Un român din cinci este deranjat de vecini mult prea zgomotoşi: „La ordinea zilei este bormaşina”

Un român din cinci este deranjat de zgomotul făcut de vecini, potrivit unei statistici realizate de Eurostat. Românii sunt pe locul șapte în topul european, cei mai deranjați de vecini fiind maltezii, olandezii şi nemţii.

Potrivit unui studiu realizat de Eurostat, un român din cinci este deranjat de zgomotul făcut de vecini. Românii stau mai prost cu nervii în comparație cu ungurii şi bulgarii, dar mai bine decât olandezii și germanii.

Adeon are 23 de ani şi este din Bucureşti. Pentru că lucrează într-o cafenea, trebuie să fie devreme la muncă şi are nevoie de odihnă. În ultima lună nu s-a putut bucura prea mult de liniște din cauza vecinilor care şi-au renovat apartamentul.

„La ordinea zilei este bormaşina”

„Garsoniera de vis-à-vis, în care erau nişte muncitori care lucrau, nu ştiu dacă aveau sau nu autorizaţie, dar pur şi simplu se auzea îngrozitor, adică la 5 dimineaţă deja începeau, până la 6, 7, 8. Ciocane, bormaşină, orice, nu ştiu, înjurături”, spune Adeon.

El nu e singurul care se plânge de zgomotul făcut de vecini.

„La ordinea zilei este bormaşina. Avem un interval în care e linişte, în rest…”, spune Ioana, 27 de ani, din Capitală, potrivit Mediafax.

Cei mai deranjați de zgomotul din vecini

Însă cei mai deranjați de zgomotul din vecini sunt locuitorii din Malta, Olanda şi Germania cu procente de aproximativ 30%. Plângerile vin în special din partea celor care locuiesc singuri. 25% dintre orăşeni au probleme cu vecinii, faţă de 10% dintre cei care locuiesc în mediul rural.

Topul locuitorilor deranjaţi de vecini zgomotoşi este următorul: Malta – 28,3%, Olanda– 26,6%, Germania– 26,1%, Portugalia– 22,7%, Luxemburg– 20,2%, Danemarca- 20%, România– 18%, Ungaria– 9,7% și Bulgaria– 8,9%.

Articolul Un român din cinci este deranjat de vecini mult prea zgomotoşi: „La ordinea zilei este bormaşina” apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original

”Dacul cel Rău” care a marcat pentru totdeauna istoria României şi i-a deranjat rău pe vecini

Rar găsim o personalitate istorică autohtonă atât de controversată precum Mihai Viteazul. Victimă în egală măsură a exagerărilor cu orice preţ de care s-au făcut vinovaţi istoricii regimului comunist, precum şi al campaniilor voite de minimalizare şi defăimare a eroilor noştri, practicate cu osârdie aproape kominternistă de cei care ne rescriu astăzi istoria, Mihai Viteazul rămâne un subiect fabulos şi generos pentru orice însetat de adevăr.

Citeşte şi Construite în timpul secolului XVIII, catacombele din Odessa sunt cea mai extinsă reţea de tuneluri din lume – Galerie Foto

 

Citeşte şi Problemele unui important spion cu tânăra lui soţie aproape că au afectat decisiv desfăşurarea marii campanii din Ziua-Z

 

Mult s-a vorbit şi scris despre victoriile Viteazului, despre marea sa Unire şi despre tristul şi nedreptul său sfârşit, şi mult se va mai scrie şi de acum încolo. Unul dintre numeroasele aspecte mai puţin cunoscute ale lui Mihai Viteazul ţine de importanţa pe care a avut-o acest voievod pe plan internaţional. Căci luptele şi viziunile sale politice au influenţat puternic jocurile politice ale puternicilor lumii de atunci.

În ultimele decenii ale secolului al XVI-lea, politica europeană de atunci se caracteriza prin reluarea confruntărilor habsburgo-otomane, atât unii, cât şi ceilaţi urmăreau deţinerea supremaţiei în regiunile central estice europene (în speţă teriotoriul fostului regat ungar) şi sud-est europene, adică Valahia şi Moldova.

Din aceste motive politico-strategice, prezenţa şi importanţa Ţărilor Române nu putea scăpa atenţiei forţelor beligerante. Aflăm aşadar din cronica raguzanului Giovanni de Marini Poli, că cele trei voievodate pot aduna peste 100.000 de războinici valoroşi (un număr considerabil pentru acele vremi), precum şi că prin cucerirea lor de către Habsburgi s-ar priva astfel aprovizionarea otomanilor cu alimente şi nutreţ pentru cai.

Încă o dată, ţinuturile noastre erau nimic altceva decât miză importantă şi câmpuri de. bătălie pentru puternicii Europei şi ai Asiei.

Singura soluţie care se impunea pe atunci, a fost ridicarea la luptă armată pentru evitarea dispariţiei statale, pericol impus aproape în egală măsură de Imperiul Otoman, Imperiul Romano-German, şi regatul polon. Amintesc că doar între anii 1580-1590, când era apogeul scoaterii la mezat a tronurilor Moldovei şi Munteniei, s-au jefuit din voievodate peste 3.450.000 galbeni…

La această sumă colosală se adăugau obligaţiile pentru Înalta Poartă, concertizate sub forma plătirii haraciului.În faţa acestor realităţi, Mihai Viteazul s-a angajat într-un adevărat conflict sângeros de lungă durată cu otomanii.

Singur în faţa unuia dintre cele mai puternice imperii din vremurile sale, Mihai Viteazul s-a văzut nevoit precum Mircea, Vlad şi Ştefan, să ceară ajutor material şi militar Apusului.

Pentru ca, la fel ca iluştrii săi înaintaşi, Viteazul să se vadă în cele din urmă profitat, trădat, furat şi lăsat singur în faţa tăvălugului otoman de către aceeaşi Europă Apuseană protestant-catolică.Europă care nu dorea de fapt protejarea valahilor ortodocşi, ci sacrificarea lor prin transformarea voievodatelor româneşti într-o zonă tampon de care să se lovească mereu otomanii distrugând-o treptat.

Astfel, Europa Apuseană scăpa de o populaţie incomodă, care refuzase secole întregi de tentative nereuşite de catolicizare (mai ales românii transilvăneni), concomitent cu slăbirea aparatului de luptă otoman care nu de puţine ori fusese înfrânt de naţia nesupusă şi dârză a valahilor.

Cu toate că la Praga şi Cracovia era cunoscut planul unionist al lui Mihai pe baza rapoartelor agenţilor imperialo-papali Germanico Malaspina şi Sigismundo della Torre, liderii europeni nu au susţinut decât în primă instanţă noţiunea unui stat unitar românesc, condus de un lider român.

Citeşte continuarea aici!

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 11 octombrie:

1884 – S-a născut Eleanor Roosevelt, Prima Doamnă a Statelor Unite ale Americii, soţia Preşedintelui Franklin D. Roosevelt, diplomată şi activistă pentru drepturile omului (d. 1962)1885  – S-a născut Francois Mauriac, romancier şi poet francez, laureat al Premiului Nobel pentru literatură în anul 1952 (d. 1 sept. 1970)

1911 – S-a născut tenorul Ion Dacian. ( d. 8 decembrie 1981)

1913 – S-a născut poeta şi prozatoarea Eugenia Adams-Mureşanu, soţia profesorului D.D. Roşca. Între 1958 şi 1960 a fost arestată; după 1971 părăseşte ţara şi se stabileşte în SUA („Învierea fariseului Eleazar”, „Assault on Eden”)

1914 – Ferdinand I, nepotul şi succesorul lui Carol I de Hohenzollern, a depus jurământul ca suveran al României. Încoronorea sa ca rege al României Mari avea să fie oficiată opt ani mai tîrziu, la data de 15 octombrie 1922, în Catedrala Nouă din Alba Iulia

1945 – A murit Scarlat Demetrescu, profesor de ştiinţe naturale, geografie, scriitor şi unul din cei mai mari spiritualişti români (n. 1872)

1963 – A încetat din viaţă cântăreaţa de origine franceză Edith Piaf. Numele său adevărat era Edith Giovanna Gassion. Şi-a luat pseudonimul „Piaf” (în argot-ul parizian = vrabie) cu ocazia debutului, în anul 1935. Este cunoscută pentru melodiile „La Vie en Rose”, „L’hymne à l’amour” şi „Non, Je Ne Regrette Rien” (n. 19 dec 1915).1968 – NASA lansează cu succes în spaţiu Apollo 7, prima navetă cu echipaj uman

1984 – Astronautul Kathryn D. Sullivan devine prima femeie care face o călătorie în spaţiu cosmic

2005  – A încetat din viaţă Emil Iordache, traducătorul în româneşte al unora dintre cele mai importante scrieri de Dostoievski, Esenin, Puşkin, Bulgakov şi Gogol. Pentru „Mi se spune capucin” de Daniil Harms, apărut la Polirom, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România pe 2002.

2011 – A încetat din viaţă politicianul Ion Diaconescu, membru al Partidului Naţional Ţărănesc din 1936 până la desfiinţarea partidului de autorităţile comuniste, în 1947. După anul 1989 a fost în conducerea Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, fiind ales ca deputat în Parlament în trei legislaturi consecutive (1990-1992, 1992-1996 şi 1996-2000), iar în legislatura 1996-2000, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor. În timpul regimului comunist a fost deţinut politic vreme de 17 ani (1947 – 1964) (n. 25 august 1917).

 

Articolul ”Dacul cel Rău” care a marcat pentru totdeauna istoria României şi i-a deranjat rău pe vecini apare prima dată în Descopera.ro.

Articol original