Dosarul Hidroelectrica, în care recent Radu Budeanu și-a recunoscut vina, arată unde duce corupția generalizată: politicieni, afaceriști și patroni de presă construiseră un sistem în care sute de milioane de euro dispăreau de la stat, iar în urma lor nu rămâneau companii și nimic viabil economic. În plus, ajunseseră să dicteze ziarelor ce să scrie.
Schimb de e-mailuri din Dosarul Hidroelectrica, 7 decembrie 2011:Elena Udrea, ministrul dezvoltării și turismului: “Vreau să dăm aproape în fiecare zi câte o știre pozitivă legată de mine sau de minister, direct sau indirect. Spre exemplu, faptul că America își face brand verde acum, iar România și-a făcut de doi ani”.Dan Andronic, patronul Evenimentului zilei: “OK. Cel mai bine ar fi ca cineva să le scrie cu toate nuanțele necesare și să mi le trimită mie”.
Patron al publicațiilor Cancan, Gândul și ProSport, Radu Budeanu a recunoscut pe 21 iulie 2020 că a transmis o mită către Elena Udrea, într-o geantă de 3,8 milioane de euro, pentru ca politicianul să-i dea în continuare contracte guvernamentale prietenului său, “băiatul deștept din energie”, Bogdan Buzăianu.
După încheierea acordului de vinovăție, Budeanu are șansa să scape cu o condamnare fără executare, dar numai dacă judecătorii Tribunalului București vor fi de acord cu înțelegerea dintre el și procurori, decizie care se va lua pe 30 septembrie.
Udrea: detalii “de altfel, foarte picante”
Într-un mesaj făcut public după ce a aflat că Budeanu s-a înțeles cu procurorii, Elena Udrea a negat că a luat vreodată acești bani, dar a admis că dosarul “care este varză” are multe detalii “de altfel, foarte picante”.
Consultat de reporterii Libertatea la Tribunalul București, cazul deschide o fereastră prin care, dincolo de nevinovății și vinovății, pe care doar instanța le va stabili, publicul are acces la fapte și mecanisme greu de imaginat.
Conturile bancare, cheltuielile cu cardurile, documentele oficiale, e-mailurile aflate în calculatoarele percheziționate și stenogramele alcătuiesc portretul unei elite atotputernice și corupte.
Udrea, Budeanu, Andronic și Buzăianu, susțin procurorii, au prejudiciat sistemul energetic național, iar banii luați i-au mutat în Elveția, i-au jucat la pariuri online sau și-au plătit publicații, în care însă nu făceau altceva decât să răspundă comenzilor politicienilor, în cazul concret, comenzilor Elenei Udrea.
“Magazinul Bogner din St. Moritz”
DNA a solicitat Oficiului Național de Combatere și Prevenire a Spălării Banilor să le comunice dacă au existat anchete sau sesizări față de 20 de persoane cercetate penal în dosarul Hidroelectrica.
Sintetic descris, dosarul Hidroelectrica cercetează cum firmele lui Bogdan Buzăianu au cumpărat curent la un preț subevaluat, statul pierzând, conform DNA, sute de milioane de euro.
Numele care apar sunt mult mai multe, de la miliardarul astăzi fugar Dragoș Dobrescu și până la fostul patron decedat al Romprest, Florian Walter. Împreună cu Bogdan Buzăianu, Dan Andronic, Radu Budeanu și alte personaje ei alcătuiau “grupul de la Monaco”, operând sarcini diferite, în funcție de rangul lor în rețeaua informală.
Recompensele erau, de asemenea, diferite. La unii, beneficiile se văd în cumpărături lejere, de 2.500 de euro în mod frecvent la “magazinul Bogner St. Moritz”, iar alții beneficiau mult mai mult, zeci de milioane de euro în conturile din Elveția.
Din 2005, Buzăianu a retras câte 9.500 de euro pe zi, cerând doar bancnote de 500 de euro!
În cazul lui Bogdan Buzăianu, Alpha Bank SA a transmis Oficiului informații referitoare la operațiunile derulate de acesta. “Astfel, începând cu octombrie 2005, clientul a retras aproape zilnic suma de 9.500 de euro, cerând întotdeauna bancnote de 500 de euro. Pe data de 7.02.2006, clientul a transferat suma de 5.500.000 de euro, ca plată urgentă, în contul său din Elveția”.
“Elementele declarate suspecte de către bancă au fost retragerile succesive a sumelor de 9.500 euro, sub limita de raportare și cererea ca banii să fie eliberați în bancnote de 500 euro”, scrie în dosar. Aceste elemente, au spus autoritățile când s-au apucat să facă investigația, “reprezintă indicii temeinice de spălare a banilor proveniți din evaziune fiscală și corupție”.
Ceea ce este însă dificil de înțeles, citind dosarul, este cum de Hidroelectrica a încheiat cu firmele lui Buzăianu, Energy Holding și altele, contracte începând cu 14 ianuarie 2004, banii au început să iasă cash câte 9.500 de euro pe zi încă din 2005, iar dosarul a fost cercetat în 2014-2015!
Asta în condițiile în care, pretinde DNA, Hidroelectrica a fost păgubită cu 1,8 miliarde de lei numai din două contracte.
Buzăianu, către contabil: “Dă-i tot pachetul!”
După peste 7 ani de contracte subevaluate, Hidroelectrica a anunțat, în toamna lui 2011, că vrea renegocierea contractelor.
Buzăianu a fost contactat de Budeanu, “foloseau alte telefoane decât cele obișnuite”, spune un martor sub acoperire. Budeanu îi comunică magnatului că trebuie să-i dea bani Elenei Udrea, ca să poată fi continuate contractele. Suma avansată: 5 milioane de euro. Buzăianu se codește. Suma i s-a părut mare, scrie Budeanu în acordul de recunoaștere.
Pe 12 decembrie 2011, Hidroelectrica anunță că va denunța unilateral contractul.
Buzăianu înțelege mesajul Puterii și-i transmite omului său de încredere Lavinia Țicu să-i dea “pachetul lui chiorul”, referindu-se la Budeanu și la banii puși deoparte, aproape 4 milioane de euro cash.
Inițial Țicu se sperie, “pentru că banii erau păstrați pentru nevoile familiei Buzăianu și pentru urgențele companiei”. Ca să verifice, își întreabă din nou patronul, la care acesta răspunde sec: “Dă-i tot pachetul!“. În geantă e o sumă neclară, se vorbește la început de 2,5 milioane de euro “rezerva” pentru zile negre a lui Buzăianu, dar pentru Udrea ar ajunge 3,8 milioane de dolari.
Modrogan, locul mitei
Banii au ajuns la Budeanu, care îi duce la începutul lui 2012 la sediul PD-L din Modrogan. Aici îi primește Ana Maria Topoliceanu, prietena Elenei Udrea, transformată în denunțătoare în mai multe dosare, printre care Gala Bute și Transelectrica.
În fața procurorilor, Udrea a recunoscut că știe că Buzăianu a sponsorizat PD-L, dar susține că niciun ban nu a ajuns la ea.
Videanu și Boagiu, pierduți pe drum de DNA
Versiunea acuzării e că s-au făcut cheltuieli electorale, dar și personale și că “mita pentru alții” este, ca și “mita pentru sine”, incriminată în Codul Penal.
Udrea susține că nu ea, ci alți politicieni PD-L au fost beneficiarii sumelor.
În dosar, șefii Hidroelectrica, pomenesc într-adevăr mai multe nume. În afara lui Budeanu, care spune că “decizia privind continuarea contractului era în controlul doamnei Elena Udrea” nu mai apare o astfel de mărturie directă. În schimb, e descris mecanismul prin care partidul numea oameni la cârma companiei de stat și aceștia executau dorința șefilor politici.
Tudor Șerban, președintele Consiliului de Administrație al companiei, numit politic, susține, aproape anecdotic, că el își făcuse o campanie electorală intitulată chiar ”Tudor Șerban - scurtcircuitează pe băieții deștepți”.
Numai că, explică Șerban, odată ajuns la Hidroelectrica, a fost silit să continue în condiții dezavantajoase cu firmele lui Buzăianu, aceasta fiind, declară el procurorilor DNA ”o decizie impusă de partid și transmisă de către ministrul Adriean Videanu”.
Un alt om din Hidroelectrica, directorul general Mihai David, aduce și el în discuție numele Ancăi Boagiu și al lui Mircea Băsescu, fratele președintelui României de la acea vreme, ca oameni cu influență pe numirile și contractele energetice.
Nesincronizări în depozițiile unui martor sub acoperire
Unul dintre martorii sub acoperire din dosar încurcă data când a aflat că Udrea ar fi cerut banii de la Buzăianu, prin Budeanu.
Inițial, pe 4 august 2015, martorul spune procurorilor că a Budeanu a pretins banii de la Buzăianu în ”prima parte a anului 2011”.
Apoi, în a doua declarație la DNA, pe 2 septembrie 2015, martorul afirmă că se referă la ”lunile octombrie-noiembrie 2011” și că și-a reamintit acest lucru după ce a văzut documente aflate la dosar.
Între momentul în care Buzăianu i-a dat banii lui Budeanu și momentul în care aceștia au ajuns la PDL a trecut o perioadă care nu reiese clar din consultarea dosarului de la Tribunalul București.
Relația dintre Buzăianu și Budeanu era una apropiată, ”dacă încercai să dai de Buzăianu nu reușeai, apelai la Budeanu”, dar de netă subordonare. Cel care dădea banii comanda.
Cum a dat banii, cum nu a mai fost atacat Buzăianu de politicieni și în presă
Cert este că profitabilul contract al lui Energy Holding cu Hidroelectrica a fost prelungit la începutul lui 2012, atunci când procurorii spun că s-a plătit și mita.
DNA constată că în acel moment a dispărut și campania de declarații a politicienilor, dar și cea derulată de Evenimentul zilei împotriva lui Buzăianu.
În același timp cu predarea celor 3,8 milioane de euro, Elena Udrea ar fi intrat, susține DNA, în posesia publicației Evenimentului zilei, dar în mod ascuns, prin interpuși.
Dovada că Udrea a deținut Evenimentul zilei sunt transferuri bancare prin conturile mai multor persoane, printre care și Dinu Pescariu, un alt personaj care orbita în jurul ”grupului de la Monaco”. Și, în plus, relația de subordonare dintre Udrea și Andronic, șeful ziarului, care rezultă din mai multe e-mailuri aflate la dosar.
Bobby Păunescu a vrut să scape de ziar
Evenimentul zilei se afla, începând cu 2010, în posesia familiei Păunescu, cea care deținea și postul de televiziune B1 TV.
Într-o declarație la DNA, Bobby Păunescu spune că ”ziarul pierdea 100.000 de euro pe lună” și că a căutat căi ca să finanțeze atât ziarul, cât și postul TV. Printre cei abordați a fost și Dorin Cocoș, soțul Elenei Udrea.
Cocoș nu i-a dat o soluție, spune Bobby Păunescu, deși partenerul lui Udrea și-ar fi dorit să controleze media.
De pildă, când Păunescu s-a înțeles pentru B1TV cu Sorin Oancea, ca omul de televiziune să preia stația în regim de contract de management, Cocoș i-a spus patronului să nu facă așa ceva.
Mesajul despre dificultățile Evenimentului zilei a ajuns la Elena Udrea, care i-a prezentat lui Păunescu o posibilă soluție, ca Dan Andronic să ia ziarul în numele ei.
Preluarea ziarului a fost făcută prin mai multe firme offshore. Iar o creanță de 900.000 de euro a lui Buzăianu, care împrumutase EvZ, a intrat, susține DNA, în posesia Elenei Udrea, drept mită pentru facilitarea acelorași contracte de energie. Udrea devenise patroana din umbră a ziarului care revoluționase presa din România.
Andronic îi trimite lui Udrea un articol înainte de publicare: ”Vezi dacă e OK”
Procurorii susțin că, imediat, politicianul a început să dicteze conținutul. Ei atașează mai multe e-mailuri între Elena Udrea și Dan Andronic.
Pe 13 decembrie 2012, Dan Andronic îi trimite, din proprie inițiativă, un mesaj lui Udrea în care o roagă să se uite pe ”un text cu hidrocentralele de pe Bistrița, legat de Piatra Neamț. Vezi dacă e OK”.
Andronic socotea că are nevoie de aviz de la Udrea pentru că la Piatra Neamț legea era făcută de baronul PD-L Gheorghe Ștefan, care avea relații apropiate cu ministrul turismului.
Udrea citește articolul atașat și-și dă acordul pentru publicare: ”OK”.
Articole scrise direct de la cabinetul lui Udrea
Situația dura de foarte multă vreme. Un an mai devreme, tot în decembrie, Udrea îi cere explicit lui Andronic: ”Vreau să dăm aproape în fiecare zi câte o știre pozitivă legată de mine sau de minister, direct sau indirect”.
Andronic e de acord și, mai mult, îi propune ca textele să vină direct scrise de oamenii Elenei Udrea. ”Cel mai bine ar fi ca cineva să le scrie cu toate nuanțele necesare și să mi le trimită mie”, spune șeful Evenimentului Zilei.
În alte mesaje, Udrea cere un editorial politic favorabil PD-L și defavorabil concurenței politice, ”dar scris de cineva care are autoritate, că nu merge cu Tabacu”, referire la jurnalistul Horia Tabacu, unul dintre cei mai vechi oameni ai Evenimentului Zilei. Udrea îi sugerează lui Andronic să scrie editorialul chiar el.
În același timp, spune DNA, o parte din banii scoși din contractele subevaluate, se ducea pe postaci, care insultau publicațiile incomode sau lăudau în subsolul articolelor favorabile Elenei Udrea. Tiparul este același din Dosarul Gala Bute.
Practic, mecanismul politicieni-afaceriști-patroni de presă era atent la toate lucrurile importante care apăreau în presă despre cei care îl compuneau. Nu scăpau nici ”scriitorii la ziar”.
În volumul 41, fila 53 a dosarului Hidroelectrica, procurorii scriu că ”inculpații au încercat să oprească un editorial scris de Mircea Cărtărescu”, critic la adresa Elenei Udrea.
Despre dosarul Hidroelectrica au mai scris, cu elemente consultate de la dosar, ziare.com și G4Media.
Articol original