ExplicaĆŁiile psihologului Laura Maria Cojocaru. Sindromul Impostorului sau ciudatul sentiment cÄ ai pÄcÄlit pe toatÄ lumea…
Ai simÈit vreodatÄ cÄ nu te integrezi Ăźntr-un context, cÄ nu aparÈii grupului tÄu de prieteni sau colectivului de la locul de muncÄ? Ca Èi cum ar exista pericolul ca prietenii sau colegii tÄi sÄ descopere cÄ nu meriÈi locul de muncÄ, funcÈia ocupatÄ Èi realizÄrile personale? DacÄ nu existÄ un motiv real Èi cunoscut concret de tine (un fals Ăźn acte/studii/abilitÄÈi, o minciunÄ sau mai multe etc.), este destul de probabil cÄ te confrunÈi cu Sindromul impostorului, considerÄ specialiÈtii.
Potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, preÈedinte Èi fondator al Institutului de Neuro-Programare LingvisticÄ Somato-IntegrativÄ (INLPSI), Sindromul impostorului se referÄ la o experienÈÄ internÄ de a crede cÄ nu eÈti la fel de competent pe cĂąt te percep ceilalÈi. DeÈi aceastÄ definiÈie este de obicei aplicatÄ Ăźn mod restrĂąns inteligenÈei Èi realizÄrii, are legÄturi cu perfecÈionismul Èi contextul social. Mai simplu spus, sindromul impostorului este experienÈa de a te simÈi ca un fals – ai impresia cÄ Ăźn orice moment vei fi descoperit fÄcĂąnd o fraudÄ – de parcÄ nu aparÈii acolo unde eÈti Èi ai ajuns acolo doar printr-un noroc chior.
“Acest sindrom poate afecta pe oricine, indiferent de statutul sÄu social, de experienÈa profesionalÄ, de nivelul de calificare sau de gradul de expertizÄ. Fie cÄ se aflÄ Ăźn domeniile realizÄrii academice sau succesului Ăźn carierÄ, o persoanÄ se poate lupta cu presiunea Èi aÈteptÄrile personale. Aproximativ 25% pĂąnÄ la 30% dintre persoanele cu rezultate importante Ăźn profesie, familie etc., pot suferi de sindromul impostorului. Aproximativ 70% dintre adulÈi pot experimenta impostorismul cel puÈin o datÄ Ăźn viaÈÄ. Sindromul impostorului nu reprezintÄ un diagnostic psihiatric. Persoanele cu sindromul impostorului se pot lupta cu alte afecÈiuni de sÄnÄtate mintalÄ, cum ar fi anxietatea sau depresia, dar o persoanÄ nu ar putea fi diagnosticatÄ ca avĂąnd sindromul impostorului”, explicÄ psihologul Laura Maria Cojocaru.
Caracteristici ale sindromului
Potrivit specialistului, unele dintre semnele comune ale sindromului impostorului includ: ĂźndoialÄ de sine, o incapacitate de a-Èi evalua realist competenÈa Èi abilitÄÈile, atribuirea succesului personal la factori externi, sabotarea emoÈionalÄ a propriei performanÈe, teama cÄ nu vei fi la ĂźnÄlÈimea aÈteptÄrilor, suprasolicitare sau stabilirea unor obiective foarte provocatoare (dificil de atins sau care necesitÄ un volum mare de resurse de timp, energie, informaÈie Èi/sau persoane implicate) Èi acÈiune Ăźn acest sens urmatÄ de senzaÈia de dezamÄgire.
“Ăn timp ce, pentru unii oameni, sindromul impostorului poate alimenta sentimentele de motivaÈie pentru a avea realizÄri, acest lucru are de obicei un cost serios manifestat sub forma unei anxietÄÈii constante. S-ar putea sÄ vÄ pregÄtiÈi prea mult sau sÄ lucraÈi mult mai mult decĂąt este necesar pentru a vÄ asigura cÄ nimeni nu aflÄ cÄ sunteÈi un impostor. Acest lucru stabileÈte un ciclu vicios, Ăźn care credeÈi cÄ singurul motiv pentru care aÈi supravieÈuit acelei prezentÄri (de exemplu) a fost cÄ aÈi stat treji toatÄ noaptea, repetĂąnd ce veÈi avea de spus sau de prezentat. Sau, credeÈi cÄ singurul motiv pentru care aÈi trecut printr-un anumit context, a fost pentru cÄ aÈi avut grijÄ de absolut toÈi factorii posibili implicaÈi, astfel ĂźncĂąt sÄ fiÈi pregÄtiÈi pentru orice. Problema sindromului impostorului este cÄ experienÈa de a face bine ceva nu este suficientÄ pentru a vÄ schimba convingerile. Chiar dacÄ s-ar putea sÄ treceÈi cu bine printr-un spectacol, o Ăźntrunire de afaceri, un interviu sau sÄ luaÈi masa de prĂąnz cu colegii de muncÄ, gĂąndul va rÄmĂąne Ăźn continuare Ăźn zona: “Ce-mi dÄ dreptul sÄ fiu aici?”. Cu cĂąt realizaÈi mai mult, cu atĂąt mai mult vÄ simÈiÈi ca niÈte…impostori. Este ca Èi cum nu vÄ puteÈi interioriza experienÈele de succes”, explicÄ psihologul Laura Maria Cojocaru
Mai mult, specialistul considerÄ cÄ persoanele cu impostorism exercitÄ adesea o mare presiune asupra propriei persoane pentru a Ăźndeplini fiecare sarcinÄ fÄrÄ cusur; se tem cÄ orice greÈealÄ va dezvÄlui altora cÄ nu sunt suficient de buni sau de deÈtepÈi pentru locul de muncÄ sau funcÈia ocupatÄ. AceÈti indivizi perpetueazÄ aceastÄ presiune excesivÄ, deoarece considerÄ cÄ fÄrÄ disciplinÄ nu vor reuÈi Èi, Ăźn loc sÄ se recompenseze, ĂźÈi fac griji doar pentru urmÄtoarea sarcinÄ. Ăn cele din urmÄ, aceste sentimente agraveazÄ anxietatea Èi pot duce la depresie. Persoanele care suferÄ de sindromul impostorului tind, de asemenea, sÄ nu vorbeascÄ cu oricine despre cum se simt Èi se luptÄ Ăźn tÄcere cu starea, la fel ca Èi cei cu tulburare de anxietate socialÄ.
Cauze pentru apariÈia instalarea sindromului
1. TrÄsÄturile de personalitate determinÄ Ăźn mare mÄsurÄ sindromul impostorului: cei care Ăźl experimenteazÄ se luptÄ cu autoeficacitatea, perfecÈionismul Èi nevrotismul;
2. Mediile competitive pot, de asemenea, sÄ fie la baza acestui sindrom. De exemplu, mulÈi oameni care continuÄ sÄ dezvolte sentimente de impostorism s-au confruntat cu o presiune intensÄ cu privire la realizÄrile academice ale pÄrinÈilor lor Ăźn copilÄrie;
3. O Ăźncredere scÄzutÄ Ăźn sine, indusÄ de o copilÄrie Ăźn care persoana s-a confruntat cu criticism repetat, perfecÈionismul pÄrinÈilor, starea permanentÄ de nemulÈumire, lipsa ĂźncurajÄrilor, lipsa iubirii, a timpului petrecut ĂźmpreunÄ sau lipsa concretÄ/fizicÄ a pÄrinÈilor din viaÈa sa;
4. Anxietatea socialÄ dacÄ persoana a primit un feedback timpuriu cÄ nu a fost suficientÄ de bunÄ Ăźn anumite contexte sociale sau Ăźn cele legate de performanÈÄ;
5. Convingerile personale negative legate de propriile abilitÄÈi, de cine poate Èi cine nu poate sÄ aibÄ succes, convingerile legate de condiÈiile necesare succesului etc. Èi, mai ales, lipsa de flexibilitate care duce la a nu schimba aceste convingeri, chiar Èi atunci cĂąnd existÄ dovezi contrare;
6. EÈecul (real sau interpretabil) dupÄ un Èir de succese poate determina, de asemenea, pe cineva sÄ-Èi punÄ la ĂźndoialÄ aptitudinile generale;
7. A primi reacÈia ironicÄ a cuiva asupra succesului personal, poate declanÈa sentimentele sindromului impostorului;
8. Sindromul impostorului poate fi strĂąns legat de perfecÈionism, conform cÄruia persoana simte presiune sÄ se comporte la maxim 100% din timp Èi, atunci cĂąnd nu reuÈeÈte, traduce acest lucru prin incompetenÈÄ Èi devine anxioasÄ.
Cum putem depÄÈi acest sentiment?
DepÄÈirea sindromului impostorului implicÄ:
1. schimbarea mentalitÄÈii unei persoane cu privire la propriile sale abilitÄÈi;
2.”impostorii” simt cÄ nu aparÈin, astfel ĂźncĂąt recunoaÈterea expertizei Èi a realizÄrilor lor este esenÈialÄ, la fel ca reamintirea cÄ Èi-au cĂąÈtigat pe merit locul Ăźn mediul lor academic sau profesional;
3. concentrarea pe mÄsurarea propriilor realizÄri Èi propriei creÈteri Ăźn comparaÈie cu ”ieri”, Ăźn locul comparaÈiei cu ceilalÈi;
4. reducerea presiunii personale legate de rezolvarea fÄrÄ cusur a fiecÄrei sarcinii;
5. exersarea focusÄrii atenÈiei mai mult timp asupra unei realizÄri, Ăźnainte de a porni spre sarcina urmÄtoare;
6. reamintirea periodicÄ a faptului cÄ nimeni nu este perfect Èi cÄ o persoanÄ poate face doar tot posibilul Ăźntr-un moment sau context;
7. ĂźnvÄÈarea de a tolera disconfortul Èi de a accepta imperfecÈiunea;
8. ĂźmpÄrtÄÈirea sentimentelor cu cineva drag Èi/sau cu un specialist psihoterapeut, coach, consilier;
9. cÄutarea unui mentor care a depÄÈit o stare similarÄ.
Laura-Maria Cojocaru, preÈedinte Èi fondator al Institutului de Neuro-Programare LingvisticÄ Somato-IntegrativÄ (INLPSI) Èi preÈedinte Èi fondator al AsociaÈiei ”GeneraÈia Iubire” este Psihoterapeut Ći Trainer Ăźn Programare Neuro-LingvisticÄ. A studiat natura minĆŁii umane urmĂąnd 9 formÄri profesionale cu abordÄri diferite – psihoterapie integrativÄ, hipnozÄ clinicÄ, relaxare Èi psihoterapie ericksonianÄ, psihoterapie de cuplu Èi familie, psihologie clinicÄ, neuro-programare lingvisticÄ, terapii florale Bach, consultant Panorama SocialÄ, instructor internaÈional yoga. De peste 12 ani ghideazÄ oamenii atĂąt Ăźn ÈedinÈe individuale cĂąt Èi de grup Èi organizeazÄ cursuri Ći traininguri Ăźn RomĂąnia, cu scopul de a-i face pe oameni sÄ-Èi acceseze Èi utilizeze la potenÈial maxim resursele interioare.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 15, 2021 at 10:58PM