Fenomen periculos în Marea Marmara. Kilometri de coastă, acoperiţi de o substanţă toxică care ar putea ajunge şi în Marea Neagră

Video

Vacanţa la Marea Marmara ar putea fi compromisă în această vară, după ce kilometri de coastă au fost acoperiţi de o substanţă vâscoasă. Localnici şi turişti deoportivă nu pot intra în apă, nu pot pescui, iar peştele de acolo este interzis consumului. Experţii dau vina pe poluare şi pe încălzirea globală. Şi mai îngrijorător este că substanţa toxică ar putea ajunge şi în Marea Neagră.

Vezi și

Litoralul Mării Marmara oferă zilele acestea un peisaj dezolant. Kilometri de coastă la sud de Istanbul au fost acoperiţi de o mâzgă cafenie vâscoasă. Dezastrul se vede cel mai bine în imaginile filmate cu drona. Bărci, feriboturi şi nave de marfă, îşi fac cu greu loc prin nămolul toxic. Pescarii se plâng că le-a înfundat motoarele bărcilor şi a rupt plasele de pescuit. La rândul lor, cei care locuiesc în zonele de coastă sunt disperaţi, mai ales că substanţa toxică miroase ca un ou stricat, spun ei.

”În primul rând, nu putem intra în apă, nu putem pescui sau consuma peştele provenit din apele astea. Personal, sunt îngrozit.”

Încălzirea globală a dus la producerea fenomenului

Citește și:

• Experiment: Cum afectează poluarea plămânii. 23.000 de români mor anual din această cauză

De vină pentru această situaţie, încălzirea globală, dar mai ales poluarea provenită de la apa menajeră deversată în mare fără a fi tratată. Deşi este un fenomen cu care Turcia s-a confruntat şi anii trecuţi, în niciun an situaţia nu a fost atât de gravă. Aşa că, nu este exclus ca substanţa periculoasă pentru viaţa marină să ajungă şi în alte mări, cu consecinţe catastrofale pentru turismul din regiune şi aşa afectat de pandemie.

Recep Erdogan, preşedintele Turciei: Temerea mea cea mare este că se va răspândi şi în Marea Neagră. Dacă ajunge în Marea Neagră, va fi o mare problemă. Trebuie să acţionăm de îndată.

Ştiinţific, fenomenul poartă denumirea de “Mucilagiu marin”. Nu este pericolos pentru om, însă poate avea efecte catastrofale pentru ecosistemul marin, pentru că această mâzga nu mai lasă să treacă oxigenul şi lumina Soarelui, iar fără ele viaţa marină se sufocă. Deja, scafandrii care au coborât în adâncuri, spun că mai multe specii marine, printre care – stridii, midii sau steaua de mare, au fost deja afectate.

Descarcă aplicaţia Observator News din Google Play sau App Store şi fii la curent cu ştirile momentului din România şi din lume.

Articolul a fost preluat de aici.

Produsele românești ar putea fi certificate de ministerul Agriculturii. Cum le vom recunoaște la raft

Produsele de origine românească ar putea fi certificate de ministerul Agriculturii, iar la raft le vom găsi cu eticheta “DOR”. Este un proiect menit să îi ajute pe producătorii locali.

Doar că în acest moment, în magazine găsim o mulțime de produse, cu diferite certificări, de la produse montane, ori tradițional românești, la cele protejate de Uniunea Europeană.

Într-o băcănie din Capitală rafturile sunt pline cu marfă de la producători români. Patronii spun că le aleg în funcţie de calitate şi mai puţin de certificările obţinute.

Acum există 5 regulamente de certificare pentru toate statele din Uniunea Europeană. Acestea includ: produse montane, produse bio, vinuri, băuturi aromatizate şi băuturi spirtoase, indicaţii geografice protejate, denumiri de origine protejată.

Pe lângă acestea, fiecare ţară îşi poate alege şi o schemă naţională de certificare a produselor. În România există deocamdată un singur certificat atestat de ministerul Agriculturii: produsul tradiţional, certificare primită deja de peste 700 de produse.

Acum, un proiect depus la ministerul Agriculturii cere atestarea unui nou certificat numit “De origine românească”, pe scurt DOR.

Ştefan Pădure, Preşedintele Asociaţiei Pentru Promovarea Alimentului Românesc: “Modelul a fost luat de la Polonezi şi de la Francezi. În principiu produsele neprelucrate trebuie să fie născute crescute pe teritoriul naţional, animalele la fel abatorizate pe teritoriul naţional, iar la cele procesate trebuie să fie într-un procent de maxim 25%, fără a include apa, pot proveni de afară, pentru că sunt anumite produse la care nu avem materii prime în românia.”

Certificările unui producător pot fi multiple. Marian Cuzdrioreanu, de exemplu, are o cherhana şi vinde, în acelaşi timp, produse din pește, pentru care a primit de la ministerul Agriculturii certificarea de produs tradiţional românesc. Vrea însă să beneficieze şi de certificatul DOR.

Anul 2020 s-a încheiat pentru România cu un deficit de peste 3, 1 miliarde de euro în comerţul cu produsele agroalimentare. Cu alte cuvinte, am importat prea multă mâncare, deşi producătorii locali se plâng adesea că nu au unde să îşi vândă marfa.

Articolul a fost preluat de aici.