Ansamblul rezidenţial Core Timpuri Noi va include şi o reţea de staţii de încarcare a maşinilor electrice

Ansamblul rezidenţial Core Timpuri Noi. ​Prima Development Group a anunţat includerea unei rețele de stații de încărcare electrice în cadrul proiectului rezidențial Core Timpuri Noi, pe care îl dezvoltă în prezent în zona Timpuri Noi din Bucureşti. Prin această inițiativă, dezvoltatorul susține și contribuie la mărirea infrastructurii electrice românești, asigurând pentru viitorii rezidenți Core Timpuri Noi până la 25 de stații de încărcare. Proiectul dezvoltat de companie devine astfel ansamblul rezidențial cu cele mai multe stații de încărcare în incintă, din București.

Ansamblul rezidenţial Core Timpuri Noi. Apartamente

Situat în apropierea noului centru de business Timpuri Noi, pe Strada Foișorului nr. 108-112, ansamblul rezidențial Core aduce laolaltă un complex de apartamente tip studio dublu, de 2, 3 și 4 camere și abordează un stil smart-minimalist, cu cele mai noi tehnologii integrate.

Printre aceste tehnologii se numără și rețeaua de stații de alimentare pentru mașinile electrice, care le oferă viitorilor rezidenți posibilitatea să își încarce mașina în regim fast-charge, în propria parcare a complexului.

Puterea de încărcare de 22kW asigură o încărcare completă în aproximativ 3 ore și va fi disponibilă fiecărui rezident ce dorește să achiziționeze echiparea locului de parcare cu acest sistem.

“Viitorul este electric”

„Trăim într-o eră în care sistemele inteligente ar trebui să facă parte din standardul oricărei locuințe noi. Viitorul este electric, credem asta cu tărie și este o direcție pe care am adoptat-o, anticipând totodată o nevoie tot mai mare pe care o vor avea clienții noștri. Ca dezvoltatori am prevăzut că numărul de mașini electrice este într-o continuă creștere, iar infrastructura electrică disponibilă pentru încărcarea acestui tip de mașini va reprezenta o problemă reală. În viitor, considerăm că deținerea unui apartament ce oferă un loc de parcare echipat cu o stație de încărcare electrică îi va crește valoarea, tocmai prin prisma disponibilității limitate”, a declarat Andrei Moanță, CEO Prima Development Group.

Ansamblul rezidenţial Core Timpuri Noi. 25 de staţii de încărcare

Prima Development Group poate asigura până la 25 de stații de încărcare electrice în ansamblul Core Timpuri Noi. Structura pentru rețeaua de încărcare electrică are la bază suplimentarea puterii disponibile din cadrul ansamblului rezidențial prin posturile de transformare din proiect. Implementarea unui sistem inteligent de management al puterii electrice disponibile permite ca aceasta să fie distribuită în mod egal către toate stațiile de încărcare.

Lucrările pentru proiectul Core Timpuri Noi se află în plină desfășurare. Compania estimează finalizarea acestui complex la sfârșitul acestui an. Ansamblul a fost precontractat în prezent în proporție de 65%.

Citeşte şi Câte apartamente va finaliza Prima Development Group în 2021?

 

 

 

Articolul Ansamblul rezidenţial Core Timpuri Noi va include şi o reţea de staţii de încarcare a maşinilor electrice apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Piaţa construcţiilor 2021: Creştere impresionantă în perioada ianuarie-aprilie

Piaţa construcţiilor 2021. Institutul Naţional de Statistică anunţă că în luna aprilie 2021 s-au eliberat 4681 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 5,0%, faţă de luna martie 2021 şi cu 104,4%, faţă de luna aprilie 2020. De asemenea, în perioada ianuarie-aprilie, anul curent, s-au eliberat 14890 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în creştere cu 36,2% faţă de perioada corespunzătoare a anului precedent.

În primele patru luni ale anului, creşteri s-au înregistrat în toate regiunile de dezvoltare:

• Sud-Muntenia (+796 autorizaţii)
• Bucureşti-Ilfov (+581)
• Vest (+575), Nord-Est (+530)
• Nord-Vest (+466)
• Sud-Est (+389)
• Centru (+362)
• Sud-Vest Oltenia (+256)

Piaţa construcţiilor 2021. Aprilie 2021 vs. martie 2021

În luna aprilie 2021 s-au eliberat 4681 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale (+5,0%), cu o suprafață utilă totală de 1003105 mp (-11,9%). Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale 68,0% sunt pentru zona rurală.

În luna aprilie 2021 se remarcă o scădere a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale (-5,4%).

În luna aprilie 2021 se evidenţiază o creştere a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+225 autorizaţii), comparativ cu luna precedentă. În profil teritorial, această creştere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (+150 autorizaţii), București-Ilfov (+54), Nord-Est și Centru (+50, fiecare) şi Nord-Vest (+21). Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (-73 autorizaţii), Sud-Muntenia (-18), Sud-Vest Oltenia (- 9).

Clădiri nerezidenţiale

În luna aprilie 2021 s-au eliberat 656 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidenţiale (-1,5%), în suprafaţă utilă totală de 259699 mp (-5,4%).

Comparativ cu luna precedentă, în luna aprilie 2021 s-a înregistrat o scădere (-14955 mp) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-28949 mp), Vest (-28276), Sud Est (-22638) şi Nord-Vest (-18350). Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare:

• București-Ilfov (+54687 mp)
• Nord-Est (+12818)
• Sud-Muntenia (+9587)
• Sud-Vest Oltenia (+6166)

Piaţa construcţiilor 2021. Aprilie 2021 vs. aprilie 2020

În luna aprilie 2021 se evidenţiază o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale (+104,4%), cât şi a suprafaței utile totale (+56,3%), comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent.

În profil teritorial, această creştere (+2391 autorizaţii) a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale este reflectată în toate regiunile de dezvoltare: Nord-Est (+427 autorizaţii), Sud-Muntenia (+422), Nord-Vest (+313), Vest (+307), București-Ilfov (+275), Centru (+237), Sud-Est (+213) şi Sud-Vest Oltenia (+197).

Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna aprilie 2021 s-a înregistrat o creştere atât a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale (+65,7%) cât şi a suprafaței utile totale (+39,1%).

Suprafaţa utilă la autorizare

În profil teritorial, această creştere (+73050 mp.) a suprafeţei utile la autorizaţiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidenţiale este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: București-Ilfov (+51052 mp), Nord-Est (+27288), Vest (+18351), Sud-Muntenia (+5098), Sud-Vest Oltenia (+4249) şi Sud-Est (+3015).

Scăderi s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare:

• Nord-Vest (- 9059)
• Centru (-6944)

Citeşte şi Piaţa construcţiilor, în creştere în februarie 2021

 

 

 

Articolul Piaţa construcţiilor 2021: Creştere impresionantă în perioada ianuarie-aprilie apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

Nordis Mamaia, o investiţie de 100 milioane de euro

Nordis Group, cel mai mare dezvoltator de ansambluri hoteliere şi rezidenţiale de lux din România, a anunţat că lucrările avansează în timp record pentru ansamblul hotelier şi rezidenţial Nordis Mamaia de cinci stele. Investiţia pentru acest proiect se ridică la peste 100 de milioane de euro.

Nordis Mamaia va fi finalizată în acest an.

Nordis Mamaia, un proiect de lux

Proiectul de lux are cea mai rapidă dezvoltare de pe litoral şi este rezultatul unei investiţii de peste 100 de milioane de euro. Sute de constructori şi parteneri lucrează la finalizarea ansamblului şi a finisajelor de lux de care se vor bucura rezidenţii şi turiştii. În doi ani, lucrările au avansat în timp record, iar în prezent proiectul numără peste 98.000 de metri pătraţi construiţi.

Zona hotelieră a ansamblului va fi inaugurată în 2021, iar la finalizarea celor patru corpuri – hotelier şi rezidenţial – Nordis va avea în total peste 100.000 metri pătraţi şi peste 15.000 metri pătraţi de plajă.

Lucrările pentru proiectul Nordis Mamaia au început în primăvara anului 2019. Va fi inaugurat în 2021, iar pentru realizarea acestui obiectiv muncesc zilnic peste 620 de angajaţi Nordis Construct şi zeci de firme partenere.

Nordis Mamaia. Patru corpuri de clădiri

Nordis Mamaia este cel mai luxos şi ambiţios proiect de pe litoralul Mării Negre, format din patru corpuri de clădiri înalte unite prin zona de lobby. Ansamblul va pune la dispoziţia clienţilor şi turiştilor 717 camere şi apartamente de hotel şi peste 600 de apartamente rezidenţiale.

În această vară, complexul va inaugura zona de lobby şi galerie comercială premium.

Atât turiştii, cât şi rezidenţii vor găsi aici cel mai extins lobby al unui hotel de pe litoralul Mării Negre. Acesta include:

• opt posturi de recepţie, pentru mai multă eficienţă în gestionarea şi fluidizarea traficului de clienţi ai hotelului
• o zonă de concierge spaţioasă
• lounge şi cafenele.

Zonele de lobby şi cele comerciale au o înălţime de şase metri şi o suprafaţă de peste 2.000 metri pătraţi.

Galeria comercială a proiectului

Galeria comercială a ansamblului va găzdui o selecţie de branduri de lux, printre care şi boutique-ul unui celebru magazin de ceasuri. Galeria comercială va oferi clienţilor o experienţă premium de shopping, chiar în incinta complexului, deschis 12 luni pe an.

„Puţini îşi pot imaginea complexitatea construirii unui hotel de cinci stele la o asemenea dimensiune, cel mai mare hotel dezvoltat astăzi în România şi unul dintre cele mai mari 10 hoteluri din Europa. Sunt mândru că împreună cu echipa Nordis Group am reuşit să avansăm atât de repede cu acest complex extraordinar, într-un timp atât de scurt, iar acum suntem aproape de a oferi românilor un standard al serviciilor la care până în prezent puteau doar spera”, a declarat Vladimir Ciorbă, CEO Nordis Group.

Citeşte şi Vânzări de 21 milioane de euro pentru Nordis, în primele patru luni din 2021

 

 

 

Articolul Nordis Mamaia, o investiţie de 100 milioane de euro apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original

CRH România îşi schimbă numele în Romcim

Brandul Romcim. Producătorul de materiale de construcţii CRH România, cu activităţi în producţia de ciment, agregate şi betoane, se va numi Romcim, începând cu data de 5 mai 2021. Romcim este un brand românesc, cu o istorie de peste 30 de ani în industria locală a construcţiilor.

„Romcim este un brand iconic în industria construcţiilor din România şi care înseamnă «acasă» pentru generaţii întregi de constructori, angajaţi şi pentru comunităţile în care suntem prezenţi. Romcim se regăseşte în ADN-ul companiei noastre şi reprezintă o bază solidă pentru contribuţia sustenabilă pe care vrem să o avem la construirea caselor şi conectarea oraşelor din România”, a declarat directorul general al Romcim, Guillaume Cavalier.

Brandul Romcim. Produse noi

În luna martie, compania a adăugat două noi produse în portofoliu:

• Romcim Durabil (un ciment ecologic)
• Soilstab (o soluţie eficientă pentru stabilizarea straturilor suport pentru drumuri de acces în şantiere, proiecte greu accesibile, pavele)

Romcim, o companie care aparţine Grupului CRH, este unul dintre cei mai mari furnizori de ciment, agregate şi betoane pentru sectorul de construcţii din România. Romcim deţine fabricile de ciment din Medgidia şi Hoghiz, o staţie de măcinare în Tg. Jiu, două terminale de ciment, 18 staţii de betoane, nouă cariere, cinci balastiere şi un depozit de agregate.

Grupul Internaţional CRH în România

Pe lângă compania Romcim, Grupul Internaţional CRH mai deţine în România companiile:

• Elpreco, specializată în producţia de BCA, pavele şi elemente prefabricate
• Ferrobeton, specializată în construcţia de fundaţii, stâlpi sau grinzi

CRH este cel mai mare producător de materiale de construcţii din lume, având circa 77.100 de angajaţi în aproximativ 3.110 unităţi operaţionale în 29 de ţări.

Citeşte şi CRH Ciment şi Comnord, amendate de Consiliul Concurenţei

 

 

 

 

Articolul CRH România îşi schimbă numele în Romcim apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original