Mâlul și sterilul au mai puțin de un metru până la drumul inferior din Șasa, județul Alba, și aproape au acoperit turla bisericii din Geamăna. Probabil singurul motiv prin care vizitatorii conștientizează că, sub nămolul otrăvit, sunt 400 de fundații de case și-un cimitir. Conform edilului din Lupșa, în locuințele de lângă lac au rămas doar trei persoane.
Începutul anului 2021 a readus în atenție iazul de decantare de la Valea Șesii, județul Alba. Celebru pentru culorile otrăvite care însoțesc sterilul deversat de la mina de cupru Roșia Poeni, situată peste deal, despre care s-a discutat mult în ultimul deceniu, însă degeaba. Nu doar pentru puținii locuitori rămași acolo, ci și pentru mediul înconjurător.
Un video postat de Ziarul Unirea și preluat, apoi, de cea mai mare parte a presei din România o înfățișează pe Varvara Țârău a lui Țimon, o femeie de 79 de ani, una dintre cele 3 persoane care mai locuiesc lângă iazul de decantare.
Internetul s-a umplut de „mărturia emoționantă”, „drama” și „durerea unei bătrâne”. Însă aceasta n-ar putea fi cuantificabilă fără următoarele imagini, care vorbesc de la sine.
Cum a mâncat sterilul din pământ
Istoricul Google Earth nu minte. Deși programul a salvat doar trei variante cu un zoom suficient cât să fie vizibile și locuințele, se înțelege cum iazul de steril deversat de la cariera Roșia Poeni crește. O cangrenă ce înaintează în munte și înghite, vizibil, construcțiile rămase pe lângă.
„Steril” înseamnă partea nefolositoare a unui zăcământ sau a unui produs minier, care se aruncă după prelucrare.<br>
Libertatea a luat exemplu cătunul Șasa. Este cel în care au mai rămas 3 persoane care stau, ocazional, conform autorităților locale, sub drumul „de contur”, cel care leagă micile cătune rămase în locul comunei ce avea, odinioară, 1.000 de locuitori.
2011: De-a lungul drumului secundar sunt cel puțin 6 locuințe și multe alte anexe mai mici. Conform măsurătorilor cu ustensilele puse la dispoziție de Google Earth, distanța dintre case și limba iazului care se oprește în fundătura Șasa este de 20 m la o locuință și de 50-80 m la cele care sunt locuite și acum.
2013: Capătul drumului inferior e aproape ciupit de iazul de decantare. Casa sudică devine o peninsulă, o alta este aproape cuprinsă de lac. Halda se apropie și de celelalte locuințe. Una dintre ele ajunge la numai 20 de metri de mâl. Restul par încă departe.
2017: Diferența față de 2011 e vizibilă. Casa sudică e înghițită, și cea din mijlocul imaginii. Cele 3 încă locuite nu mai au o limbă însemnată de pământ în spate. Sunt la 12-40 de metri de steril.
2021: Singurele rămase în picioare sunt cele 3 case - dintre care una a Varvarei - care sunt la doar câțiva metri de hăul nămolos. Din celelalte a rămas una singură. În rest, fundațiile și o toaletă care plutește deasupra mâlului.
Turla va dispărea
Mai mult decât atât, fotografiile bisericii de la Geamăna, următorul cătun față de Șasa, arată cât de mult a crescut sterilul.
În ultimii 15 ani, fotografiile înfățișează turla în felul următor:
2006: Biserica e încă întreagă, fotografie postată pe blogul Museikon.2009-2010: Imagini publicate de PRO TV arată inclusiv vârful unei anexe de lângă biserică, iar un articol Adevărul arată că unele morminte din proximitate se află încă deasupra nivelului de mâl.2013: Imaginea care e înfățișată și pe pagina de Wikipedia a satului Geamăna. Pe lângă turlă și tabla din cupolă, coama bisericii nu e încă acoperită de steril în totalitate.2017: Imagini postate pe YouTube arată că nu se mai vede decât turla, nu și coama.2019: Micuța structură de lemn dintre beton și cupola de tablă mai e vizibilă deasupra lacului.2021: Se mai vede doar tabla.
Și nici nu avea cum altfel: chiar în octombrie, alba24.ro anunța că barajul va fi înălțat de cei de la CupruMin cu 5 metri, iar nivelul de steril va ajunge până la 710 m deasupra nivelului mării. Agenția pentru Protecția Mediului a dat undă verde, conform sursei citate, pentru lucrare.
300 de hectare va avea iazul și 66,5 milioane de metri cubi de steril vor fi depozitate în iaz la finalul proiectului, scrie aceeași sursă.
Cărămiziul devine vernil
La Șasa ajungi cu dificultate iarna. Mașina trage greu pe drumurile înguste și acoperite de zăpadă ce urcă până la o altitudine de 700 de metri. Te rogi să nu vină cineva din sens opus. Dacă vine, și se întâmplă rar, e imposibil să nu știe unde stă lelea Varvara.
În peisajul straniu, în care apele cărămizii sunt acum vernil, drumurile care coboară spre lac sunt străjuite de un tânăr și 3 câini. La el parchezi mașina, căci n-are rost să cobori cu ea pe ulița secundară, care, la un moment dat, după ce va fi invadată în steril, va fi înghițită cu totul de lac.
Varvara nu e acasă. Nici în cealaltă casă nu pare nimeni, doar doi dulăi dezlegați, care păzesc ultimul petic neinundat de la nivelul inferior. O casă, ultima victimă a lacului, pare o construcție cu ponton de pe marginea Tarniței. Alta nu mai are decât fundația, semn că oamenii au reciclat cât au putut.
Resturi de geamuri se rezemă de crengi. Crengi de care nu poți fi sigur că-s ale unor copaci ori tufișuri care cerșesc lumina din nămol.
Păcăliți că va fi lac cu apă curată
Primarul din Lupșa, localitatea ce înglobează cătunele ce odinioară făceau parte din comuna Geamăna, spune că sub drumul de contur, cel ce înconjoară lacul, mai stau doar 3 oameni. Doamna Varvara și încă alți doi „care locuiesc acolo ocazional, mai mult vara”, povestește Ioan Radu Penciu, de la USR, pentru Libertatea.
Pe deal, satele adună alte 50-60 de persoane. Unele dintre ele au 2-3 locuitori. Șasa, Pârâu Cărbunări, Geamăna, Valea Holhorii, Curmătura și așa mai departe.
Edilul povestește că nenorocirea a pornit în zonă după „decretul lui Ceaușescu din 1978. Apoi, deversarea propriu-zisă a început în 1986”. Locuitorii au fost despăgubiți, însă, spune primarul, „vă dați seama cum a fost pe atunci, fiind un regim opresiv, a fost totul făcut cu forța, iar unii s-au împotrivit”.
Alții au povestit că n-au primit nicio parte de despăgubire. Alții, cum e tanti Varvara, aveau altă durere. În tot videoclipul, ochii femeii se umezesc când vorbește de părinții îngropați sub steril.
În 2009, oamenii vorbeau în ziarul Adevărul că au fost păcăliți că morții vor fi strămutați, iar lacul va fi „cu apă curată”.
CupruMin, răspuns sfidător
Dacă cifrele comuniste ale strămutării nu vor fi niciodată cunoscute, nici CupruMin nu e deschisă la dialog.
Întrebată dacă informația conform căreia barajul va fi înălțat este una corectă, CupruMin, prin noul director, Tiberiu Rațiu, a punctat că nu-și asumă informațiile din presa locală. Asta deși presa locală a vorbit pe larg, la finalul anului trecut, atât de proiect, cât și de acordurile de mediu solicitate și primite.
În rest, Libertatea a întrebat dacă bătrânii care pleacă din Geamăna și celelalte cătune sunt despăgubiți în vreun fel, cu câți metri se înalță iazul anual și cu câți metri s-a înălțat în ultimul deceniu.
Singurii care au răspuns au fost angajați CupruMin, care au punctat, fără a fi numiți, că despăgubirile nu sunt posibile, având în vedere că respectivele locuințe „trebuiau eliberate încă de pe vremea lui Ceaușescu, iar oamenii au fost despăgubiți deja”.
Răspunsul? „Societatea noastră este cu capital integral de stat. Detaliile cerute de dv. se pot pune la dispoziție doar cu acordul Consiliului de Administrație, acord pe care îl puteți solicita”. Pe site, locul CA-ului este gol, fără a fi indicat vreun nume sau vreo adresă de e-mail aferentă.
Libertatea a trimis întrebările și pe adresa responsabililor de comunicare de la CupruMin și le va publica de îndată ce le va primi.
Articol original
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs
No comments
Post a Comment
Va rugam nu faceti spam.