Articol original