Rezultate financiare bune pentru Huawei, în 2017

Compania Huawei și-a consolidat prezența pe segmentul de smartphone-uri în 26 de piețe din regiunea CEE&Nordic, din Stockholm și până în Atena, înregistrând un avans al vânzărilor de la an la an cu peste 20 de procente.

“Huawei și-a consolidat poziția în regiunea CEE&Nordic cu peste 20%”, a declarat Fred Wangfei, Director of Huawei Romania Consumer Business Group.

Astfel, după ce a demonstrat în mod constant o creștere semnificativă a vânzărilor, Huawei Consumer Business Group continuă să arate un angajament profund și constant în ceea ce privește inovația în cercetare și dezvoltare, pentru a oferi consumatorilor din întreaga lume dispozitivele mobile pe care și le doresc.

“Suntem siguri că, în 2018, datorită noilor smartphone-uri care oferă clienților noștri experiențe intuitive și accesibile, vom reconfirma dedicarea noastră”, a continuat Fred Wangfei.

În plus, compania remarcă o creștere a cererii de smartphone-uri pentru întreaga gamă de produse, de la flagship-uri și până la modelele mid-range. Pentru a analiza schimbările din industrie și pentru a obține mai multe date și informații despre preferințele consumatorilor, în noiembrie 2017, Huawei a sponsorizat un studiu pregătit de IDC (International Data Corporation), intitulat “Mobile AI și Viitorul Dispozitivelor Inteligente”. Astfel, rezultatele obținute arată că în anul 2016 au fost vândute 5,6 smartphone-uri per computer vândut. Conform estimărilor IDC, până în 2021, peste 60 % din populația lumii va deține un smartphone, iar informațiile se reflectă în creșterea constantă și semnificativă a vânzărilor înregistrate de Huawei Consumer Business Group.

Acest trend pozitiv se reflectă și în avântul pe care Huawei l-a luat la nivel global, ca un brand premium recunoscut. În 2017, Huawei s-a clasat pe locul 49 în Top 100 BrandZ – “Cele mai valoroase brand-uri la nivel global”, pe locul 88 în Topul realizat de Forbes – “Cele mai valoroase brand-uri din lume” și pe locul 40 în clasamentul Brand Finance – “Global 500 Most Valuable Brands”.

Pe plan local, odată cu deschiderea propriului magazin, Huawei Customer Service Center, compania a realizat primii pași spre o comunicare mai directă și apropiată cu consumatorii locali, care beneficiază acum atât de cele mai noi modele de produse Huawei, cât și de servicii de calitate și expertiza unor profesioniști, specializați în produsele brandului, și de o gamă variată de accesorii.

 

 

Articol original

În 2017, românii au cumpărat online de 2,8 miliarde de euro

În 2017, românii au cumpărat online de 2,8 miliarde de euro, potrivit cifrelor și estimărilor principalilor jucători din comerțul electronic românesc împreună cu GPeC. Astfel, valoarea a fost cu peste 40% mai mult decât în 2016, când s-au înregistrat 1,8 – 2 miliarde de euro. Mai precis, acest lucru însemnă că românii au cheltuit, în medie, 7,67 milioane de euro în fiecare zi din an pentru cumpărături prin internet.

Cele 2,8 miliarde de euro face referire strict la e-tail, adică la produsele fizice (tangibile) care au fost comandate online. În această categorie nu sunt incluse serviciile, plățile de facturi la utilități, biletele de avion, vacanțele, rezervările hoteliere, biletele la spectacole sau la diferite evenimente, conținutul download-abil etc. Dacă ar fi adăugate și acestea, valoarea totală a achizițiilor online ar avansa considerabil.

Una dintre cele mai mari creşteri din UE

Creșterea de 40% de la un an la altul înregistrată de piața românească de e-commerce este una din cele mai mari creșteri la nivelul Uniunii Europene. Valoarea pieței de e-commerce din totalul pieței de retail se situează la 5,6%, în creștere față de 4%, cât se înregistra în 2016. Însă, procentul este încă mic comparativ cu țările dezvoltate, dar arată potențialul uriaș de creștere al pieței românești de comerț electronic.

De 13 ani, GPeC reprezintă cel mai important eveniment de e-commerce din România care, printre altele, centralizează datele și publică în fiecare an raportul oficial al pieței românești de comerț electronic.

În luna aprilie a anului trecut, GPeC împreună cu compania de cercetare de piață iSense Solutions au derulat un studiu în rândul utilizatorilor de internet pe un eșantion de 1012 respondenți – eșantion reprezentativ la nivel urban în funcție de vârstă, sex, mărimea localității și regiune.

Potrivit raportului, 44% din utilizatorii de internet din mediul urban au făcut cumpărături online cel puțin lunar, iar 62% dintre aceștia au vârste cuprinse între 18 și 34 de ani.

Cumpărătorii online vizitează 9 magazine pe an cu o frecvență de 3-4 ori pe săptămână, în timp ce non-cumpărătorii vizitează 5 magazine online în decursul a 12 luni, cu o frecvență mai mică (1 dată pe săptămână). Cu alte cuvinte, magazinele online sunt vizitate destul de des chiar și de cei care nu au făcut încă pasul spre cumpărare.

„Principalele motive invocate de cei care nu au cumpărat online sunt, în ordine: neîncrederea că produsele prezentate pe site corespund realității, imposibilitatea de a vedea, testa și proba produsele înainte de achiziție, neîncrederea în calitatea serviciilor magazinelor online și plata taxelor de transport suplimentar față de prețul produsului atunci când acesta este achiziționat online. De cealaltă parte, cumpărătorii online preferă shopping-ul prin internet pentru că: economisesc timp, oferta de produse este mai bogată, pot compara produsele ușor, este mai ieftin și mai comod online”, conform sursei citate.

Peste 7.000 de magazine online

Numărul de magazine online a crescut semnificativ de la 5.000 de magazine în 2016, la peste 7.000 de magazine online în 2017. Potrivit oficialilor eMAG tendința de creștere se va accentua în 2018, estimându-se dublarea numărului de comercianți online la aprox. 14.000 – 15.000.

Potrivit ultimelor dată, există deja în jur de 25.000 de website-uri pe domenii .RO care au funcție de “adaugă în coș”, așadar pot fi considerate magazine online – dar traficul mic înregistrat de acestea le face nesemnificative în peisajul e-commerce autohton. Astfel, doar cele 7.000 de magazine sunt suficient de relevante din punct de vedere trafic și comenzi pentru a putea fi luate în calcul.

Principalele categorii de produse vândute

Clasamentul principalelor categorii de produse vândute online în 2017 (exclusiv e-tail) este, în ordine: produsele din gama Electro-IT&C (ex.: PC și componente PC, notebooks, tablete, telefoane mobile, electronice și electrocasnice etc.), produsele de tip Fashion & Beauty (îmbrăcăminte, încălțăminte, accesorii, cosmetice, parfumuri, ceasuri etc.), produsele pentru casă și decorațiuni, cărțile precum și produsele destinate copiilor (de la jucării până la articole pentru copii de tip: cărucioare, vestimentație, consumabile etc.).

Clasamentul este asemănător cu anul 2016, dar potrivit estimărilor principalilor jucători, verticala de Fashion crește accelerat și va devansa produsele din gama Electro-IT&C în aprox. 5 ani, devenind principala categorie de produse comercializate online din punct de vedere volum generat. De asemenea, categoria de produse Home & Deco are un potențial uriaș de creștere.

Creşterea valorii produselor cumpărate

„O particularitate importantă a anului 2017 constă în creșterea valorii produselor achiziționate online, explicată prin creșterea salariilor și, deci, orientarea consumatorilor către produse de calitate mai bună. De asemenea, a crescut și numărul de produse achiziționate la o cumpărătură și, implicit, valoarea medie a tranzacțiilor”, conform cercetării.

Pe segmentul Electro-IT&C, valoarea coșului mediu a crescut de la 669 lei în 2016 la peste 800 de lei în 2017, cu anumite momente din an (ex.: Black Friday) când valoarea s-a apropiat sau chiar a depășit pragul de 1.000 de lei.

De asemenea, creșteri semnificative ale coșului mediu s-au înregistrat și în segmentul Fashion, de la 161 de lei în 2016 la 250–300 de lei în 2017, în funcție de anumite momente din an și de tipul de produse comercializate (brand – unde valorile sunt mai mari vs. non-brand – produse cu valoare mai mică).

Pe categoria Home & Deco valoarea medie a tranzacției este similară cu cea din 2016, respectiv aprox. 480 de lei.

În cazul librăriilor online, valoarea medie a coșului variază între 80 și 100 de lei, fiind într-o ușoară creștere comparativ cu 2016. Doar în cazul articolelor pentru copii (puericultură), valoarea medie a tranzacției este pe un trend descendent de cel puțin 3 ani, continuând să scadă ușor și în 2017 de la 203 lei la 195-200 lei.

Preţul cel mai mic

Totodată, conform studiului GPeC și iSense Solutions, principalii factori în luarea deciziei de cumpărare sunt, în ordine: prețul cât mai mic, încrederea pe care o conferă magazinul (brand reputation), timpul de livrare cât mai scurt, claritatea și calitatea informațiilor de pe site, ergonomia site-ului (ușurința în navigare și în procesul de cumpărare și estetica site-ului), politica de fidelizare a magazinului online.

Un cumpărător online a făcut, în medie, 8,7 achiziții în decursul anului trecut – în creștere față de 2016 când media era de 8,4 achiziții, dar și față de 2015 când cifra se situa la 8,2 achiziții/an.

Metoda de plată preferată a românilor rămâne rambursul într-o proporție covârșitoare de aprox. 85%. Totuși, potrivit informațiilor furnizate de principalii procesatori de plăți PayU și mobilPay, procentul plăților online prin card a crescut semnificativ de la 8% în 2016 la 12-14% în 2017. Diferența de 1-2 procente până la 100% este dată de alte metode de plată precum online banking, micro-plăți prin sms etc.

Vânzări de 200 milioane de euro de Black Friday 2017

Datelor ARMO (Asociația Română a Magazinelor Online), în weekend-ul de Black Friday (17-19 noiembrie 2017) arată că românii au cumpărat produse de peste 200 de milioane de euro, cu 35% mai mult față de valoarea de 130 de milioane de euro înregistrată în 2016. Creșterile de Black Friday sunt semnificative de la an la an: 75 mil. EUR Black Friday 2014 – 100 mil. EUR Black Friday 2015 – 130 mil. EUR Black Friday 2016 – 200+ mil. EUR Black Friday 2017.

“Anul 2017 a fost un an spectaculos pentru comerțul online românesc, înregistrându-se o creștere semnificativă de aprox. 40% comparativ cu 2016 și atingând, astfel, pragul de 2,8 miliarde de euro doar e-tail, fără servicii. Este un salt uriaș care ne arată apetitul tot mai mare al românilor pentru cumpărăturile online și, mai ales, potențialul de creștere accelerată a e-commerce-ului autohton”, spune Andrei Radu, Founder & CEO GPeC. “Chiar dacă România nu se ridică încă la nivelul altor piețe mature din Uniunea Europeană, nu trebuie neglijat deloc ritmul și potențialul de creștere care ne poate duce până în 2020 la o piață de peste 5 miliarde de euro”, adaugă el.

 

 

 

Articol original

Tranzacțiile cu terenuri au depășit 350 milioane de euro, în 2017

Valoarea totală a tranzacțiilor cu terenuri pentru proiecte imobiliare (exceptând segmentul industrial) a crescut, anul trecut, semnificativ față de 2016, depășind pragul de 350 mil. euro la nivelul întregii ţări. Potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Colliers International, 70% din această valoare a revenit Bucureştiului, unde tranzacțiile cu terenuri pentru dezvoltări rezidențiale au reprezentat mai mult de jumătate din volumul investițional.

Dinamismul sectorului în ceea ce privește achiziția de terenuri a venit ca urmare a capacității pieței de a absorbi atât proiecte mici, cât și proiecte de peste 1000 de apartamente, în condițiile în care, conform sondajelor efectuate de Comisia Europeană, dorința de a cumpăra o locuință a fost la cel mai crescut nivel post-criză.

Cele mai active zone au fost centrul și nordul Bucureştiului: Bulevardul Expoziției, Bucureștii Noi și zona Băneasa-DN1-Jandarmeriei – datorită viitorului pol de birouri din zona Expoziției, dar și zonele Floreasca-Barbu Văcărescu, Aviației și Pipera.

Cea mai bună perioadă din ultimii 10 ani

„Piața de terenuri traversează cea mai bună perioadă din ultimii 10 ani. Cererea s-a diversificat în decursul anului 2017 din punct de vedere al zonelor de interes și al sectoarelor imobiliare care au nevoie de suprafețe pentru noi dezvoltări. Mai mult, investitori noi și-au făcut intrarea pe această piață, atrași de randamentele superioare oferite de dezvoltarea imobiliară în piața locală comparativ cu alte piețe sau sectoare economice. În Capitală, segmentului rezidențial i-a revenit mai mult de jumătate din valoarea tranzacțiilor cu terenuri, care au crescut mai ales în valoare, restul fiind preluat aproximativ egal de segmentele de retail și birouri”, a declarat Sînziana Oprea, director asociat în departamentul de terenuri al Colliers International Romania.

Totodată, în ceea ce privește interesul acordat achizițiilor de terenuri pentru sectorul de retail, acesta a fost mult mai bine reprezentat la nivel de țară decât în București. Cererea a venit în egală măsură din partea dezvoltatorilor și a retailerilor și a vizat toate orașele cu deficit de spații moderne de retail, inclusiv cele cu o populație sub 100.000 de locuitori.

Activitatea pe piața de terenuri pentru birouri a crescut cel mai mult în 2017 față de 2016, în special în București, unde majoritatea dezvoltatorilor mari deja prezenți au achiziționat suprafețe pentru proiecte noi. Zona care a atras cel mai mare interes a fost Bulevardul Expoziției, urmată de Bulevardul Preciziei și zona centrală (Calea Victoriei).

Cea mai mare tranzacţie

În Capitală, cea mai mare tranzacție a fost vânzarea platformei Policolor – 14 ha – pentru 22 mil. euro, în scopul dezvoltării unui proiect mixt (retail și rezidențial). Alte tranzacții notabile au fost reprezentate de achizițiile făcute de GTC, Impact Developer&Contractor și Atenor Group în zona Bulevardul Expoziției – tranzacții în jurul valorii de 10 mil. euro fiecare, vânzarea terenului Fabricii Industria Iutei și a clădirilor aferente – 2,7 ha – către Dedeman, într-o tranzacție de 6,7 mil. euro consiliată de Colliers International, și achiziția terenului Coca Cola, cu suprafața de 5,7 ha, făcută de Globalworth în zona Preciziei pentru viitorul sediu Renault.

Şi zona Expoziției s-a remarcat drept cea mai tranzacționată din Capitală, având șase tranzacții pentru dezvoltări de proiecte de birouri, rezidențiale sau mixte, tranzacții în care au fost implicați jucători mari precum Portland Trust, GTC, Atenor Group, Impact Developer&Contractor, Futureal și Iulius Group. Aproximativ 8 ha de teren au fost securizate de către aceștia în zonă (la care se adaugă suprafața de teren cu pavilioanele expoziționale Romexpo, care au făcut obiectul asocierii dintre CCIR și Iulius Mall), majoritatea cu planuri urbanistice valabile care le permit investitorilor demararea rapidă a proiectelor.

Cum au evoluat preţurile

În ceea ce privește prețurile, la nivelul întregii ţări, evoluția lor a fost similară cu cea din anul 2016, acestea crescând, în medie, cu 10-15% față de 2016.
Dinamica lor a variat, însă, în funcție de regiune, astfel că anumite orașe sau zone din București și-au păstrat valorile din 2016.

Cu toate acestea, interesul pentru centrul și nordul Capitalei și pentru orașele regionale în plină dezvoltare din punct de vedere al pieței de birouri (Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Brașov) a determinat o tendință ascendentă a prețului terenurilor.

 

 

 

Articol original