Alertă de tsunami după un cutremur de 7,2 la est de Insula de Nord a Noii Zeelande

Un cutremur puternic cu magnitudinea 7,2 a avut loc vineri dimineață la est de Insula de Nord a Noii Zeelande. Se pot produce valuri de tsunami până la 300 de kilometri de epicentrul seismului.

Valurile de tsunami sunt posibile până la 300 de kilometri de epicentrul cutremurului, conform Centrului de Avertizare pentru Tsunami din Pacific (PTWC), scrie Reuters.

„Oricine din apropierea coastei care a simțit un cutremur puternic ar trebui să se deplaseze imediat la cel mai apropiat teren înalt”, conform Agenției Naționale de Managementul Urgențelor. Nu au fost raportate deocamdară daune.

Cutremurul a avut o magnitudine de 7,2,

Monitorul seismic din Noua Zeelandă, Geonet, a stabilit cutremurul la o magnitudine de 7,2, produs la o adâncime de 94 kilometri.

Peste 60.000 de persoane au raportat că au simțit seismul pe site-ul Geonet. 282 de persoane l-au descris drept „sever”, iar 75 au spus că a fost „extrem”, potrivit Mediafax. Ceilalți au descris seismul ca fiind ușor.

Epicentrul este aproape de Gisborne, cu o populație de aproximativ 35.500 de locuitori.

Articolul Alertă de tsunami după un cutremur de 7,2 la est de Insula de Nord a Noii Zeelande apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Ce s-a întâmplat atunci şi la ce să ne aşteptăm. FOTO+AUDIO

Cutremurul din ’77 a luat prin surpindere autorităţile, întrucât atunci nici preşedintele nu putea fi informat înainte de a se produce, însă acum se poate anunţa instantaneu şi la Bucureşti, specialiştii spunând că oricum următorul mare seism va avea magnitudine sub cea din urmă cu 44 de ani.

Citeşte şi Clădirea care rezistă la orice cutremur. Are o sferă de peste 700 de tone – Galerie Foto

 

Citeşte şi Noua hartă seismică a Capitalei. Cartierele cele mai afectate din Bucureşti în cazul unui cutremur major

Seismul cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter produs în 4 martie 1977, la ora 21.22, a avut efecte devastatoare asupra României, în aproximativ 56 de secunde producând 1.570 de victime, dintre care 1.391 numai în Bucureşti. La nivelul întregii ţări au fost atunci aproximativ 11.300 de răniţi şi circa 35.000 de locuinţe prăbuşite. Majoritatea pagubelor materiale s-au concentrat la Bucureşti, unde peste 33 de clădiri şi blocuri mari s-au prăbuşit.

În lipsa echipamentelor de alarmare, specialiştii Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP) au fost luaţi atunci prin surprindere. La 44 de ani de la producerea dezastrului, un seism poate fi înregistrat cu 20 de secunde înainte de a se simţi, iar la patru secunde de la producere se cunoaşte magnitudinea cutremurului.

Vezi înregistrarea audio AICI!

Radulian: La cutremurul din 1977 eram student. Ce s-a întâmplat atunci m-a determinat să continui cercetarea pe cutremure

Directorul ştiinţific al INFP, Mircea Radulian, povestea în urmă cu câţiva ani că în 1977, când s-a produs cutremurul, era în zona Operei, la subsolul restaurantului Hanul Berarilor, cu un grup de colegi studenţi în anul II la Fizică.

„În prima parte nu am realizat că este cutremur, când a venit unda mai puternică am realizat că este cutremur, am încercat să ies, dar eram printre ultimii din grup. Nu pot să uit că în momentul în care am ieşit în curtea restaurantului, deşi era târziu şi se terminase mişcarea seismică, am văzut nişte plopi mari la o distanţă de vreo 50 de metri care încă se balansau dintr-o parte în alta, şi nu era efectul berii. Era un lucru impresionant să vezi aşa ceva în urma unei micşări seismice. Stăteam vizavi de Scala, acolo era dezastru, nici nu puteam să-mi imaginez că se întâmplă aşa ceva”, îşi aminteşte Mircea Radulian ziua cutremurului care avea să rămână în conştiinţa românilor.

Radulian spunea că atunci nu ştia că peste câţiva ani va lucra la Institutul Naţional pentru Fizica Pământului, dar ce s-a întâmplat atunci l-a determinat să continue cercetarea pe cutremure.

„Pot spune cu certitudine că faptul că s-a produs acest cutremur foarte neplăcut pentru toată lumea a fost, pentru mine şi un grup de studenţi foarte buni la învăţătură, un element destul de important care ne-a făcut să ne decidem să continuăm în cercetare pe fizica pământului, pe cutremure, practic. A fost un element important pentru noi în alegerea meseriei”, susţine Mircea Radulian.

Directorul de la INFP mai spunea că în 1977 în ţară existau doar şapte-opt staţii seismice, care înregistrau izolat. Un sistem de înregistrare a cutremurelor nu exista, fiind luată înregistrarea de la faţa locului şi analizată. În aceste situaţii, nici şeful statului nu ar fi putut fi anunţat înainte de producerea cutremurului.

„Nici nu se punea problema ca cineva să ştie, să fie anunţat, nici măcar conducătorul ţării, că ar fi un cutremur. Abia după 1977 s-a introdus o reţea telemetrată americană, foarte performantă la vremea aceea, care transmitea înregistrările în timp real prin radio la Bucureşti şi care a fost foarte utilă pentru noi. Abia în acel moment, cam prin 1980, se putea pune problema unei alarmări. Din acel moment, dacă se producea un cutremur în zona Vrancea, indiferent de ce magnitudine, era înregistrat pe instrumentele noastre din Bucureşti, unda fizică apărea mai rapid, deci o puteai vedea înregistrată pentru staţiile din zona Vrancea, ele apăreau cu câteva secunde înainte de venirea mişcării în Bucureşti. Deci cel care făcea de veghe la sistem, cum spunem noi, avea posibilitatea să vadă că în momentul acela s-a produs un cutremur şi urma să vină şi unda tehnică în Bucureşti. Se putea obţine, să zicem, această alarmare, dar prea multe nu puteam face”, arata Radulian.

Acum, spunea Mircea Radulian, de la prima mişcare se poate şti că peste 20 de secunde urmează un cutremur mai puternic, care va produce pagube. Mai mult, când se produce un cutremur, informaţia se transmite la Bucureşti de la prima mişcare înregistrată la staţiile din Vrancea.

„Prima mişcare se simte mai mult pe verticală şi nu este atât de puternică, în schimb unda a doua se simte mai puternic şi este cea care produce cele mai multe pagube. Nu contează magnitudinea, contează locul de data asta – Vrancea, unda B, care vine prima, ar ajunge cam după 20 şi ceva de secunde în Bucureşti. Unda F, a doua undă puternică, va ajunge peste alte 20 de secunde”, explică Radulian.

Directorul de la INFP spunea că alarmarea ar putea ajuta să fie oprite procese periculoase, automat să se declanşeze un sistem de blocare a gazelor, a trenurilor, a unor procese periculoase, însă pentru aceasta ar trebui o strategie şi anumite procedee, deoarece nu pot fi oprite instantaneu, pentru că sunt anumite riscuri.

Radulian mai spunea că un cutremur din Vrancea are o arie mare de impact, poate afecta suprafeţe foarte mari, incluzând Bucureşti, Iaşi, Craiova şi chiar Bulgaria şi Republica Moldova.

„Pentru România, Vrancea rămâne cea mai periculoasă din mai multe motive. Unul din ele este chiar mărimea cutremurelor mari, apoi frecvenţa lor de apariţie, faptul că apar destul de des, chiar dacă la nivel de zeci de ani, mult mai dese decât în alte zone şi datorită faptului că, fiind de adâncime, au o arie de distrugere foarte mare. În timp ce unul din Banat poate produce efecte foarte mari, dar local, un cutremur din Vrancea poate afecta suprafeţe foarte mari Bucureşti, Iaşi, Craiova şi în Bulgaria şi în Republica Moldova”, susţinea Radulian.

El sublinia că este foarte puţin probabil să se producă un cutremur ca acela din urmă cu 38 de ani, cel mai probabil putând fi vorba despre un seism cu o magnitudine sub cea din 1977.

„Calculul matematic privind probabilitatea unui cutremur este statistic, dar din păcate este vorba de o probabilitate nu foarte mare. Dacă cineva spune anul, ziua şi luna în care ar avea loc un cutremur, să fiţi siguri că nu este adevărat, nu ai cum să ştii cu o astfel de precizie când va avea loc un cutremur. E puţin probabil ca un cutremur mare să fie ca acela din ’77, foarte rar se întâmplă să ai cutremure identice. Următorul cutremur nu va semăna aproape sigur cu cel din ’77 şi din punctul ăsta de vedere poate ne mai liniştim, poate fi unul ceva mai mic”, mai spunea Radulian.

România este o ţară seismică şi tot ceea ce se face în fiecare an poate să contribuie la salvarea de vieţi omeneşti, la reducerea efectelor acestor cutremure, sublinia Radulian.

„Calculele arată că aceste cutremure mari se produc la câteva secole. Sunt perioade de timp mai active, altele mai calme, dacă ne-am lua după statistici, am fi într-o perioadă mai liniştită. Faptul că în zona Vrancea apare o acumulare de tensiune, toată lumea ştie acest lucru, că ai cutremure din astea mai mici, mai multe eliberează ceva din energie, dar numai o fracţiune mică şi asta nu înseamnă că nu vom avea cândva un cutremur mare. Asta înseamnă că fracţiunea de energie eliberată este mult prea mică faţă de cea care se acumulează. Toate cutremurele care apar în alte zone, fenomene meteo, astronomice, aceste tensiuni în plus care apar ele sunt mici foarte mici faţă de tensiunea care acţionează acolo în zona Vrancea şi atunci nu influenţează foarte mult, am putea spune că tot ce se întâmplă acolo este dirijat tot de forţele din zona Vrancea”, susţinea directorul ştiinţific de la INFP.

Descoperă vă prezintă semnificaţiile istorice ale zilei de 4 martie:

1678 – S-a născut, la Veneţia, Antonio Vivaldi, violonist şi compozitor de factură barocă (m. 28 iulie 1741).

1789 – A intrat în vigoare Constituţia Statelor Unite ale Americii

1821 – Revoluţia de la 1821. Oastea lui Tudor Vladimirescu, supranumită Adunarea norodului, ocupă Slatina

1832 – A încetat din viaţă Jean-François Champollion, egiptolog francez, cel care a descifrat scrierea hieroglifică. (n. 23 decembrie 1790)

1852 – A încetat din viaţă Nikolai Vasilievici Gogol, unul dintre creatorii prozei realiste ruse („Revizorul”, „Suflete moarte”)

1882 – S-a născut omul politic Nicolae Titulescu, fost ministru de externe al României (m. 17 martie 1941)

1897 – A încetat din viaţă Alexandru Lahovari, jurist şi om politic, orator de mare talent (n. 16 august 1841)

1907 – Răscoala ţărănească din 1907. Peste 2.000 de ţărani răsculaţi pătrund în Botoşani, unde au loc ciocniri sîngeroase cu armata

1923 – Se creează Liga Apărării Naţional-Creştine (LANC), organizaţie extremistă, condusă de profesorul universitar A.C. Cuza, din care s-a desprins Garda de Fier

1946 – A avut loc primul congres al femeilor din România. Cu această ocazie s-a constituit Federaţia Democrată a Femeilor din România

1953 – A încetat din viaţă Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist (baletul „Romeo şi Julieta”) (n. aprilie 1891)

1977 – A încetat din viaţă Toma Caragiu, actor român. (teatru: „Azilul de noapte”, „O noapte furtunoasă”; film: „Actorul şi sălbaticii”, „Operaţiunea Monstrul”) (n. 21 august 1925)

1977 – A încetat din viaţă Alexandru Ivasiuc, prozator român („Apa”, „Păsările”, „Cunoaşterea de noapte”, „Iluminări”, „Racul”) (n. 1933)

1977 – A încetat din viaţă A.E. Baconsky poet, prozator, eseist şi traducător. A fost tatăl lui Teodor Baconschi. (poeme: „Fluxul memoriei”, „Cadavre in vid”; proză: „Echinoxul nebunilor” (antologie de povestiri) (n. 1925)

1977 – A încetat din viaţă Savin Bratu, critic, istoric şi teoretician literar („Ipoteze si ipostaze”; „De la Sainte Beuve la noua critica”; „Ibraileanu – omul”; „Mihail Sadoveanu”. „A literary production biography” (în colaborare cu criticul şi istoricul literar Zoe Dumitrescu Busulenga); „Ion Creanga”, etc.)(n. 1925)

1977 – A încetat din viaţă Daniela Caurea, poetă. („Primejdii lirice”, „Cartea anotimpurilor”, „Adalbert Ignotus” – manuscris) (n. 1951)

1977 – A încetat din viaţă Mihail Petroveanu, critic şi istoric literar (n. 28 octombrie 1923)

1977 – A încetat din viaţă Veronica Porumbacu, poetă şi prozatoare (n. 1921)

1977 – A încetat din viaţă Mihai Gafiţa, critic şi istoric literar (n. 1923)

1977 – A încetat din viaţă Alexandru Bocăneţ, reputat regizor TV (n. 15 februarie 1944)

1977 – A încetat din viaţă Doina Badea, interpretă de muzică uşoară şi romanţe (n. 1940)

1977 – A încetat din viaţă Eliza Petrăchescu, actriţă de teatru şi film (din filmografie: „Felix şi Otilia”, „Nunta de piatră”) (n. 15 iunie 1911)

1977 – A încetat din viaţă Ioan Siadbei, lingvist şi istoric literar, vicepreşedinte al Societăţii române de lingvistică (n.16 februarie 1903)

1978 – A încetat din viaţă Aurel Lambrino, prozator şi publicist (n.4 aprilie 1911)

1999 – A încetat din viaţă Vlad Muşatescu, umorist (n. 4 mai 1922)

2005 – A încetat din viaţă dirijorul, compozitorul şi matematicianul Mihai Brediceanu, dirijor al Filarmonicii George Enescu (1982-1990). Ca matematician a fost preocupat de politempie. El a fost cel care a inventat polytimer-ul după cercetări îndelungate la Syracuse University – SUA. (n. 14 iunie 1920)

2008 – Camera Deputaţilor a adoptat Legea votului uninominal. Actul normativ a fost adoptat cu 231 voturi „pentru”, 11 voturi „împotrivă” şi 18 abţineri.

Articolul Singura înregistrare audio de la cutremurul din 4 martie 1977. Ce s-a întâmplat atunci şi la ce să ne aşteptăm. FOTO+AUDIO apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Vaslui: Patru cutremure în doar câteva ore!

Patru cutremure de suprafaţă au avut loc azi noapte, în zona Moldovei – judeţul Vaslui, în intervalul orar 22:00 – 1:00.

Cel mai puternic, de magnitudine de 4,2, a avut loc la ora 0:39, la o adâncime de 8 km, anunţă Institutul Naţional pentru Fizica Pământului.

Aseară, la 20:37 a avut loc un cutremur şi în regiunea seismică Vrancea, magnitudinea înregistrată fiind de 3.

Oamenii din zonă au reacţionat diferit, unii precizând că ”nu a fost puternic. A fost micuț. Nu m-am speriat pentru că nu dormeam”. 

”A venit prima dată un vuiet și apoi s-a mișcat puțin (…) nu știu câte grade a avut cutremurul, nu m-am mai uitat. Nu m-am speriat. Au început câinii să latre și mi-am dat seama că se întâmplă ceva, eu sunt de la țară”, a precizat un alt vasluian

”M-am așteptat să vină un cutremur mai mare. Am stat liniștită și m-am așezat într-un colț. M-am protejat, dar nu a fost un al doilea cutremur. Să sperăm că nu va veni așa de curând și că nu ne va mai speria”, a mai spus o vasluiancă.

De la începutul lunii octombrie, în România au avut loc 36 de cutremure cu magnitudini cuprinse între 2 şi 4,2 pe Richter.

Cel mai semnificativ seism din acest an s-a produs în data de 31 ianuarie, în judeţul Vrancea, la o adâncime de 121 de kilometri, şi a avut o magnitudine de 5,2 pe scara Richter. Cutremurul a fost resimţit şi la Bucureşti. 

  

Articol original