Marian Preda, rectorul Universității din București, Daniel David, rectorul Universității „Babeș Bolyai” din Cluj-Napoca, Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași și Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara au explicat pentru Libertatea cum văd ei „România Educată”. Majoritatea spun că vor susține proiectul președintelui Klaus Iohannis fiindcă are marele merit de a pune pe agenda publică temele importante ale școlii românești, dar consideră că unele lucruri necesită dezbateri suplimentare.
Printre subiectele sensibile remarcate de rectorii din cele mai importante centre universitare din țară sunt bacalaureatul unic, admiterea la liceu și cât de realiste sunt procentele înaintate de raport, cum ar fi obiectivul să atingem în doar nouă ani un procent de 40% de absolvenți de studii superioare.
Marian Preda, rectorul Universității din București: „Direcția este bună”
„Eu și Universitatea din București susținem proiectul «România Educată» în mod clar pentru că pune resurse importante laolaltă, e o viziune cu o direcție bună. Sunt acolo obiective poate prea ambițioase, dar direcția este bună.
Eu cred că este destul de greu să obținem 40% din tinerii de 30-34 de ani care să fi absolvit o formă de învățământ superior. Care să intre într-o formă de învățământ superior mai este o șansă, dar care să fi absolvit este destul de complicat și asta ne spun cifrele acum.
Dacă schimbările vor fi radicale, eforturile foarte mari, există o șansă să se atingă acest procent, dar totuși e o șansă foarte mică. Asta nu înseamnă că nu e foarte bine dacă nu ajungem la 33-35% rată de cuprindere în învățământul superior. De aceea trebuie să vedem cifrele intermediare.”
„Așteptăm ținte intermediare”
„Lucrurile sunt legate, abordarea trebuie să fie integrată. Pentru că de cuprinderea în școală în proporție cât mai apropiată de 100% a copiilor în fiecare ciclu și reducerea abandonului școlar pe toate ciclurile depind și astfel de indicatori pe cale de consecință, cum ar fi rata de finalizare a învățământului superior în rândul populației de 30-34 de ani.
Rămâne să se discute pe grupuri de specialiști și specialiștii din Universitatea din București sunt gata să participe la toate acestea. Unii au mai fost consultați parțial.
Partea de implementare încă nu este foarte clară, așteptăm să vedem cine, când o va face. De asemenea, ne așteptăm să vedem ținte intermediare și un plan de implementare a proiectului. Dar nu pot să critic o intenție foarte bună, resurse bune puse în educație și faptul că se dorește o punere a educației în centrul atenției și în centrul planurilor de reformă ale României pentru următoarea perioadă.”
Daniel David, rectorul Universității „Babeș Bolyai” Cluj-Napoca: „Președintele are nevoie de un grup de experți în educație”
„Eu am fost unul dintre critici în primele faze ale proiectului, dar în faza asta tind să cred că este promițător. S-a schimbat foarte mult față de cum a început și apreciez acest demers. La modul general, dacă nu era proiectul «România Educată», noi nu vorbeam în spațiul public despre educație. Un al doilea câștig este că din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și din bugetul național educația nu primea suma care o să-i revină acum fără acest proiect.
Arhitectura acestui proiect este una bună, cu câteva lucruri care ar trebui clarificate, înțelese mai bine și analizate. Și anume:
- bacalaureatul unic: după ce faci un efort patru ani să-i pregătești pe copii pe trei traiectorii diferite în liceu, de ce vrem să certificăm doar abilitățile comune și nu încercăm să certificăm și competențele diferențiate pe care le-au dobândit? Eu cred că ar trebui să măsurăm și competențele diferențiate, chiar dacă asta ar însemna să fie și o probă B la bacalaureat.
- modul în care se intră la licee, acea relație între o potențială evaluare națională și examenul dat la liceu.
Aceste două puncte le văd ca elemente de vulnerabilitate la nivelul arhitecturii.”
O lege nouă sau adăugiri la cea veche
„Trebuie să fim foarte atenți la modul în care această viziune se transpune în strategie, cum se operaționalizează prin legislație. Recomandarea mea pentru președinte și echipă e că are nevoie de un grup de experți în științele educației, neangajați politic, care să monitorizeze modul în care viziunea este transpusă de politicieni și alți activiști în domeniu în lege și normative.
O variantă este să construiești «România Educată» pe vechiul proiect tot prezidențial, dar al altui președinte – «România educației, România cercetării» și să amendezi drastic vechea lege.
Să păstrezi ce era bun și ce e încă valid, dar să nu uităm că au trecut zece ani de la adoptarea Legii educației, lumea se mai schimbă. Sau poți să spui că vii cu o nouă paradigmă și să recuperezi din vechea lege anumite lucruri care sunt încă viabile sau concurente.
Cred că ambele variante sunt argumentabile, dar ar trebui să vină de la o comisie de experți în educație care să ne spună cât din legea respectivă poate să rămână și să fie completată cu «România educată» sau dacă e cazul să gândim altfel.”
Tudorel Toader, rectorul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași: „Înseamnă că în prezent România este needucată”
„Dacă vorbim de un program de țară, un program de viitor, înseamnă că în prezent România este needucată.
Ca judecător constituțional, timp de zece ani, am participat la verificarea constituționalității reglementărilor legale din domeniul educației. Multe au fost deciziile de constatare a neconstituționalității, de regulă, a modificărilor care au survenit pe parcurs Legii 1/2011.
Ca rector, nu am fost invitat, nu am fost consultat pentru a participa la dezbateri pe marginea acestui program de țară. Dar am citit raportul, toate informațiile legate de măsurile avute în vedere pentru a realiza acest deziderat – «România Educată».
Poate ați observat că se tinde către reluarea unora dintre soluțiile legislative deja declarate neconstituționale.
Există un principiu, acela că o soluție legislativă declarată neconstituțională nu poate fi reluată printr-un alt act normativ, pentru că ar fi la fel de neconstituțional. Dacă prima dată nu ai știut, acum ți-a zis-o Curtea. Nu poți avea reviriment jurisprudențial (schimbarea jurisprudenței anterioare, n.r.) dacă rămân aceleași condiții.”
Studenți mai mulți, dar nu cu orice preț
„După atâția ani, încă vorbim despre un proiect de țară. Urmează adoptarea reglementărilor legale pentru punerea în aplicare a acestui program. Ceea ce presupune altă perioadă de timp, dar și expirarea unora dintre mandate.
Statistica spune că suntem pe ultimul loc în Europa privind procentul de studii superioare la mia de locuitori și vrem să ridicăm procentul ăsta. E un obiectiv frumos, dar nu trebuie să-l atingem cu orice preț, în detrimentul calității. Noi vrem să avem cât mai mulți studenți, dar nu numai să aibă o diplomă, ci să fie la un nivel ridicat de pregătire.
În ceea ce privește internaționalizarea învățământului superior, aceasta are două direcții: plecări și veniri. Cu plecările stăm bine, dar ne interesează venirile, iar venirile înseamnă învățământ de calitate, înseamnă bază, laboratoare, campusuri, toate elementele ca să-i motiveze, să-i atragă.
După ani de zile suntem încă în faza de proiect.”
Marilen Pirtea, rectorul Universității de Vest din Timișoara: „Vrem să vedem cât de buni suntem la handbal, dar ne antrenăm pentru volei”
„Voi susține proiectul. România are nevoie de un astfel de proiect. România are nevoie de o nouă lege a educației. În momentul de față, Legea 1 din 2011 a educației este cea mai amputată lege din Parlamentul României. Eu văd o lege făcută de la zero în care să se preia din actuala lege lucrurile bune.
Legea actuală a educației e ca un Frankenstein, pentru că a fost tot timpul tatuată, tăiată, operată de fiecare ministru care a dorit să-și pună numele pe diverse lucruri din lege.
Ca atare ar trebui venit cu un produs nou, cu un învățământ concentrat pe rezultate, nu pe sistem.
România are nevoie de a investi în educație. Iar raportul «România Educată» îl consider o formă care trebuie umplută cu conținut. A fost un proiect ținut în dezbatere publică, după părerea mea, cel mai mult comparativ cu altele și va mai fi ținut în dezbatere publică, deci oricine poate să-și aducă aportul. Asta și vrea să fie în final: o lege adoptată de Parlament care să adune toate părerile bune, nu este dorința cuiva de a impune ceva.”
Cum să crești nivelul de educație în societate
„Consider că sunt prea multe universități în România care au același rol, nu neapărat numărul lor mă interesează, ci adresabilitatea lor. Cred că ar trebui să avem câteva universități care să aibă un rang internațional și să fie în competițiile internaționale și să putem concura cu alte universități și ar trebui să se investească în acest lucru.
Rezultatele învățării ar trebui cuantificate, sistemul ar trebui scalat pe rezultate, nu pe procesul în sine. Perfecționarea managementului și guvernanței la nivelul unității de învățământ, depolitizarea învățământului le susțin total.
De asemenea, sunt aceste teste PISA și tot vorbim despre ele, dar e ca la sport, vrem să vedem cât de buni suntem la handbal, dar ne antrenăm pentru volei. Haideți să ne antrenăm în acel mod ca să participăm la aceste competiții.”
Articol original
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs
No comments
Post a Comment
Va rugam nu faceti spam.