Invenţia lui ”a deschis calea” pentru diversele echipamente electronice ce urmau să apară. A primit pentru ea şi premiul Nobel

Alături de John Bardeen şi William Shockley, Walter Brattain a creat un dispozitiv electronic din categoria semiconductoarelor care are cel puţin trei terminale ce fac legătura la regiuni diferite ale cristalului semiconductor.

Citeşte şi Două tablouri de Van Gogh furate acum 15 ani au fost recuperate

 

Citeşte şi Cele mai costisitoare greşeli de scriere din istorie. Cum a pierdut 80 de milioane de dolari din cauza unei simple cratime

Invenţia a primit denumirea de tranzistor şi este folosită pentru a amplifica şi a comuta semnale electronice şi putere electrică.

Ca urmare a dezvoltării sale, la începutul anilor 1950, tranzistorul a revoluţionat domeniul electronicii şi a permis dezvoltarea a diverse echipamente electronice, precum televizoare, telefoane mobile, calculatoare de buzunar.

Supranumit „părintele tranzistorului”, Walter Houser Brattain a fost distins cu Premiului Nobel pentru Fizică, în anul 1956.

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 10 februarie:

1755 – A murit Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brede) scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

1837 – A încetat din viaţă poetul şi dramaturgul rus A. S. Puşkin: „Micile tragedii”, „Boris Godunov”, „Povestirile răposatului Belkin”, „Istoria lui Pugaciov” (n. 1799).

1843 – S-a născut Adelina Patti, una dintre cele mai cunoscute soprane ale tuturor timpurilor. (m. 27 septembrie 1919).

1902 – S-a născut Walter Houser Brattain, fizician, supranumit „părintele tranzistorului”. A fost laureat al Premiului Nobel pentru Fizică pe anul 1956 (m. 13 octombrie 1987)

1923 – A încetat din viaţă fizicianul german Wilhelm Conrad Rontgen, descoperitorul razelor X (n. 1845).

1938 – Regele Carol al II-lea a dizolvat guvernul O. Goga – A. C. Cuza şi a instituit dictatura regală.

1947 – România a semnat tratatul final al Conferinţei de Pace de la Paris. Conform Tratatului, României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra Transilvaniei de Nord şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război.

1955 – România şi Iugoslavia au semnat un acord cu privire la stabilirea regulilor de navigaţie în sectorul comun al Dunării.

1965 – Adunarea Generală a ONU a ales România ca membru al Consiliului Economic şi Social pe o perioadă de trei ani.

1997 – Supercalculatorul Deep Blue , fabricat de IBM, l-a înfrânt la şah pe campionul mondial Garry Kasparov

2008 – A încetat din viaţă actorul Roy Scheider, nominalizat la premiile Oscar pentru „Filiera Franceză” şi „All that Jazz”, mai celebru pentru rolul poliţistului neînfricat din „Fălci” (n. noiembrie 1932).

Articolul Invenţia lui ”a deschis calea” pentru diversele echipamente electronice ce urmau să apară. A primit pentru ea şi premiul Nobel apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Invenţie surprinzătoare a cercetătorilor din Malaezia. Dronă biodegradabilă, din frunze de ananas

Cercetătorii din Malaezia au descoperit o metodă prin care au transformat fibra din frunzele de ananas într-un material suficient de rezistent pentru a fi folosit la ramele dronelor.

Profesorul Mohamed Thariq de la Universitatea Putra a stat în spatele proiectului demarat în 2017.

El spune că dronele astfel create au o rezistenţă mai mare la greutăţi decât cele cele făcute cu fibră sintetică. Acestea sunt chiar mai ieftine şi mai uşoare.

Drone care pot fi folosite în agricultură

Dacă ramele se strică, acestea sunt îngropate în pământ şi se vor degrada în două săptămâni, potrivit Mediafax.

Cercetătorii urmăresc ca pe viitor să realizeze drone de dimensiuni mai mari care pot fi folosite în agricultură.

Articolul Invenţie surprinzătoare a cercetătorilor din Malaezia. Dronă biodegradabilă, din frunze de ananas apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

Primul brevet de invenţie obţinut de un român. Cine a fost Petrache Poenaru

Una dintre personalităţile ştiinţei româneşti de mai puţin largă notorietate, dar de indubitabilă valoare pe multiple planuri este Petrache Poenaru (1799-1875). Personalitate de o rară predilecţie pentru varii domenii, Petrache Poenaru este prezentat în lucrări enciclopedice drept „inventator, strălucit pedagog, ctitor al şcolii româneşti, luptător pentru dreptate socială şi naţională”.

Citeşte şi

 

Citeşte şi O scriitoare turcă a devenit un simbol al luptei împotriva oricărei forme de opresiune

 

A făcut studii la Craiova, Bucureşti, Viena, Paris. Participă la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu. A fost profesor de fizică şi matematică la Colegiul Sf. Sava, unde funcţionează apoi şi ca director. Între anii 1833 şi 1847 este inspector şi director general al şcolilor din Ţara Românească.

Neobosit animator al mişcării culturale, P. Poenaru contribuie în 1831 la înfiinţarea Societăţii Filarmonice, în 1845 intră în Asociaţia Literară, în 1861 devine membru de onoare al vestitei Societăţi Astra, este preşedintele Societăţii pentru învăţătura poporului, în 1870 devine membru al Societăţii Academice Române.

Îndeplineşte mai multe funcţii administrative de stat, cum ar fi „şef de masă” la Marea Postelnicie (1830-1855, la acea vrema aşa se numea Ministerul de externe al ţării), membru în Comisia documentelor (1857), membru în Comisia de Stat, membru în Comisia pentru eliberarea robilor (1848).

În istoria inventicii universale, Petrache Poenaru este cunoscut şi în calitate de creator al primului toc cu pompiţă, cunoscut în acel timp sub denumirea de „stilograf”. La numai 28 de ani, Petrache Poenaru brevetează primul toc rezervor din lume, mai întâi la Viena, apoi la Paris în 1827 (pe când era student), cu titlul “Condeiul portăreţ fără sfârşit, alimentându-se însuşi cu cerneală” şi devine astfel deţinătorul primului brevet de invenţie obţinut de un român.

Brevetul de invenţie arată nu numai spiritul inventiv al studentului român, dar şi originalitatea concepţiei, pe cât de simplă pe atât de practică. Invenţia lui Petrache Poenaru a revoluţionat domeniul instrumentelor de scris, contribuind astfel la crearea unui obiect utilizat şi astăzi de miliarde de oameni. Tocul cu rezervor de cerneală “Poenaru”, precursorul stiloului modern, elimina zgârieturile de pe hârtie şi scurgerile nedorite de cerneală şi propunea soluţii pentru îmbunătăţirea părţilor componente, astfel încât să asigure un flux constant al cernelii şi posibilitatea înlocuirii unor piese.

Sistemul său de a împinge cerneala spre vârful în care era montată peniţa, prin uşoara apăsare a ţevii, care este marea inovaţie în această direcţie, va duce mai târziu la inventarea pistonului. Fabricarea stiloului inventat de Poenaru şi punerea lui în comerţ ar fi scurtat mult timpul până la realizarea pistonului. Poenaru însă n-a reuşit sau nu a fost suficient de insistent în valorificarea invenţiei sale.

Mai târziu, Lewis Edson Waterman a preluat ideea românului transfomându-l într-un stilou ce se poate umple prin intermediul peniţei, în 1884, producând un flux mai sigur de cerneală.

Surse: cercetaribibliografice.blogspot.ro, mediafax.ro

Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 10 ianuarie:

1475 – Ştefan cel Mare îi înfrânge pe turci în bătălia de la Vaslui;

1493 – S–a născut, la Sibiu, umanistul Nicolaus Olahus (m. 15 ianuarie 1568);

1778 – A încetat din viaţă botanistul suedez Carl von Linné (n. 23 mai 1707);

1799 – S-a născut Petrache Poenaru, revoluţionar paşoptist, unul dintre organizatorii învăţământului naţional (m. 2 octombrie1875);

1862 – A încetat din viaţă inginerul american Samuel Colt, constructor al revolverului care îi poartă numele (n. 1814);

1906 – S-a născut matematicianul Grigore C. Moisil (m. 21 mai 1973);

1920 – S-a înfiinţat Liga Naţiunilor („Societatea Naţiunilor”), cu sediul la Geneva, printre fondatori numărându-se şi România;

1939 – A încetat din viaţă Papa Pius al XI–lea (Ambrogio Damiano Achille Rotti), unul dintre cei mai importanţi suverani pontifi ai epocii moderne (n. 31 mai 1857);

1946 – A avut loc prima sesiune a Adunării generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite;

1980 – A încetat din viaţă Petru Caraman, folclorist şi etnograf (n.14 decembrie 1898);

1993 – A încetat din viaţă paleontologul Miltiade Filipescu, membru al Academiei Române (n. 14/27 februarie 1901);

1997 – A încetat din viaţă lordul Alexander Todd, laureat al premiului Nobel pentru Chimie din 1957 (n. 2 oct. 1907);

2007 – A încetat din viaţă Carlo Ponti, producător cinematografic, soţul Sofiei Loren (n. 11 dec. 1912);

Articolul Primul brevet de invenţie obţinut de un român. Cine a fost Petrache Poenaru apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original