Constantin Brâncoveanu, domnitorul Å¢Ärii RomâneÅti între 1688 Åi 1714 a fost executat la Constantinopole pe 15 august 1714, împreunÄ cu cei patru fii ai sÄi (Constantin, Åtefan, Radu Åi Matei) Åi cu sfetnicul Ianache VÄcÄrescu.
CiteÅte Åi Jurnalul personal al lui Heinrich Himmler. ORORILE pe care ucigaÅul nazist le-a ordonat sunt povestite în detaliu
Brâncoveanu Åi copiii sÄu sunt veneraÅ£i de cÄtre Biserica OrtodoxÄ RomânÄ, care i-a canonizat sub numele de SfinÅ£ii Mucenici Brâncoveni în 1992.
Constantin Brâncoveanu a fost urmaÅul unei vechi familii boiereÅti din Oltenia. TatÄl sÄu, postelnicul Papa, a fost ucis în 1655 în timpul rÄscoalei seimenilor. Mama sa a fost Stanca Cantacuzino. S-a nÄscut în anul 1654, la Brâncoveni (actualmente comunÄ Ã®n judeÅ£ul Olt), într-o veche familie boiereascÄ. RÄmânând orfan de tatÄ la vârsta de doar un an, a fost crescut de un unchi al sÄu, stolnicul Constantin Cantacuzino (un reprezentat de seamÄ al culturii umaniste în spaÅ£iul românesc). A primit educaÅ£ia corespunzÄtoare unui boier Åi vorbea, pe lângÄ limba românÄ, limbile greacÄ Åi turcÄ dar Åi latina Åi slavona. Åi-a desÄvârÅit cunoÅtinÅ£ele în timpul unor misiuni în Transilvania Åi la Constantinopole (1681). S-a cÄsÄtorit cu Marica, nepoata lui Antonie VodÄ din PopeÅti.. Constantin Brâncoveanu a avut cu aceasta patru fii: Constantin, Åtefan, Radu Åi Matei Åi Åapte fete: Stanca, Maria, Safta, AncuÅ£a, Elenca, BÄlaÅa Åi Smaranda.
Domnia lui Constantin Brâncoveanu a marcat în Å¢ara RomâneascÄ o perioadÄ de progres economic Åi cultural-artistic, de iniÅ£iative de modernizare a aparatului statal, de reformare a sistemului fiscal. Brâncoveanu a organizat cancelaria statului în vederea întreÅ£inerii raporturilor cu puterile strÄine. Epoca brâncoveneascÄ s-a deschis influenÅ£elor occidentale care au început sÄ prevaleze asupra celor orientale. Astfel s-a creat o sintezÄ originalÄ naÅ£ionalÄ, prin aportul tradiÅ£iei rÄsÄritene Åi a celei occidentale.
Perioada în care a domnit Constantin Brâncoveanu s-a caracterizat prin îndelungi lupte pentru supremaÅ£ie a Imperiului austriac împotriva Imperiului otoman. Ambele imperii aveau interesul sÄ atragÄ de partea lor Å¢ara RomâneascÄ, din varii motive, ea situându-se la limita dintre cele douÄ puteri. Mai târziu se va implica în luptele pentru dominaÅ£ie Åi Rusia. Brâncoveanu a încercat sÄ pÄstreze independenÅ£a Munteniei, încercând sÄ evite soarta Transilvaniei, cuceritÄ Åi ocupatÄ de austrieci, acÅ£ionând împotriva acestora în alianÅ£Ä cu turcii. Pe de altÄ parte, a încercat sÄ limiteze influenÅ£a turcilor în Muntenia, aliindu-se cu austriecii. Când a fost cazul s-a aliat cu curuÅ£ii (partida antihabsburgicÄ transilvÄneanÄ) împotriva austriecilor. A cÄutat sprijinul Rusiei pentru a se menÅ£ine în acest joc, dar fÄrÄ a primi ajutorul aÅteptat. Ãntreaga lui domnie, de peste 25 ani, s-a caracterizat prin jocuri politice Åi diplomatice cu cele trei mari puteri care se confruntau în aceastÄ zonÄ a Europei.
Ãn anul 1706 l-a înlÄturat pe Mihai Cantacuzino din dregÄtoria de mare spÄtar, atrÄgându-Åi ura acestei familii puternice Åi influente, cu relaÅ£ii atât în Imperiul otoman, cât Åi în Occident. Constantin Åi Mihai Cantacuzino au început sÄ unelteascÄ Ã®mpotriva lui Brâncoveanu din anul 1708, la Poarta otomanÄ, încercând sÄ Ã®l discrediteze. Turcii Åtiau ce jocuri diplomatice secrete desfÄÅoarÄ Brâncoveanu, dar i le acceptau pentru cÄ acesta, cu scopul de a adormi vigilenÅ£a înalÅ£ilor dregÄtori otomani, le trimitea importante sume de bani Åi daruri. Cât timp turcii s-au aflat în inferioritate faÅ£Ä de ruÅi, ei au tolerat activitatea lui Brâncoveanu de a-Åi cÄuta aliaÅ£i între creÅtini. DupÄ ce au încheiat cu succes campania din anul 1711 împotriva ruÅilor, pe care i-au înfrânt, turcii Åi-au schimbat complet atitudinea faÅ£Ä de Brâncoveanu. Nu i-au mai îngÄduit nici o abatere, iar marile bogÄÅ£ii ale lui Brâncoveanu, din importante sume de bani erau depuse la BraÅov Åi VeneÅ£ia, au fost un motiv în plus pentru a fi scos din domnie, iar averile confiscate de dregÄtorii turci. Un alt factor important au fost denigrÄrile adversarilor lui Brâncoveanu, care acum au constituit motive suplimentare pentru a nu mai fi tolerat la domnia Munteniei.
DescoperÄ Ã®Å£i prezintÄ principalele semnificaÅ£ii istorice pentru 15 august:
1675 – A fost înfiinÅ£at Observatorul astronomic de la Greenwich. Ãn 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clÄdire a observatorului, construitÄ de Wren, s-a pÄstrat pânÄ Ã®n prezent, Åi este înconjuratÄ de un parc în centrul Londrei.
1769 – S-a nÄscut Napoleon Bonaparte, împÄrat al FranÅ£ei (1804-1814, 1815) (d. 5 mai 1821)
1771 – S-a nÄscut prozatorul Sir Walter Scott, creator al romanului istoric englez Åi european („Ivanhoe”, „Rob Roy”) (d. 21 septembrie 1832).
1888 – A apÄrut, la BucureÅti, cotidianul „AdevÄrul”; primul director a fost Alexandru V. Beldiman.
1892 – S-a nÄscut fizicianul Louis Victor Pierre de Broglie, laureat al Premiului Nobel; a pus bazele mecanicii ondulatorii (d. 19 martie 1987).
1896 – S-a nÄscut regizorul de teatru Åi film SicÄ Alexandrescu; a fost vreme îndelungatÄ regizor al Teatrului NaÅ£ional din BucureÅti (d. 6 august 1973).
1903 – S-a nÄscut medicul Åtefan Milcu, creatorul endocrinologiei moderne în România, membru titular al Academiei Române.
1936 – A încetat din viaÅ£Ä Grazia Deledda, prozatoare, laureatÄ a Premiului Nobel pentru LiteraturÄ pe anul 1926 : „Soare de varÄ”, „Peisaje sarde”, „Cosima” (n. 27 septembrie 1871)
1967 – A încetat din viaÅ£Ä pictorul belgian René Magritte, reprezentant al suprarealismului (n. 21 noiembrie 1898)
1992 – A murit Anda CÄlugÄreanu (Anca Miranda CÄlugÄreanu), actriÅ£Ä Åi interpretÄ de muzicÄ uÅoarÄ Åi folk (n. 24 octombrie 1946)
Articolul Constantin Brâncoveanu, prinÅ£ul aurului, Åi reÅ£eaua de spioni pe care o deÅ£inea apare prima datÄ Ã®n Descopera.ro.
Articol original