Obiectivele de reciclare ale României

Gestionarea deșeurilor într-o manieră eficientă este primul pas spre o economie circulară, unde majoritatea produselor și materialelor sunt reciclate sau reutilizate. Pentru multe ţări din Uniunea Europeană, obiectivele privind reciclarea sunt extrem de provocatoare. România are, în prezent, mari probleme în atingerea acestor obiective, în contextul în care ţara noastră reciclează doar aproximativ 15% din deșeurile pe care le produce.

În plus, un document publicat de Curtea Europeană de Conturi arată că există un risc destul de ridicat ca UE să nu îşi poată îndeplini obiectivele pentru 2025 şi 2030 în ceea ce priveşte reciclarea. Pentru ca Uniunea Europeană să poată ajunge la nivelul pe care şi-l doreşte în privinţa reciclării este, aşadar, nevoie de acțiuni concentrate.

Ambițiile UE privind reciclarea

Curtea Europeană de Conturi precizează că actualul cadru juridic pentru reciclarea materialelor plastice reflectă ambițiile sporite ale UE și ar putea contribui la creșterea capacității de reciclare. Nu trebuie, însă, să se subestimeze nivelul de amploare al provocărilor cu care se confruntă statele membre.

În ultimii ani, ţările membre UE au depus eforturi imense pentru a remedia problemele legate de reciclare.

Statele UE au depus eforturi imense pentru a remedia problemele cu care se confrună în privinţa reciclării

Primul pas către o economie circulară

Gestionarea deșeurilor într-o manieră mai eficientă este primul pas spre o economie circulară, unde majoritatea produselor și materialelor sunt reciclate sau reutilizate.

Aşadar, pentru 2025 şi 2030, Uniunea Europeană are obiective extrem de ambițioase. Printre acestea se numără reciclarea a cel puțin 55% din deșeurile municipale până în 2025, obiectiv ce va crește treptat până la 60% până în 2030 și 65% până în 2035. Un alt obiectiv important ține de reciclarea a 65% din deșeurile provenite din ambalaje până în 2025 (70% până în 2030), cu obiective separate pentru materiale specifice şi un obiectiv obligatoriu privind depozitele de deșeuri pentru reducerea acestora până la maximum 10% din deșeurile municipale până în anul 2035.

Cu toate că gestionarea deșeurilor în UE s-a îmbunătățit considerabil în ultimele decenii, peste un sfert din deșeurile municipale sunt încă depozitate și mai puțin de jumătate sunt reciclate sau folosite pentru îngrășarea terenurilor, cu diferențe mari între statele membre.

În cazul materialelor plastice, până în 2025 vor fi reciclate 50% din acestea, procentul urmând să ajungă la 55% în 2030, iar în cazul lemnului vor fi reciclate 25% din ambalaje până în 2025 şi 30% până în 2030. Referitor la metalele feroase, vor fi reciclate 70% din ambalaje până în 2025 şi 80% până în 2030, iar în cazul aluminiului vor fi reciclate 50% din ambalaje până în 2025 şi 60% până în 2030. La sticlă, vor fi reciclate 70% din ambalaje până în 2025 şi 75% până în 2030, iar la hârtie şi carton vor fi reciclate 75% din ambalaje până în 2025 şi 85% până în 2030.

Reprezentanţii UE spun că depozitarea deşeurilor nu are niciun sens într-o economie circulară şi poate polua apa, solul şi aerul

Ce măsuri se aplică în 2021?

Începând cu 1 ianuarie 2021, obiectele de unică folosinţă din plastic vor fi interzise. Este vorba de pahare, farfurii, tacâmuri şi de paie din plastic pentru băuturi. Această măsură a fost luată printr-o Directivă Europeană care este valabilă în toate ţările Uniunii Europene. Pe lista obiectelor interzise se mai află pungile şi recipientele pentru alimente, însă nu sunt incluse PET-urile.

În plus, tot din acest an, Consiliul European a anunțat introducerea unei taxe de 0,8 euro/kg de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate.

Din păcate, România va rata obiectivele asumate pentru 2020 privind ratele de reciclare pentru deșeurile municipale de 50% şi va plăti penalizări până la remedierea situaţiei. Astfel, începând cu ianuarie 2021, România va fi nevoită să plătească o taxă către UE pentru cantitatea de plastic pe care o introduce pe piață și nu o reciclează.

Spre deosebire de ţara noastră, alte state din regiune reușesc să recicleze aproximativ o treime din deșeurile municipale: Polonia 34%, iar Bulgaria și Ungaria  35%. De departe, campioana UE la reciclare este Germania, cu 68% rată de reciclare.

România va rata țintele asumate pentru 2020 privind ratele de reciclare pentru deșeurile municipale de 50%

Supercom SA încurajează reciclarea

În acest context, compania Supercom SA încurajează reciclarea materialelor, mai ales la nivel local. Pentru companie, ca o normă general acceptată, se are în vedere creșterea gradului de pregătire a societății românești pentru reutilizare și reciclare prin aplicarea ierarhiei de gestionare a deșeurilor.

De asemenea, compania pune accent pe un rol mai eficient al autorităților locale în atingerea obiectivelor naționale de reciclare, precum şi pe reciclarea eficientă prin congruență în tehnologie și complexitate – de la soluții simple de echipamente la cele complexe, de la soluții de echipamente mobile la cele staționare.

Supercom SA pune accent pe un rol mai eficient al autorităților locale în atingerea obiectivelor naționale de reciclare

„Managementul de top al Supercom SA a conștientizat cu întâietate nevoia ca această entitate organizațională să participe activ la introducerea unui Cod al sustenabilității, care permite o raportare complexă a atitudinii companiilor privind aplicarea Economiei Circulare”, ne-a declarat Dr. Ec. Ilie-Ionel Ciuclea, Preşedinte Fondator, Administrator unic şi Manager General al Grupului Industrial SUPERCOM SA Bucureşti.

Prin urmare, în cadrul Supercom SA funcționează un Centru de Cercetare-Dezvoltare-Inovare „Eco-Innovation”.

Centrul CCDI al Supercom SA are o agendă complexă de lucru, temele de cercetare-inovare fiind stabilite în funcție de cerințele de noi soluții în Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) și în Centrele de Management Integrat al Deșeurilor (CMID) din județe, de pe teritoriul României.

Supercom SA promovează sprijinirea capitalului românesc, ca inițiativă deschisă către toți actorii implicați în economia circulară. Este vorba de societăți de salubrizare/colectare, societăți de reciclare, precum şi de societăți de valorificare/tratare (biogaz, biomasă, pregătire pentru co-procesare în fabrici ciment, valorificare energetică prin recuperare de energie).

Potenţialul de cercetare din România

„În România există potențial de cercetare, de conceptualizare inginerească și investiții pentru activități distincte referitoare la folosirea materialelor reciclabile, pentru protejarea naturii şi asigurarea creşterii economice durabile. Supercom SA participă la acest demers general în societatea românească”, a mai afirmat  Dr. Ec. Ilie-Ionel Ciuclea.

Prin urmare, Supercom SA urmărește soluţiile eco-inovatoare provenite de la autorităţi şi antreprenori (prin tehnologii și investiții), mizând pe îmbunătăţirea sistemelor de management industrial, municipal, respectiv de gestionare a deşeurilor și reziduurilor.

Supercom SA pune accent pe îmbunătăţirea sistemelor de management industrial, municipal, respectiv de gestionare a deşeurilor și reziduurilor

„Pe acest fond este posibilă instaurarea dominaţiei eco-tehnologiilor ce sprijină circularităţile în care sunt angrenate reziduurile, deşeurile, actvitățile de refolosire bazate pe surse financiare specifice”, a încheiat Dr. Ec. Ilie-Ionel Ciuclea.

Citește și https://jurnaluldeafaceri.ro/supercom-sa-30-de-ani-de-profesionalism-si-inovatie/

Articolul Obiectivele de reciclare ale României apare prima dată în Jurnalul de Afaceri.

Articol original