„Băiatul cu rucsacul” și „băiatul lui mămica” au devenit parlamentari de Vaslui! Plus doi cetățeni moldoveni, de la AUR!

LISTA… Site-ul Știripesurse.ro a publicat, seara trecută, lista cu cei 10 parlamentari de Vaslui, care au câștigat mandatele de deputați și senatori pentru județul nostru. Să spunem, din capul locului, că șansele – minime! – ale lui Aurel Căciulă și Valeriu Caragață, de la PSD, s-au spulberat complet, prin intrarea în cursă a tânărului Tudor Polak și a bârlădeanului Iulian Bîca, consilierul personal al primarului Boroș, ambii de la PNL. Cei doi aveau resturi de voturi mai mari, deși nu aveau un mandat complet, deci au putut fi declarați drept parlamentari cu acte în regulă. A fost o chestiune de așteptare, funcție și de ce urma să se întâmple cu PMP, care nu a intrat în Parlament.

Mai trebuie făcută o observație: pe lângă cei doi necunoscuți de la Chișinău, care devin parlamentari de Vaslui – Raisa Enachi, Camera Deputaților, și Andrei Busuioc, Senat – reintră la Camera Deputaților „băiatul cu rucsacul”, președintele USR-PLUS, Mihai Botez. Din nou noroc de o lege electorală proastă, făcută în bătaie de joc de niște parlamentari care își urmăresc doar interesele. Botez a avut doar 9.700 de voturi, iar pragul pentru un deputat era de 14.000 de voturi. Deci, cu 3.300 mai puține decât pragul normal. Dar, mă rog, omul revine în forță, după ce la finele mandatului trecut și-a dat demisia, pentru a nu încasa pensie specială.

Revine în forță și senatoarea PSD Gabriela Crețu, cea care spunea despre vasluieni că „Lasă, că mă votează ei”, în timp ce ministrul Nelu Tătaru, căruia nu i-a păsat deloc de campania electorală de la Vaslui, este trimis în Parlament pe post de deputat. Așa au dorit vasluienii, așa au votat. Profitând de legea tâmpită și imperfectă, intră în Parlament, cu doar 5.000 de voturi rest, și tânărul protejat al lui Tătaru, Tudor Polak, „băiatul lui mămica”, așa cum i se spune prin Vaslui.

Deși a înregistrat un scor dezastruos și ar fi trebuit să urmeze exemplul lui Tomac, dr. Tătaru se încăpățânează să stea în fruntea PNL, deși organizația liberală trece prin cea mai neagră perioadă din existența sa. Nu o spun numai adversarii politici, o recunosc și liberalii, care stau cu capul plecat în fața ministrului Sănătății și nu iau atitudine. Cum-necum, cu un scor electoral aproape la jumătate față de PSD, Tătaru pozează din nou în învingător, deși la parlamentare nu a luat nici măcar 50% din cât a obținut Marius Arcăleanu la alegerile locale. A pierdut în fața PSD în multe comune, dar continuă să stea în fruntea PNL Vaslui.

Ca o concluzie de final, PSD trimite în Parlamentul României 3 deputați și 1 senator, PNL – 2 deputați și 1 senator, AUR – 1 deputat și 1 senator, USR – 1 deputat. O listă pestriță, cu multe personaje noi, care fie vor claca și ne vor face peste 4 ani să spunem „Oare, de ce i-am votat?”, fie vor gândi la binele vasluienilor, să facă legi mai bune. Vom fi cu ochii pe ei!

Articol original

Ați aruncat voturile pe geam! Peste 3.000 de voturi risipite pe bulgari, eleni, slovaci sau macedoneni!

DE NEÎNȚELES… Pentru prima dată, în cei 30 de ani de când se organizează alegeri la Vaslui, autoritățile au fost nevoite să recunoască un lucru: mii de vasluieni au votat diverse naționalități din Europa, aparent fără nicio logică. La prima vedere, pare că acei votanți au dorit să penalizeze clasa politică românească. De parcă absenteismul de la urne nu ar fi fost de ajuns…

Dar, să ajungi în situația în care 3% din populația Vasluiului care a mers la vot alege să voteze pentru Uniunea Elenilor, Asociația Macedonenilor, Uniunea Armenilor din România, Uniunea Bulgară sau Forumul Democrat al Germanilor din România este parcă prea mult. Ca să nu mai vorbim de UDMR, care ia aproape 600 de voturi…

Dar, haideți să vedem cum s-a votat, la modul de neînțeles.

• Asociația Italienilor RO.AS.IT, despre care 99% dintre români nici nu au auzit, probabil, a luat la Vaslui 352 de voturi.
• Uniunea Armenilor din România contorizează 152 de voturi în dreptul județului Vaslui,
• iar Forumul Democrat al Germanilor din România, formațiunea de suflet a președintelui Iohannis, primește 248 de voturi.

Să continuăm:

• Uniunea Croaților din România – 103 voturi (cu zero croați în județ!),
• Uniunea Democratică a Cehilor și Slovacilor din România – 106 voturi,
• Uniunea Elenă din România – 160 de voturi,
• Asociația Macedonenilor din România – 165 de voturi,
• Uniunea Polonezilor din România – 46 de voturi,
• Uniunea Democrată Turcă din România – 63 de voturi,
• Uniunea Culturală a Rutenilor din România (câți vasluieni știu ce reprezintă rutenii?, ne întrebăm, n.r.) – 24 de voturi,
• Asociația Liga Albanezilor din România – 218 voturi,
• Uniunea Bulgară din Banat-România – 114 voturi,
• Uniunea Ucrainenilor din România – 52 de voturi.
• Plus alte asociații complet necunoscute, pe care nu le-am amintit aici.

La acest număr, să adăugăm aberația prin care UDMR ia 517 voturi în județul lui Ștefan cel Mare, cu aceasta avem tabloul complet. Vasluienii au fost suverani în cabina de vot, au ales pe cine au dorit, însă este de neînțeles modul în care sute de oameni votează cu Asociația Macedonenilor din România, în condițiile în care, foarte probabil, vasluienii nu știu nimic despre istoria și actualitatea Macedoniei, în marea lor majoritate.

Un lucru este sigur, fapt confirmat de specialiști vasluieni în alegeri din ultimii 10-12 ani de zile: este pentru prima dată, în ultimii ani, când vasluienii votează haotic, pentru formațiuni care nu-i reprezintă. Votul lor a fost respectat, până la urmă…

Articol original

PSD câștigă alegerile de la Vaslui! Nelu Tătaru încasează o bătaie electorală rușinoasă!

SURPRIZE, SURPRIZE… Cu 37% la Camera Deputaților și aproape 38% la Senat, Dumitru Buzatu reușește să câștige alegerile parlamentare din județul Vaslui, încadrându-se în estimările inițiale, care indicau PSD-ul local undeva la 40%.

PNL, în schimb, cu un Tătaru la butoane care nu a făcut nicio secundă campanie electorală în județul său, după principiul „Las’ că mă votează ei”, ia un scor rușinos, care ar trebui să-l facă pe ministrul Sănătății să-și depună mandatul de președinte de organizație județeană: 21% la Camera Deputaților și aproape 22 de procente la Senat.

Uluire totală! Alianța pentru Unitatea Românilor, un partid înființat acum un an, al cărui campanie a constat din plimbatul cu un autocar inscripționat prin țară – cu scandalul de rigoare la Vaslui, atunci când cei de la AUR au fost încolțiți de Poliția Locală! – șochează în județ și scoate peste 12 procente, luând din voturile liberalilor nemulțumiți de Tătaru.

USR-PLUS Vaslui, care era creditat cu 12 procente înainte de deschiderea secțiilor de votare, ia doar 10% la Senat și Camera Deputaților, iar Mihai Botez tremură serios în așteptarea unui scaun de deputat. PRO România ia un scor neașteptat de mic, doar ceva mai mult de 6 procente, în timp ce PMP este rușinea alegerilor parlamentare la Vaslui, cu doar 4%.

Concluzia? Vasluienii au taxat gafele guvernării liberale, i-au taxat și pe cei de la USR, văzuți la fel de vinovați ca și liberalii, în unele decizii din ultima perioadă, în vreme ce necunoscutul AUR intră în poziția USR de acum 4 ani, reușind un scor uimitor. Armata de primari a lui Buzatu și-a făcut datoria, așa că la PSD trebuie să fie liniște în această perioadă. Eduard Popica, Adrian Solomon și Gabriela Crețu au deja mandatele de parlamentari PSD în buzunare, se așteaptă redistribuirea voturilor.

Culmea, deși a înregistrat un scor catastrofal, mult sub scorul național al PNL, care este de 25%, Tătaru pleacă și el în Parlament, ca deputat! De fapt, ministrul Sănătății a acționat după dictonul „După mine, potopul”. El să iasă parlamentar, ce l-a mai interesat de restul organizației PNL?, spun unii liberali.

VASLUI – Senat	VASLUI – Camera Deputaților
PSD: 38,00%	PSD: 36,90%
PNL: 21,57%	PNL: 21,15%
USR-PLUS: 10,80%	USR-PLUS: 10,35%
AUR: 12,54%	AUR: 12,73%
UDMR: 0,71%	UDMR: 0,50%
ProRomânia: 6,45%	ProRomânia: 6,18%
PMP: 3,74%	PMP: 3,43%
Alt candidat: – 0,00	Alt candidat: – 0,00

Articol original

Iată cum se va vota la cele 542 de secții din județul Vaslui! Vom avea absenteism la urne, în județ?

ALEGERI CRUCIALE… În județul Vaslui, duminică dimineață, se deschid 542 de secții de votare, pentru cei peste 400.000 de alegători cu drept de vot. Sunt semnale că vor fi unele probleme la o serie de secții, din cauza cazurilor de Covid 19, însă rămâne de văzut cum vor rezolva cei de la Prefectură aceste probleme.

Cert este că, în ultimele zile, mulți vasluieni au spus că nu se vor prezenta la urne, supărați pe actuala clasă politică. Va fi sau nu așa, vom afla duminică seara, la ora 21.00. Județul Vaslui va avea, în urma acestui scrutin, șapte deputați și trei senatori. Până atunci, haideți să vedem cum se va vota în ziua alegerilor parlamentare.

Votarea începe la ora 7.00, iar la ora 21 președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secției de votare, precum și cei care se află la rând în afara sediului secției de votare pentru a intra în localul de vot pot să își exercite dreptul de vot. Alegătorii aflați în situația de mai sus pot vota până cel mult la ora 23.59. Doi membri desemnați din cadrul biroului electoral al secției de votare vor verifica la ora 21.00 dacă în afara sediului secției de votare se află alegători care așteaptă să își exercite dreptul de vot și vor monitoriza ordinea în care aceștia au acces în localul de vot.

Alegătorii votează numai la secția de votare la care este arondată strada sau localitatea unde își au domiciliul ori reședința. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiași circumscripții electorale, aceștia pot vota la orice secție de votare din cadrul circumscripției electorale unde își au domiciliul sau reședința.

Accesați www.registrulelectoral.ro, introduceți datele personale și veți afla secția de votare la care ați fost arondat, inclusiv adresa acesteia.

Au dreptul de a alege cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani (dacă această vârstă a fost împlinită până în ziua alegerilor inclusiv). Nu au drept de vot debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă. Fiecare alegător are dreptul la un singur vot pentru alegerea Senatului și la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputaților. Fiecare alegător își exprimă votul personal, exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă, iar votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.

Au dreptul de a fi aleși cetățenii români, indiferent de rasă, sex, naționalitate, origine etnică, limbă vorbită, religie, opinie politică, avere sau origine socială, conform Constituției și legislației în vigoare.

Pentru cetățenii cu drept de vot din țară, care nu se pot deplasa la sediul secției de votare din cauză de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba votarea prin intermediul urnei speciale. Măsura se poate aproba la cererea scrisă a alegătorului, însoțită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate ori de invaliditate, înregistrată în preziua votării, în data de 5 decembrie 2020, în intervalul 18.00-20.00 la cea mai apropiată secție de votare.

Dacă este în carantină (izolare), alegătorul trebuie să depună o cerere pentru urna specială însoțită de copia deciziei de carantină emisă de direcția de sănătate publică județeană.

Dacă cetățeanul cu drept de vot se află în izolare la domiciliu, în locația declarată ori într-un spațiu special desemnat de către autoritățile competente, poate vota prin intermediul urnei speciale dacă depune o cerere în acest sens și copia unuia dintre următoarele documente:

• biletul de externare din unitatea sanitară care confirmă diagnosticul și indicația de izolare;
• decizia de izolare emisă de direcția de sănătate publică județeană/ a municipiului București;
• rezultatul testării COVID-19 RT-PCR (pozitiv) din ultimele 14 zile.

Cererile pentru exercitarea dreptului de vot cu urna mobilă pentru cetățenii care nu pot ajunge la sediul secției la care sunt arondați se face doar dacă alegătorii au domiciliul sau reședința în circumscripția electorală în care se află secția de votare, însă cererile pot fi depuse la cea mai apropiată secție de imobilul unde se află persoana care solicită deplasarea echipei cu urna mobilă.

Cererea pentru solicitarea urmei speciale poate fi scrisă de mână sau printată și cuprinde, în mod obligatoriu: numele, prenumele, codul numeric personal, domiciliul sau reședința, conform mențiunilor din actul de identitate ori dovada de reședință, după caz, adresa imobilului unde se solicită deplasarea echipei, seria și numărul actului de identitate, numărul de telefon.

Cererile de vot cu urna specială pot fi depuse prin intermediul oricărei persoane, dar cererea trebuie semnată și datată olograf de către alegătorul care solicită urna specială.

Pot solicita urna specială și persoanele reținute, deținute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu și-au pierdut drepturile electorale, cu condiția să domicilieze în raza teritorială a circumscripției electorale în care au loc alegeri. Procedura de exercitare a dreptului de vot de către această categorie de alegători este stabilită prin hotărâre a Biroului Electoral Central.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în România care în ziua votării se află în țară își pot exercita dreptul de vot la secțiile de votare organizate în România în baza unuia dintre următoarele acte de identitate, valabile în ziua votării:

• a) cartea de identitate;
• b) cartea electronică de identitate;
• c) cartea de identitate provizorie;
• d) buletinul de identitate;
• e) pașaportul diplomatic;
• f) pașaportul diplomatic electronic;
• g) pașaportul de serviciu;
• h) pașaportul de serviciu electronic;
• i) carnetul de serviciu militar, în cazul elevilor din școlile militare.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea “VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează. După ce au votat, alegătorii îndoaie buletinele de vot astfel ca pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și le introduc în urnă, având grijă să nu se deschidă. Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare. ștampila cu mențiunea “VOTAT”, încredințată pentru votare, se restituie președintelui, care o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe verso-ul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea “VOTAT” și data scrutinului.

Președintele secției de votare poate lua măsuri ca staționarea unui alegător în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat. În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală permanentă, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a unui alt membru al biroului electoral.

Prezența oricărei persoane în cabinele de vot, în afara celei care votează, este interzisă. Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de acesta, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secției de votare.

Pe buletinul de vot se vor regăsi patrulatere, paralele între ele, în număr suficient pentru a cuprinde toate listele de candidați și candidaturile independente, în afară de ultima pagină, pe care se aplică ștampila de control. În patrulaterele fiecărui buletin de vot se vor regăsi listele de candidați. Candidații se identifică pe listă prin prenume, nume și, în cazul alianțelor, prin apartenența politică și se trec în ordinea stabilită de partidul politic, alianța politică, alianța electorală sau organizația cetățenilor aparținând minorităților naționale care a depus lista.

Articol original

Sute de polițiști, pompieri și jandarmi vasluieni sunt la datorie, în ziua alegerilor! Vor fi patrule de poliție în tot județul!

MOBILIZARE… Structurile teritoriale din cadrul M.A.I., din județul Vaslui, sunt angrenate în organizarea și desfășurarea alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților din 6 decembrie 2020, sub coordonarea Instituției Prefectului – Județul Vaslui. Aceste măsuri urmăresc buna derulare a procesului electoral, precum și un mod de acțiune corect și echidistant al efectivelor implicate.

Polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, alături de reprezentanții celorlalte structuri teritoriale ale Ministerului Afacerilor Interne (Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al Județului Vaslui, Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, precum și alte structuri M.A.I.), se vor afla în misiuni pentru asigurarea măsurilor de protecție, ordine și siguranță publică, la secțiile de votare, precum și în locurile de depozitare a buletinelor de vot.

Măsurile de pază și protecție instituite la locațiile secțiilor de votare presupun prezența efectivelor pentru a preveni apariția unor incidente de natură să perturbe procesul de votare.

Având în vedere amploarea activităților organizate pe parcursul procesului electoral, inclusiv în contextul pandemiei COVID – 19, dispozitivul de ordine și siguranță publică a fost suplimentat cu efective de la alte structuri pentru a asigura îndeplinirea misiunilor în cele mai bune condiții.

Astfel, în perioada 5-6 decembrie a.c., 733 de efective, dintre care 174 de polițiști, 176 de jandarmi, 172 de pompieri, 205 polițiști de frontieră, vor asigura paza și protecția a 536 de secții de votare, din totalul celor 542 ce s-au constituit pe raza județului Vaslui, iar pentru restul secțiilor de votare, dispozitivul va fi asigurat de celelalte structuri ale M.A.I. (polițiști din cadrul Biroului Județean pentru Imigrări Vaslui, Biroului Județean Poliție Transporturi Vaslui și Serviciului Public Comunitar de Pașapoarte Vaslui).

Duminică, 6 decembrie a.c., peste 255 de polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră și polițiști locali vor asigura măsuri de ordine și liniște publică, pentru prevenirea oricăror fapte antisociale.

Pentru combaterea oricăror fapte antisociale, polițiștii angrenați în paza și protecția secției de votare vor fi sprijiniți, la solicitare, de patrulele de poliție aflate în dispozitivul curent de intervenție, care își vor desfășura activitatea în zonă.

Pentru intervenția efectivă la eventuale incidente, vor fi asigurate rezerve de polițiști, jandarmi, polițiști de frontieră, pompieri și echipe operative, pregătite să intervină. Astfel, peste 80 de polițiști, 50 de jandarmi, 25 de polițiști de frontieră și 23 de pompieri vor fi constituiți în echipe operative, inclusiv luptători pentru acțiuni speciale și echipe operative de specialiști.

Până la repartizarea buletinelor de vot și a celorlalte materiale necesare votării la secțiile de votare, personalul M.A.I. va efectua misiuni de protecție, atât a transportului buletinelor de vot, cât și a locurilor unde acestea vor fi depozitate.

În ziua procesului electoral, Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui va avea în responsabilitate 174 de secții de votare, constituite în 169 de locații, unde vor fi prezenți 174 de polițiști, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al Județului Vaslui va avea în responsabilitate 160 de secții de votare dispuse în 77 de locații, unde vor fi prezenți 172 de pompieri, Inspectoratul de Jandarmi Județean Vaslui va avea în responsabilitate 88 de secții de votare dispuse în 88 de locații, unde vor fi prezenți 176 de jandarmi, iar Serviciul Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui va avea în responsabilitate 114 secții de votare dispuse în 113 locații, unde vor fi prezenți 205 polițiști de frontieră.

Jandarmii militari din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean „General de brigadă Mihail Racoviță” Vaslui vor asigura desfășurarea în condiții de siguranță a activității în cadrul Biroului Electoral Județean, având și atribuții de protecție a transportului buletinelor de vot după încheierea procesului de votare.

172 de pompieri militari asigură desfășurarea în bune condiții a alegerilor pentru Senat și Camera Deputaților.

Premergător procesului electoral, pompierii militari au efectuat verificări la obiectivele în care sunt organizate secții de votare, fiind înlăturate disfuncționalitățile pe linia apărării împotriva incendiilor.

De asemenea, specialiștii Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Podul Înalt” al Județului Vaslui au desfășurat activități de instruire pe linia prevenirii situațiilor de urgență cu președinții secțiilor de votare, precum și recunoașteri în teren pentru asigurarea accesului autospecialelor și gestionarea eventualelor intervenții de urgență.

Articol original

Mii de vasluieni pot vota, începând de astăzi, în secțiile de votare deschise în numeroase țări. Iată ce aveți de făcut, dacă sunteți în străinătate!

MARE ATENȚIE… De astăzi, diaspora română începe votul pentru alegerea parlamentarilor, un vot care se va întinde de durata a două zile. Mii de vasluieni care lucrează sau studiază în țări din diverse zone UE sau în alte părți ale lumii pot merge la secțiile de vot din țările în care se află, trebuind doar să se informeze unde este cea mai apropiată secție de votare de locul în care muncesc și trăiesc acum.

Ministerul Afacerilor Externe a anunțat modul în care se vor rezolva anumite aspecte semnalate de către alegătorii români cu privire la condițiile de exercitare în străinătate a dreptului de vot la acest scrutin, documentele care atestă domiciliul sau reședința în străinătate, cât și măsurile de siguranță sanitară aplicabile secțiilor de votare din străinătate în contextul generat de pandemia de COVID-19.

Secția propusă la Roeselare, Belgia, a fost relocată în Bruxelles, secția propusă la Ginosa, Italia, a fost relocată în Bari, una din cele două secții propuse în Birmingham a fost relocată în Walsall și secția de votare propusă la Alesund, Norvegia, a fost relocată în localitatea Vatne.

Misiunile diplomatice au pregătit atât modele ale declarațiilor pe care alegătorii români trebuie să le aibă asupra lor în unele state în care sunt în vigoare restricții de circulație după o anumită oră, cât și dovezi specifice care să ateste faptul că aceștia se deplasează în vederea participării la procesul electoral. De exemplu:

• Biroul consular la Melbourne va emite dovezi de deplasare în format electronic pentru fiecare solicitant în parte care se va deplasa la procesul electoral din secțiile organizate în Melbourne, Perth, Adelaide, Auckland
• Ambasada României în Cehia a pregătit o adeverință în limba cehă care va fi eliberată membrilor birourilor de vot și alegătorilor, care vor fi obligați să se deplaseze în perioada restricțiilor la libera circulație
• Ambasada României în Cipru, Ambasada României la Tunis și Consulatul General al României la Lyon vor elibera tuturor membrilor birourilor electorale un document prin care se solicită exceptarea de la interdicțiile de deplasare impuse de autoritățile din aceste țării.
• Cetățenii români din Grecia care doresc să meargă la vot, pot completa formularele emise de autoritățile elene, consemnând la motivele deplasării că se deplasează la o autoritate publică și vor avea la dispoziție și o adeverință de deplasare elaborată de Ambasada României la Atena, pe care o pot printa
• Cetățenii români din Italia, Muntenegru, Malaezia sau Slovenia se pot prezenta la secțiile de votare din aceste țări pe baza declarației pe proprie răspundere emisă de autoritățile din aceste state, la care vor menționa, de asemenea, la motivele deplasării, că participă la procesul electoral

Actele de identitate românești care au expirat în perioada 1 martie-6 decembrie 2020 pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot. De asemenea, documentele care atestă dreptul legal de ședere în străinătate (necesare alegătorilor care au doar reședința în străinătate), pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot, dacă acestea au expirat în perioada 1 martie-6 decembrie 2020. Aceste documente emise de autoritățile străine pot fi prezentate operatorului de calculator din secția de votare în format electronic, sau în copie, nefiind nevoie de prezentarea în original.

Pe site-ul MAE este publicată și lista documentelor emise de autoritățile străine care atestă reședința în străinătate, și care sunt expirate înainte de data de 1 martie 2020, dar considerate valabile de către statul de reședință. Prin urmare, și acestea pot fi utilizate pentru a se exercita dreptul la vot la aceste alegeri.

Cetățenii români care se aflăîn străinătate pentru studii (și care nu au documente de reședință emise de autoritățile străine) pot vota pe baza documentelor emise sau avizate de instituțiile de învățământ.

Votarea în străinătate se desfășoară pe durata a două zile: în ziua de sâmbătă, 5 decembrie și ziua de duminică, 6 decembrie în intervalul orar 7.00 – 21.00 (ora locală); în acest sens, se recomandă utilizarea întregului interval pentru a vota și pentru a evita posibilele aglomerări, în condițiile în care măsurile sanitare implementate ar putea prelungi puțin durata normală de votare, iar numărul total al persoanelor prezente simultan în secția de votare ar putea fi limitat, în funcție de reglementările pe plan local, dar și ținând cont de necesitatea de a fi asigurată o distanță fizică de cel puțin 1 metru între participanții la procesul electoral.

Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 (persoane în vârstă de peste 65 de ani, persoane care suferă de o boală cronică), dar și alte categorii de persoane vulnerabile (precum femei însărcinate, persoane cu dizabilități, familii cu copii), pot solicita acces prioritar în secția de votare.

În situația în care, la ora 21.00 (ora locală), mai există alegători în localul secției de votare sau la rând în fața sediului acestuia, li se va permite să își exercite dreptul de vot până la ora 23.59 (ora locală).

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate.

Documentele pe baza cărora se poate exercita dreptul de vot:

• În cazul cetățenilor cu domiciliul în străinătate, aceștia pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate în baza următoarelor acte de identitate, pe care trebuie să fie menționată țara de domiciliu. Acestea sunt: pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, pașaportul simplu electronic – și, menționez din nou, chiar dacă acestea au expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020.
• În cazul cetățenilor cu reședința în străinătate, aceștia pot vota la orice secție de votare din străinătate, prezentând: (1) un act de identitate românesc, (2) un act ce dovedește reședința în străinătate, chiar dacă acestea au expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie 2020. De asemenea, dacă există acte de reședință care au expirat anterior datei de 1 martie 2020, dar care sunt declarate valabile de către statul de reședință, acestea pot fi utilizate în procesul de votare, și aici aș vrea să dau câteva exemple. Astfel de acte sunt recunoscute a fi valabile, chiar dacă au expirat înainte de data de 1 martie, de către Italia, Franța, Marea Britanie, Olanda, Norvegia, și de asemenea, reiterez, această listă poate fi consultată pe site-ul MAE. Actele de identitate ce pot fi folosite de către un cetățean român cu reședința în străinătate sunt: cartea de identitate; cartea electronică de identitate; pașaportul diplomatic; pașaportul diplomatic electronic; pașaportul de serviciu; pașaportul de serviciu electronic; pașaportul simplu temporar – de asemenea, pot fi utilizate chiar dacă au expirat în perioada 1 martie – 6 decembrie.
• În cazul cetățenilor cu reședința în străinătate, actul de identitate trebuie însoțit de un document oficial emis de statul de reședință, prin care se dovedește stabilirea reședinței. Lista acestora este stabilită prin ordin al ministrului afacerilor externe, este disponibilă pe site-ul MAE și poate fi consultată. Întrucât aceste dovezi care atestă reședința diferă de la un stat la altul, iată și unele exemple: în Italia, acest statut se poate dovedi cu documente precum cartea de identitate pentru cetățenii străini, atestatul de ședere/de înscriere în registrul populației, certificatul de rezidență emis de primăria locală, certificatul privind componența familiei – dacă pe acesta este înscrisă reședința titularilor. În Spania pot fi utilizate pentru vot documente precum certificatul de înregistrare ca cetățean comunitar, adeverința de înregistrare în Registrul municipal, documente care conțin NIE/numărul de identificare al străinului. În Franța se poate folosi chiar și o factură de utilități pe numele alegătorului. În Olanda este valabil inclusiv abonamentul de transport, personalizat (care are inclusă o fotografie). În Germania pot dovedi acest statut cu ajutorul: adeverinței privind domiciliul permanent/reședința, permisului de muncă, permisului de ședere, permisiunii de stabilire permanentă.

Cetățenii români cu domiciliul sau reședința în străinătate voteazăîn cadrul alegerilor parlamentare pentru senatorii și deputații circumscripției electorale pentru cetățenii din afara țării, Circumscripția nr. 43, care este reprezentată de 4 deputați și 2 senatori. De aceea, spre deosebire de alte alegeri (cum ar fi alegerile prezidențiale), la acest scrutin pot vota la secțiile de votare organizate în străinătate doar cetățenii români care fac dovada domiciliului, respectiv a reședinței în străinătate.

Alegătorii care au optat pentru votul prin corespondență, dar nu au primit documentele necesare votării, pot vota la orice secție de votare organizată în străinătate. Dacă ați optat pentru votul prin corespondență, dar nu ați trimis plicul cu votul dumneavoastră, de asemenea, puteți să vă prezentați la orice secție de votare organizată în străinătate. Dacă ați optat pentru votul prin corespondență, ați trimis plicul cu votul dumneavoastră, dar, până la momentul începerii votării, nu ați primit informarea, prin e-mail sau prin sms, că plicul exterior trimis de dumneavoastră a fost înregistrat la Biroul electoral pentru votul prin corespondență, de asemenea, vă puteți prezenta la orice secție de votare.

MAE a lansat o linie telefonică dedicată cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate. Este un număr de telefon pe care alegătorii îl pot apela, dacă au întrebări, neclarități cu privire la locațiile secțiilor de votare sau modul în care își pot exercita dreptul de vot. Numărul este: 0040.214.312.065. Este un număr cu tarif normal și va funcționa 24/24, până în data de 7 decembrie, orele 20:00.

Harta secțiilor de votare în străinătate poate fi accesată la link-ul https://www.mae.ro/maps/4083, permite cetățenilor români cu domiciliul sau reședința în străinătate să identifice secțiile de votare din apropiere și să-și planifice participarea la alegerile parlamentare organizate în străinătate pe 5 și 6 decembrie 2020, în intervalul orar 7.00 – 21.00 (ora locală), astfel încât să poată fi evitat riscul de producere a unor aglomerări la unele secții de votare din străinătate.

Articol original

ROMÂNIA O ȚARĂ A ROMÂNILOR

PSD în preferințele românilor

Partidul Social Democrat propune o nouă direcție politică pentru dezvoltarea României în acest context social dificil. Societatea românească are un potențial enorm, dar pentru a atinge acest orizont, este nevoie de o schimbare de paradigmă care să permită fiecărui român să întrevadă un viitor mai bun în România.

În acest context, social democrații români doresc să devină forța politică a progresului, capabilă să îmbine creșterea economică cu dezvoltarea echitabilă a României. Prea mult timp românii s-au lăsat divizați de o dreaptă politică fără o viziune reală pentru țară. Pentru partidele politice de dreapta, România este împărțită între privat și public, între oraș și sat, între cei cu resurse și cei fără, ca și cum trebuie să existe mereu un conflict în interiorul societății românești. Partidul Social Democrat respinge acest fel de a face politică și promovează consensul și colaborarea între diferitele părți ale societății iar pentru a clădi o Românie prosperă pentru toți românii, unitatea socială și spirituală ne oferă cadrul necesar de reușită .

Pentru o societate echitabilă, este nevoie de intervenția statului. Forțele pieței funcționează doar până la un punct și pot fi manipulate de cei care au prea multe resurse și prea multă putere. Atunci când dialogul social nu funcționează, statul trebuie să intervină pentru a asigura angajaților din sistemul public și privat veniturile necesare unui trai decent în România. Prea mulți români trăiesc de pe o zi pe alta, chiar dacă sunt angajați. Viziunea Partidului Social Democrat prevede creșteri sustenabile de venituri pentru bunăstarea românilor. Susținem ca munca prestată să fie recompensată echitabil pentru a asigura un trai decent tuturor. Partidul Social Democrat va susține introducerea salariului minim pentru români în Uniunea Europeană ca mecanism de justiție socială la nivel național și european.

În același timp, pentru a asigura o dezvoltare sustenabilă, Partidul Social Democrat înțelege nevoia creșterii investițiilor publice în dezvoltarea infrastructurii, dar și sprijinirea activă a antreprenoriatului. Este nevoie ca România să treacă printr-un proces de modernizare. Acest lucru presupune dezvoltarea rețelei de transport, modernizarea școlilor și spitalelor, îmbunătățirea serviciilor publice și sociale, dar și stimularea inițiativei private. Susținem în acest sens nevoia unui nou pact social pentru dezvoltarea României, un parteneriat între sistemul public și privat pentru promovarea acelor soluții care pot asigura o creștere sustenabilă pentru țara noastră.

O țară dezvoltată echilibrat trebuie să își protejeze cetățenii, nu să-i dezbine, indiferent unde trăiesc, în țară sau străinătate, indiferent de regiune sau de diferențele care îi caracterizează. De aceea, Partidul Social Democrat își propune să fie forța politică a unității naționale. Vom milita pentru o dezvoltare echilibrată care reduce decalajele de dezvoltare între regiuni, dar și inegalitățile între persoane. Avem nevoie de o Românie conectată de la Nord la Sud și de la Est la Vest, de o țară în care diversitatea devine o forță creatoare pentru dezvoltarea societății. Avem nevoie ca Moldova să continue procesul de recuperare și să reducă decalajul economic. Paradoxul este că Moldova dispune de una dintre cele mai importante resurse de dezvoltare, resursa umană. Trebuie continuate investițiile în infrastructură, educație, cercetare și inovare.

Partidul Social Democrat este cel mai pro-european partid din România și își dorește o Europă socială, o Uniune Europeană echitabilă și coezivă. Este timpul să trecem peste ezitările primilor ani de apartenență la nivel european, pentru a lansa noi inițiative cu scopul de a întări proiectul european. În același timp, social democrații români au pus mereu pe primul loc siguranța românilor.

Avem nevoie de o acțiune comună pentru rezolvarea problemelor globale, dar și de mecanisme care să asigure protejarea intereselor naționale. Un aspect important asupra căruia România trebuie să acționeze mai mult este protejarea capitalului românesc pentru a face față concurenței neloiale și a asigura accesul echitabil la finanțare. Agricultura românească performantă și industria cu valoare adăugată importantă au nevoie de un sistem de protecție adecvat și modern pe măsura potențialului pe care aceste două sectoare le au pentru economia națională. Acordurile comerciale internaționale trebuie să prevadă mecanisme de control democratic și sisteme de protecție a standardelor sociale și de calitate existente la nivel european.

În acest sens propunem un nou proiect politic pentru țară. O viziune de stânga pentru România de mâine. Partidul Social Democrat este deschis către societatea civilă pentru a construi o nouă viziune pentru dezvoltarea sustenabilă a României.

AVEM NEVOIE DE UNITATE SOCIALĂ ȘI DE SUSȚINEREA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI!

ÎMPREUNĂ PENTRU O ROMÂNIE PUTERNICĂ!

ÎMPREUNĂ PENTRU ROMÂNI!

Alegerile parlamentare de pe 6 decembrie oferă românilor șansa de îndrepta România!

Partidului Social Democrat dorește o Românie respectată!!

Acest material a fost realizat de către Vasluianul Press SRL la comanda P.S.D. – Organizația Județeană Vaslui, CMF: 11200020.

Articol original

Deputatul Daniel OLTEANU: «Guvernul Orban lovește dur în cei mai defavorizați români, cei din județul Vaslui.»

BĂTAIE DE JOC… Cel mai important obiectiv de infrastructură din stânga Siretului, Drumul Expres Tișița – Albița, cunoscut mai ales ca „Autostrada Vasluienilor”, a fost uitat în 2020, constată deputatul PRO România de Vaslui, Daniel Olteanu.

„În schimb, Guvernul PNL este preocupat de deschideri electorale de obiective nefinalizate, așa cum sunt în acest moment cei 15 km din A10 (Sebeș – Turda) și cei 16 km din A7 (Varianta ocolitoare Bacău), porțiuni de autostradă date în trafic la standard de drum național.

Singurul moment în care responsabilii din Ministerul Transporturilor și-au adus aminte de el a fost în campania electorală de la alegerile locale, când a fost semnat, cu o întârziere de 4 luni de la momentul atribuirii, contractul pentru realizarea Studiului de Fezabilitate.

Așa cum insistent am subliniat de-a lungul întregului an 2020, Drumul Expres Tișița – Albița este sabotat fără nicio rușine de actualul Guvern:

•  nu există ca poziție distinctă în bugetul de stat pe acest an
•  nu există în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu investiții de 30 miliarde euro care trebuie finalizate până în 31 decembrie 2025
•  nu există în Planul Național de Investiții și Relansare Economică, cu investiții care trebuie finalizate până în 2030

Acest obiectiv:

•  se află pe un coridor european de transport
•  poate absorbi fonduri europene
•  asigură legătura economică a României cu cel mai important punct de frontieră pentru mărfuri de pe granița de est
•  este cel mai mare investiție în infrastructură la nivelul județului Vaslui, aflat la periferia geografică și economică a Uniunii Europene, și va susține dezvoltarea județului Vaslui în integralitate, din nord-est în sud-vest

În aceste condiții, solicit Ministerului Transporturilor, prin ministrul Lucian Bode, să ia o pauză din turneele electorale pe bani publici și să comunice, de urgență:

• 1. Stadiul punctual al realizării Studiului de Fezabilitate pentru Drumul Expres Tișița – Albița, raportat la GRAFICUL ASUMAT la semnarea contractului
• 2. Plățile efectuate până la 01.12.2020 pe acest contract
• 3. Motivul întârzierilor și sabotării acestui obiectiv de la nivelul Ministerului Transporturilor, inclusiv cele 4 (patru!!!) luni necesare semnării contractului, după atribuire”,

anunță deputatul Olteanu.

Material realizat de SC Vasluianul Press SRL la comanda PRO România Vaslui, CMF11200008.

Articol original

De astăzi, suntem în campanie electorală. Politicienii vasluieni, blocați de noile măsuri anti-Covid! (LISTA COMPLETĂ A CANDIDAȚILOR)

ÎNCEPE CAMPANIA… Din 6 noiembrie, începe în mod oficial campania electorală pentru alegerile parlamentare. O campanie umbrită de numărul din ce în ce mai mare de cazuri de coronavirus, ceea ce va însemna că vor fi destule restricții, în privința întâlnirilor cu alegătorii.

Cel mai probabil, politicienii vasluieni angrenați în campanie se vor axa pe o campanie online cât mai agresivă, pentru că întâlnirile directe este foarte posibil să fie mult limitate.

Nu știm, încă, ce măsuri se vor mai dispune, în zilele următoare, în mod suplimentar, pentru a scădea numărul de cazuri de Covid 19. Ceea ce știm este că organizațiile din județul Vaslui vor miza pe o campanie vizuală, lucru observat deja prin nenumăratele bannere din tot județul.

Iată și principalii pași care vor trebui îndepliniți în următoarele 30 de zile de către politicienii și cei implicați în alegerile parlamentare:

• 6 noiembrie – începerea campaniei electorale;
• 16 noiembrie – Ministerul Afacerilor externe comunică Autorității Electorale Permanente propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile secțiilor de votare din străinătate;
• 18 noiembrie – constituirea oficiilor electorale;
• 21 noiembrie – desemnarea, prin tragere la sorți computerizată, a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară și a locțiitorilor acestora, precum și a președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate;
• 21 noiembrie – desemnarea președinților birourilor electorale pentru votul prin corespondență și a locțiitorilor acestora;
• 21 noiembrie – imprimarea buletinelor de vot;
  
  24 noiembrie – constituirea birourilor electorale ale secțiilor de votare;
• 3 decembrie, ora 24:00 – depunerea sau livrarea plicurilor exterioare conținând documentele de vot prin corespondență la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondență;
• 5 decembrie, ora 7:00 – încheierea campaniei electorale;
• 6 decembrie, ora 6:00 – începerea votării
• 6 decembrie, ora 21: – încheierea votării.

LISTA COMPLETĂ A CANDIDAȚI AICI!

Articol original

Viitorul deputat Eduard Popica, în piețele Vasluiului! Agricultorii s-au plâns de lipsa subvențiilor!

DISCUȚII… Eduard Popica, locul I la Camera Deputaților, pe lista PSD Vaslui, s-a aflat ieri în mijlocul comercianților și producătorilor din piețele reședinței de județ. Timp de câteva ore, viitorul deputat social-democrat a vorbit cu vasluienii, a aflat care sunt nemulțumirile producătorilor și a notat despre problemele pe care le va ridica în mandatul care îl așteaptă, după 6 decembrie.

Printre altele, producătorii s-au plâns de faptul că toate măsurile de protecție din timpul fostului ministru Petre Daea nu au mai fost aplicate de actuala guvernare, astfel că mulți dintre ei sunt la un pas de a nu mai face producție, anul viitor.

„Am fost alături de agricultorii județului Vaslui, vizitând cele doua piețe (Traian și Vidin) ale municipiului reședință de județ. Am rămas plăcut impresionat de entuziasmul cetățenilor, dar am simțit amărăciunea din sufletul agricultorilor datorită proastei gestionari a actualului Guvern în ceea ce privește beneficiile acordate de pe vremea ministrului Petre Daea, beneficii care spun fermierii, ca nu le-au mai fost date anul acesta.

Toți producătorii s-au plâns de faptul ca prin tăierea subventiilor (la roșii, de exemplu) în curând, în piețele noastre nu vor mai exista produse românești. Este un subiect pe care îl voi dezvolta în Parlamentul României, voi duce mesajul producătorilor noștri în forul legislativ al țării”,

a spus viitorul deputat.

Articol original

Felicitări, Tătaru și Polak! Ei sunt liberalii cu mandatele de deputați în buzunar!

APROAPE PARLAMENTARI… La București, PNL a aprobat listele la Parlament pentru toate județele, astfel că liberalii pot trece la treabă. Pentru județul Vaslui, ministrul Nelu Tătaru, care nu a avut curaj să-l înfrunte pe Buzatu la locale, prinde în mod nemeritat un loc de deputat, fiind primul pe listă la Camera Deputaților. Al doilea din listă, Tudor Polak, secretar de stat în Ministerul Muncii, este și el cu mandatul de deputat în buzunar, având 100% șanse de a prinde un mandat de parlamentar. Și bârlădenii au primit satisfacție, pentru că Iulian Bâca, consilierul primarului Boroș, are deja un mandat de senator în buzunar.

Este adevărat că Marius Arcăleanu, cel mai votat liberal din istoria PNL la Vaslui și pe care unele trompete bine plătite de liberali îl vedeau descălecând la Consiliul Județean, nu este pe aceste liste. Nelu Tătaru, un președinte ușor de influențat de unele persoane din apropierea sa, a ajuns să-l înlăture pe Arcăleanu, iar efectele acestui gest se vor vedea mai târziu.

Iată lista aprobată de PNL, la nivel central:

VASLUI

• Camera Deputaţilor
  • Nelu Tătaru
  • Tudor Polak
  • Radu Bobârnat
  • Daniel Onofrei
  • Carmen Bularda
  • Andrei Năforniță
  • Cătălina Popa
  • Pălăduță Louis-Iulian
  • Crețescu Valentin
• Senat
  • Bîca Iulian Mihai
  • Mihaela Nacu
  • Veziteu Gheorghe
  • Ardeleanu Mihai
  • Roșca Marian

Articol original

Iată cum a fost „executat” liberalul Arcăleanu, de către ministrul Tătaru!

RĂFUAILA LUI TĂTARU… În PNL Vaslui a început o adevărată vânătoare de vrăjitoare, iar cel care coordonează activitatea de pedepsire este însuși liderul filialei județene, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Mai mulți liberali ne-au sesizat un fapt uluitor: deși a obținut 51.500 de voturi în lupta pentru președinția Consiliului Județean, Marius Arcăleanu a fost înlăturat brutal din lista pentru Parlamentul României. Cine l-a „executat” pe Arcăleanu, lăsându-l în afara listei? Sursele noastre arată spre Nelu Tătaru, liderul filialei județene.

Se pare că, imediat după alegerile locale, Arcăleanu ar fi fost sunat de către președintele PNL, Ludovic Orban, care l-a felicitat pentru rezultatul obținut în fața lui Buzatu. Acest fapt i-a dat aripi și l-a făcut să creadă că este atotputernic în PNL Vaslui, deși erau unele lucruri grave care se întâmplaseră în campanie. Surse din PNL susțin că, pe ultima sută de metri a campaniei, Arcăleanu a încercat să discute cu Tătaru, drept pentru care l-a sunat insistent, însă ministrul Sănătății a refuzat să-i răspundă.

Când a auzit că se pregătește o listă la parlamentare, iar el nu este în grațiile lui Tătaru, Arcăleanu a luat foc. A mers, spun sursele noastre, atât la premierul Orban, cât și la Rareș Bogdan sau Robert Sighiartău, secretarul general al PNL, arătând că Tătaru îi face o nedreptate și îl exclude din lista pentru Parlament.

Cei trei lideri PNL au părut că îi dau dreptate lui Arcăleanu, însă i-au spus lui Tătaru că președintele-director al CJAS a trecut peste capul său și a mers la București. Atunci, liderul PNL Vaslui a luat foc și a decis să-l pedepsească exemplar, excluzându-l total din lista de la parlamentare.

Este încă un episod din răfuielile pe care Tătaru le are cu liderii locali PNL Vaslui, iar acest nou scandal, se spune, va avea și o continuare. În scurt timp! Singurul lucru care i-a rămas de făcut lui Arcăleanu este să accepte postul de consilier județean PNL, în „subordinea” lui Iacob și Veziteu.

Articol original

Iată ce bani veți primi în cele peste 500 de secții din județul Vaslui, la parlamentarele din 6 decembrie

S-A DECIS DATA… Vom merge la vot și pe 6 decembrie, de data aceasta la alegerile parlamentare, cele care vor decide Guvernul României pentru următorii patru ani. Hotărârea privind calendarul acțiunilor din cuprinsul perioadei electorale a alegerilor parlamentare a fost publicată vinerea trecută în Monitorul Oficial.

Hotărârea intră în vigoare pe 7 septembrie. Potrivit documentului, campania electorală începe pe 6 noiembrie și se încheie pe 5 decembrie, la ora 7.00, iar votarea are loc pe 6 decembrie, între orele 7.00 și 21.00.

Astăzi, Guvernul va lua în discuție sumele care se vor plăti celor implicați în campania de la parlamentare.

Sunt mii de vasluieni care își doresc să participe la parlamentare, în secțiile de votare. Pentru cei interesați, Vasluianul.ro pune la dispoziție cifrele care se vor discuta astăzi în Guvern pentru alegerile din 6 decembrie.

Pentru activitatea desfășurată în cadrul organismelor electorale și pentru suportul tehnic al acestora se acordă următoarele indemnizații:

• a) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară, locțiitorii acestora și operatorii de calculator, dar nu mai mult de 5 zile;
• b) 150 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară, alții decât cei prevăzuți la lit. a), dar nu mai mult de 3 zile;
• c) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale de circumscripție, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru ceilalți membri ai birourilor electorale de circumscripție;
• d) 250 de lei pe zi de activitate pentru președinții oficiilor electorale, pentru locțiitorii acestora, precum și pentru ceilalți membri ai oficiilor electorale;
• e) 100 de lei pe zi de activitate pentru informaticieni, dar nu mai mult de 5 zile;
• f) 100 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al birourilor electorale de circumscripție și al oficiilor electorale, precum și pentru statisticienii acestora;
• g) 250 de lei pe zi de activitate pentru președintele Biroului Electoral Central, locțiitorul acestuia și ceilalți membri ai Biroului Electoral Central;
• h) 200 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al Biroului Electoral Central, precum și pentru statisticienii acestuia;
• i) 200 de lei pe zi de activitate pentru personalul tehnic auxiliar al Biroului electoral de circumscripție pentru cetățenii români cu domiciliul sau reședința în afara țării, precum și pentru statisticienii acestuia;
• j) 550 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, dar nu mai mult de 5 zile;
• k) 500 de lei pe zi de activitate pentru locțiitorii președinților birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate și operatorii de calculator, dar nu mai mult de 5 zile;
• l) 450 de lei pe zi de activitate pentru membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, alții decât cei prevăzuți la lit. j) și k), dar nu mai mult de 3 zile;
• m) 450 de lei pe zi de activitate pentru președinții birourilor electorale pentru votul prin corespondență, locțiitorii acestora, membrii și operatorii de calculator dar nu mai mult de 5 zile;
• n) președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate, care îndeplinesc și atribuțiile birourilor pentru votul prin corespondență, locțiitorii acestora, membrii birourilor electorale ale secțiilor de votare din străinătate și operatorii de calculator, primesc în plus o indemnizație fixă de 1.000 lei, sub condiția recepționării de plicuri privind exercitarea votului prin corespondență.

Membrii birourilor electorale și ai oficiilor electorale, operatorii de calculator, personalul tehnic auxiliar, statisticienii, informaticienii, precum și personalul Ministerului Afacerilor Interne care aplică măsuri de menținere și asigurare a ordinii și liniștii publice la birourile electorale, oficiile electorale și la sediile Autorității Electorale Permanente au dreptul la o indemnizație de protocol de 20 de lei de persoană pentru apă, cafea și gustări pentru fiecare zi de activitate.

Articol original