Vaccinurile din Rusia și China prind elan în statele balcanice. Graficul cu eficiența fiecărui ser

Uniunea Europeană nu și-a rezolvat deocamdată nici propriile probleme cu livrările de vaccinuri COVID, prin urmare nu a mai avut timp să se gândească la țările vecine, care aspiră la aderare. Unele dintre aceste state, scrie Financial Times, discută acum cu Beijing și Moscova, pentru a demara campaniile de imunizare. Faptul că revista Lancet a confirmat eficiența vaccinului Sputnik V oferă Rusiei un atu important în această geopolitică a vaccinurilor, scrie și Politico.

Într-un moment în care statele UE se plâng de întârzierea livrărilor de vaccinuri, Serbia a reușit să atingă cea mai mare rată de imunizare din Europa continentală.

Statul balcanic, teoretic un candidat pentru aderarea la UE, nu folosește însă serurile produse în Occident, ci pe cel fabricat în China. Mai exact, Serbia a fost de fapt prima țară europeană care a început campania de imunizare cu vaccinul Sinopharm.

China a anunțat că acesta are o eficiență de 79% în prevenirea COVID și mai multe țări îl folosesc deja în campaniile de imunizare.

”Lumea a lovit un aisberg, precum Titanicul, iar bogații se salvează doar pe ei și pe cei dragi lor”, a declarat săptămâna trecută președintele sârb Aleksandar Vucici, justificând decizia de a cumpăra vaccinuri chinezești și rusești, în vreme ce negociază totuși și pentru seruri aprobate în UE.

”Ne înecăm împreună cu Titanicul. Poate nu este intenția lor, dar nu cred că le pasă foarte mult”, a întărit el.

Eforturile UE, deocamdată fără rezultate

UE a oferit totuși 70 de milioane de euro către șase state balcanice, pentru a cumpăra vaccinuri. Dar problemele întâmpinate la achiziție înseamnă că patru dintre aceste țări nu au primit încă nicio doză de vaccin.

Unii oficiali au avertizat că această situație ar putea afecta credibilitatea UE în regiune.

”Cineva ar putea folosi situația pentru a spune că atunci când vremurile au fost grele, China și Rusia au oferit ajutor, în vreme ce guvernele occidentale au eșuat”, explică un oficial din Macedonia de Nord.

Spre deosebire de mulți lideri regionali, președintele Serbiei a cultivat relații strânse cu Beijing și Moscova în paralel cu procesul de aderare la UE, lucru care a nemulțumit Bruxellesul și Washingtonul.

Serbia, o țară cu 7 milioane de locuitori, a primit deja mai bine de un milion de doze, iar Vucici a spus sâmbătă că un alt milion de doze vor ajunge până în martie.

Exemplul Serbiei, urmat în regiune

Abordarea Serbiei pare să ofere un model în regiune. Nici Kosovo, nici Bosnia și Herțegovina și nici aliații NATO Macedonia de Nord și Muntenegru nu au primit până acum nicio doză.

Oficialii din Macedonia de Nord și Muntenegru au anunțat săptămâna trecută că vor cumpăra vaccinuri din Rusia.

Este un moment bun pentru Moscova, scrie Politico, care observă că Rusia are acum o nouă pârghie pentru a-și spori influența.

După o serie de semne de întrebare cu privire la siguranța și eficiența serului Sputnik V, Rusia a primit acum recunoaștere. Datele privind eficiența de 91,6% fost analizate de mai mulţi oameni de ştiinţă şi publicate marţi în ediţia internaţională a prestigioasei reviste medicale The Lancet.

”Am vrut să cumpărăm vaccinurile occidentale, să arătăm unde ne situăm, ca țară, și inițial am exclus posibilitatea negocierii cu rușii și chinezii”, spune pentru Financial Times oficialul din Macedonia de Nord.

Dar, adaugă acesta, guvernul de la Skopje nu a mai putut justifica întârzierile.

În condițiile în care există deja alte țări în Europa precum Ungaria care iau vaccinul Sinopharm ar fi dificil să explicăm oamenilor de ce așteptăm Pfizer, Moderna și AstraZeneca.

Oficial din Macedonia de Nord, pentru Financial Times:

Ministrul sănătății din Muntenegru, Jelena Borovinic Bojovic, a declarat că în afară de contractul deja semnat pentru 150.000 de doze din China va încerca să achiziționeze 50.000 de doze ale vaccinului Sputnik din Rusia.

Guvernul bosniac a anunțat la mijlocul lui ianuarie că va începe negocierile cu Rusia, China și cu Pfizer.

În același timp, ambele țări așteaptă dozele promise de Covax, alianța globală condusă de organizația Mondială a Sănătății (OMS), care și-a propus să distribuie vaccinuri către țările care au posibilități materiale reduse. Deocamdată, aceste doze nu au sosit.

UE a exclus Balcanii de pe lista zonelor vizate de controlul exporturilor de vaccin. Dar incapacitatea blocului comunitar de a trimite măcar o cantitate simbolică de doze către statele candidate la aderare le-a dezamăgit pe acestea, potrivit lui Adi Cerimagic, analist la Inițiativa pentru Stabilitate Europeană, un think-tank cu sediul la Berlin.

”Nu s-au așteptat să le primească în același timp cu statele membre UE, dar au așteptat un soi de calendar, niște livrări clare, iar acum se simt abandonați”, spune acesta pentru Financial Times.

Albania, reticentă la vaccinurile din Rusia și China

În Albania, neîncrederea istorică în China și Rusia este mai putenică totuși decât dezamăgirea față de UE.

Albania a ieșit de trei decenii din una dintre cele mai represive dictaturi, care a fost susținută pentru mulți ani de Beijing.

Premierul Edi Rama a anunțat că nu va cumpăra vaccinuri din Rusia și China. Dar a spus că este dezamăgit că țara sa, care a aderat la NATO în 2009, nu a primit nici măcar un număr simbolic de doze, prin mecanismele UE.

Albania plănuiește să înceapă campania de vaccinare a cadrelor medicale cu un lot de 970 de doze din vaccinul Pfizer/BioNTech, donate de o țară europeană anonimă.

”Când vine vorba despre vaccin am fost foarte neplăcut surprins”, a declarat el pentru Financial Times, cu referire la lipsa de solidaritate a UE.

”E un dezastru. Răul pe care și-l fac singuri este incredibil”, a adăugat premierul.

Chișinăul așteaptă dozele promise

Nu doar statele balcanice se lovesc de această problemă. În ianuarie, 13 state UE, printre care și România, au cerut Bruxellesului să ajute Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina să-și vaccineze populațiile.

Republica Moldova, spre exemplu, nu a primit deocamdată vreo doză de vaccin, dar ar urma să primească prima livrare prin intermediul COVAX la mijlocul lui februarie, a anunțat luni Chișinău, potrivit Reuters.

Livrarea va aduce la Chișinău 24.570 de doze din vaccinul pfizer/BioNTech.

Republica Moldova speră să mai primească până la finalul lui februarie prima livrare din totalul de 264.000 de doze ale vaccinului produs de AstraZeneca.

În decembrie, președintele Klaus Iohannis a promis Moldovei 200.000 de doze din vaccinul Pfizer, dar este neclar când vor ajunge acestea.

Chișinăul, scrie Reuters, a spus că va împărți vaccinurile cu regiunea transnistreană, dar autoritățile de la Tiraspol au spus că vor folosi vaccinul rusesc.

Și Ucraina este prinsă între Vest și Est

Moldova nu este singura în această situație.

Kievul așteaptă să primească în februarie între 100.000 şi 200.000 de doze cu vaccin Pfizer-BioNTech, prin intermediul programului COVAX.

Ucraina și-a exprimat în același timp intenția de a cumpăra vaccinul Sinovac, care are o eficiență foarte redusă, de doar aproximativ 50%, potrivit studiilor clinice.

Dar Kievul a decis să interzică autorizarea serurilor fabricate în Rusia pe teritoriul Ucrainei, lucru pe care nu va putea însă să îl aplice în estul țării, controlat de separatiști.

Liderul separatiștilor din Donețk a anunțat zilele trecute că a primit deja un prim transport de câteva mii de doze din vaccinul Sputnik și că medicii și militarii vor fi imunizați cu prioritate.

Articol original