Şi-a ucis fratele, a primit zece ani

■ inculpaţii au fost trimişi în judecată după 6 ani de cercetări ■ marea majoritate a acuzaţilor sînt oameni de afaceri, dar şi un pădurar ■ după demararea cercetărilor au avut loc şi cîteva arestări ■ se licita pentru anumite cantităţi de lemn, dar se exploata mai mult ■ paguba a fost estimată la 2,3 milioane de lei, prejudiciţi find Direcţia Silvică şi printul Dimitrie Sturdza ■

După 6 ani de cercetări, un dosar denumit generic „Jaf în păduri“ a fost finalizat, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism au încheiat actul de inculpare, iar rechizitotiul a fost trimis la instanţă. A fost înregistrat pe rolul Tribunalului Neamţ pe 1 septembrie 2021, fiind nu mai puţin de 14 inculpaţi, între care afacerişti de pe Valea Muntelui şi un pădurar.

Este vorba de fraţii Panţîr, Adrian şi Iulian, Moldovan Emil, Panţîr Emil, pădurarul Marcu Ioan, Andruşcă Gheorghe, Vodă Ioan, Asztalos Petru Alexandru, Maxim Sebastian, Râşnoveanu Traian Bogdan, Lilă Mihai Elexandru, Parfene Vasile, Şuteu Claudiu Gabriel şi Semenic Ioan Silviu. Cercetările în acest caz au demerat acum aproximativ 6 ani, mai exact la data de 17 septembrie 2015.

Atunci au fost reţinuţi şi a doua zi au ajuns în faţa judecătorilor de la Tribunalul Neamţ, cu propunere de arestare preventivă, patru afacerişti din Bicaz Chei şi Bicazu Ardelean, plus un pădurar din Hangu. Era vorba de fraţii Adrian şi Iulian Panţîr, Alexandru Peter Asztalos, Emil Moldovan şi pădurarul Ioan Marcu. La finele şedinţei de judecată, magistraţii au decis controlul judiciar. Anchetatorii s-au adresat Curţii de Apel Bacău, fiind încătuşaţi fraţii Adrain şi Iulian Panţîr, Emil Moldovan şi Ioan Marcu.

Alt inculpat, afaceristul Alexandru Peter Asztalos, a rămas în libertate, fiind cercetat sub control judiciar. Între timp, toţi au fost puşi în libertate, şi deşi alte dosare de pe rolul instanţei pot fi consultate, cele privind cauza de faţă nu mai apar.

32 de descinderi imobiliare în 3 judeţe

Pentru destructurarea grupului infracţional au avut loc zeci de percheziţii în mai multe judeţe. „La data de 17.09.2015, procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Neamţ, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalităţi Organizate Neamţ au efectuat un număr de 32 de percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Neamţ, Bacău şi Argeş în cadrul unei acţiuni vizînd destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în exploatarea ilicită a unor suprafeţe mari cu vegetaţie forestieră şi comercializarea ulterioară a masei lemnoase rezultate, fără întocmirea documentelor legale, în scopul eludării dispoziţiilor legale referitoare la plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat“, conform unui comunicat DIICOT de la acea vreme.

În cauză sînt acuze de constituire şi aderare la grup infracţional organizat, tăieri ilegale de arbori şi evaziune fiscală. Ca de fiecare dată în astfel de cazuri, codrii nu ar fi putut fi jefuiţi decît cu implicarea celor cu activitate în domeniu, astfel că pădurarul Marcu de la Hangu era acuzat de abuz în serviciu. Procurorii DIICOT au arătat că există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2010 – 2015 membrii grupării au procedat în mod sistematic, în cadrul parcelelor pe care le-au exploatat în baza autorizaţiilor emise de Direcţia Silvică Neamţ, la tăierea ilicită a unui număr mai mare de arbori decît cel marcat.

Ulterior au transporetat masa lemnoasă rezultată fără documente de însoţire, în baza unor avize false sau anulate ulterior, apoi a fost comercializată. „Modalitatea specifică în care acţionau membrii grupului infracţional era aceea de a participa în mod frecvent la licitaţiile de atribuire a exploatărilor de masă lemnoasă de pe raza judeţului Neamţ şi de a oferi preţuri foarte mari, scopul fiind acela de a-şi asigura în acest mod accesul în mod legal pe parcelele forestiere respective.

Ulterior, membrii grupării procedau atît la exploatarea materialului lemnos marcat în mod legal, cît şi la tăierea unui număr important de arbori nemarcaţi, prejudiciile produse fondului forestier naţional în această modalitate fiind considerabile“, conform DIICOT.

Societăţi intermediare sau firme fantomă

Mai apoi, persoanele cercetate procedau la transportul materialului exploatat ilicit la diverşi beneficiari, unele transporturi fiind efectuate cu avize de însoţire completate în mod fals sau care erau anulate ulterior la destinaţie, iar altele erau efectuate fără întocmirea vreunui document de însoţire.

Pentru a justifica provenienţa materialului lemnos tăiat ilicit ori achiziţionat de la persoane care au exploatat ilicit, membrii grupării au înregistrat în contabilitate documente fictive, emise de către societăţi intermediare sau de tip fantomă. Prejudiciul a fost stabilit de anchetatori la circa 2,3 milioane de lei noi, ceea ce înseamnă echivalentul a aproximativ jumătate de milion de euro. Forţele de ordine au găsit în casele suspecţilor 64.000 de euro, 50.000 de lei, 1.200 de dolari, 200 de lire sterline, precum şi importante cantităţi de lemn.

În afară de cele cinci persoane reţinute iniţial, anchetatorii au mai început urmărirea penală faţă de alte 12 persoane. La începutul anchetei „gura tîrgului“ vorbea şi de implicarea unui ofiţer dintr-o anumită structură. Poate şi din acest motiv acţiunea a fost efectuată cu sprijinul poliţiştilor din cadrul Brigăzilor de Combatere a Criminalităţii Organizate Bacău, Galaţi, Suceava şi Piteşti, nu şi din Neamţ, precum şi cu ofiţeri din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Direcţia Operaţiuni Speciale şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.

Mai trebuie spus faptul că în acest dosar sînt două părţi civile, care vor să-şi recupereze paguba de la inculpaţi şi anume Ministerul Finanţelor Publice, dar şi prinţul Dimitrie Sturza. Alte 12 societăţi comerciale au în procesul penal calitatea de parte responsabilă civilmente, ceea ce înseamnă că dacă patronii inculpaţi vor fi găsiţi vinovaţi şi vor fi obligaţi la plata prejudiciului cauzat, firmele vor răspunde alături de administratorii lor.

De acum înainte cauza va fi în procedură de Cameră preliminară pe o perioadă de cel mult două luni (termen care cel mai probabil va fi depăşit), iar apoi judecata intră în linie dreaptă cu administrarea probatoriului, audieri de martori şi administrări de probe. Cel mai probabil va fi un proces de lungă durată avînd în vedere numărul mare de inculpaţi. Rămîne de văzut dacă la final statul va recupera paguba de la cei implicaţi în jaful ce a avut loc nu noaptea, ca hoţii, ci ziua, ca şmecherii.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.
Articol original