Luna în care prețurile la alimente vor exploda - Ce spun specialiștii din industrie despre majorările din 2022
DUMINICĂ, 28 NOIEMBRIE 2021, 17:55
`; } else { document.querySelector(“#permanent-position-after-image”).innerHTML += ` `; // document.querySelector(“#permanent-position-before-content”).innerHTML += ` // // `; document.querySelector(“#permanent-position-before-content”).innerHTML += ` `; }
“Oricum la o parte din alimente preţurile au crescut. Nu este sfârşitul şi sigur nu este o veste bună. La pâine şi produse de panificaţie preţurile au crescut cam cu 15-20%, la uleiul de floarea soarelui în jur de 20%, la lactate 4-5 procente. La carnea de porc încă nu s-a întâmplat nimic, pentru că mai erau stocuri. Discutăm în primul rând despre carnea de porc din import, pentru că noi importăm cam 80 chiar 85%. Având în vedere fenomenele care au fost în Germania şi în alte state europene referitoare la pesta porcină africană şi având cantităţi destul de mari, (…) s-a exportat carne de porc, începând de acum câteva luni, chiar sub preţul de cost al fermierilor români. Acest lucru i-a încurcat teribil de tare pe fermierii noştri care şi aşa se chinuiesc să trăiască, să rămână la suprafaţă, dar fenomenul nu a putut fi oprit, pentru că discutăm de o piaţă liberă. Probabil o creştere la carnea de porc s-ar putea vedea abia după 1 ianuarie şi va fi cam de 10%, pentru că orice majorare a preţurilor pe fondul puterii de cumpărare scăzute a românilor va conduce la scăderea vânzărilor”, a declarat, pentru AGERPRES, Dragoş Frumosu.
Acesta susţine că şi în cazul preparatelor o cantitate importantă de carne de porc ce provine din import vine pe ultima perioadă în urma procesului de congelare şi are un preţ mai redus.
“Fiind congelată carnea, venind în ultima perioadă a procesului de congelare, sigur că ea are şi un preţ mai redus. Este şi unul dintre motivele pentru care noi nu reuşim să ne ridicăm cu porcii din fermele româneşti. Sigur, mai sunt şi alte cauze, respectiv subvenţia, care este mai mică pentru noi, şi nu numai: evident creşterea preţurilor la tot ceea ce înseamnă energie electrică, gaze, nutreţuri, inputuri”, a explicat el.
În opinia sa, producătorii vor încerca să păstreze “cât pot” preţurile actuale la alimente, deşi în unele sectoare influenţa majorării preţurilor la energie, combustibili şi nutreţuri în costuri este şi de 60%.
“Din discuţiile pe care le-am avut deja cu anumiţi producători, cam toţi încearcă, de fapt, în afară de scumpirile care există deja, să păstreze preţul cât pot. Nu putem să băgăm mâna în foc pentru comercianţi, cu toate că şi ei au cheltuieli suplimentare în perioada următoare cu energia, transportul, combustibilul. Efectele creşterii preţurilor la energie, gaze, combustibili, nutreţuri ar putea conduce la creşteri destul de mari. De exemplu, influenţa acestor preţuri într-un kilogram de carne de pasăre se duce undeva spre 60%. Dacă discutăm de carnea de pasăre şi nu de fermele mici, ci de fermele mari şi chiar de abatoare, cel puţin 2-3 abatoare s-ar putea la nivel naţional să se închidă după aceste efecte negative, desigur, dacă nu se iau anumite măsuri care să le sprijine puţin să reziste. Este evident că se încearcă cât se poate această menţinere a preţurilor. Cu scumpirile care au fost, mai mult ca sigur că ele vor fi actualizate undeva începând cu 1 februarie”, a subliniat Dragoş Frumosu.
Potrivit sursei citate, ianuarie este o lună mai slabă în vânzări la carne şi preparate din carne, deoarece oamenii mai au rezerve după achiziţiile făcute în preajma sărbătorilor, dar de la 1 februarie tot ceea ce înseamnă aceste influenţe în costurile unui produs alimentar se vor resimţi mult mai mult.
“Eu cred că în panificaţie, în afară de creşterea de 15-20% până în acest moment, se va adăuga mai mult ca sigur 10-15% şi aici creşterile reale, influenţate de tot ceea ce se întâmplă, conduc undeva spre 60%. Este foarte mult. Dacă urmărim evoluţia din anii anteriori a preţului la produsele alimentare - şi mă refer strict la producătorii români - aceştia nu au scumpit decât în momentul în care nu au mai putut respira. Ori, lucrul acesta se va întâmpla categoric după 1 ianuarie”, a explicat liderul Sindalimenta.
Frumosu susţine că statul ar trebui să ia nişte măsuri de compensare, care să anuleze o parte din aceste creşteri de preţuri, făcând referire în primul rând la anumite măsuri de relaxare fiscală, precum reducerea taxelor pe salarii.
“De la 1 ianuarie creşte şi salariul minim pe economie, salariu care oricum este mic pentru români. Există o lege a coşului minim, iar această valoare a coşului minim, care ar trebui calculată în fiecare an, astăzi are o valoare de 2.800 de lei net pe fiecare român. Pentru o familie cu doi copii, această valoare ar trebui să fie pe la 7.200, iar această creştere, pe undeva, este oarecum binevenită, dar nu este suficientă pentru asigurarea unui trai decent pentru care oamenii muncesc. Pe de altă parte, România este ţara cu unele dintre cele mai mari taxe pe salarii în momentul de faţă. Dacă mintea guvernanţilor ar fi oarecum luminată în perioada următoare, plecând de la considerentul că trebuie făcut ceva să ieşim din această ceaţă, ar trebui să facă o analiză clară a ceea ce înseamnă reducerea taxelor pentru angajatori şi chiar angajat la salariu, pentru că înseamnă un venit net mai mare, înseamnă oxigen mai mult pentru societatea comercială. Am avut discuţii cu cei din industria alimentară, unde oamenii spun aşa: eu plătesc pentru un salariu 45%, dar în condiţiile în care s-ar reduce acest procent cel puţin jumătate l-aş da angajatului şi aş câştiga şi eu. Cred că într-un dialog cu patronatele şi cu oameni responsabili, care înţeleg situaţia socială şi economică a României, s-ar putea ajunge la o relaxare a fiscalităţii şi ar fi o primă măsură de sprijin”, a transmis Dragoş Frumosu.
Totodată, el mai susţine reducerea în continuare a TVA la produsele alimentare şi introducerea unor grile de impozitare.
“Putem vorbi, de ce nu, de anumite grile de impozite, nu i-aş spune chiar acel impozit progresiv de care vorbeşte PSD, dar foarte mulţi angajatori plătesc o parte din angajaţi cu salariul minim pe economie şi le dau din buzunar bani în plus. Asta înseamnă o economie subterană, înseamnă muncă la negru parţial, pentru că plătesc numai o parte pe stat (statul de plată - n. r.) şi înseamnă că angajatul pierde enorm privind asigurările de sănătate pensie, şomaj etc. Dacă cineva ar face o analiză competentă vizavi de acest fenomen, ar putea trage concluzia că, dacă se reduc taxele, s-ar putea să se încaseze mai mulţi bani la bugetul statului şi să crească venitul net al românilor”, a arătat Frumosu.
În opinia sa, ar trebui îndreptată atenţia şi către micul producător, astfel încât să existe forme de a-l stimula să intre într-o formă asociativă, pentru că “singur nu rezistă pe piaţă”.
“Efectele negative la tot ceea ce se întâmplă astăzi vor fi dramatice. Se vor închide afaceri mici, va creşte numărul şomerilor, statul va cheltui mai mult de la buget, dar, dacă ne îndreptăm atenţia către micul producător, mai ales pe partea de alimente şi nu numai, chiar şi pentru antreprenorii care fac anumite produse, le facilităm anumite lucruri pentru a-i stimula să se asocieze. (…) Nu-i dau producătorului bani, îi dau asociaţiei să îi dea membrului ei, care e producător, şi atunci omul zice: dacă iau banii, produc mai mult, vând mai mult şi pe o perioadă mai îndelungată, dar dacă vreau să-i primesc trebuie să intru în asociaţie. Este un exemplu. Stând de vorbă cu reprezentanţii asociaţiilor se pot găsi o groază de oportunităţi, numai să vrem să le facem”, a menţionat liderul sindical.
Nu în ultimul rând, preşedintele Sindalimenta a subliniat importanţa măsurilor legate de plafonarea preţurilor la energie şi gaze naturale, dar şi găsirea unor soluţii pentru sistemul energetic din România, “unde nu s-a investit absolut nimic în ultimii 30 de ani”.
“Acum 20 de ani exportam energie electrică, iar acum importăm 50-60%. În două-trei domenii majore ale economiei dacă am investi, mai mult ca sigur în câţiva ani am discuta altfel, şi acestea ar fi agricultura, energia, apele, de ce nu, şi turismul. Legat de fondurile europene, măsurile pe care noi dorim să primim bani, să accesăm fonduri ca să ne dezvoltăm, ar trebui discutate la fel cu ONG-urile, cu societăţile comerciale, sunt măsuri pe care sunt accesate fonduri europene, dar rezultatul final nu este cel dorit. Mai mult decât atât, sunt îngreunate anumite lucruri sau vin cu nişte indicatori finali care te blochează şi atunci foarte multe ONG-uri se gândesc mai mult dacă să acceseze sau nu. Domeniul antreprenoriatului ar trebui foarte mult dezvoltat, pentru că, până la urmă, ridică nivelul de trai al fiecărei familii şi aduce cei mai mulţi bani la buget”, a conchis preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Industria Alimentară Sindalimenta, Dragoş Frumosu.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 28, 2021 at 10:55PM
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs