Statistica pe reşedinţe de judeţ furnizată de Comitetul Naţional de Coordonare a Vaccinării, la cererea Libertății, arată că nu sunt decât câteva sute sau cel mult 2.000 de oameni, în funcție de județ, care s-au vaccinat în afara orașului de reședință. Excepție face Bucureștiul, unde aproximativ 60.000 de oameni s-au vaccinat în altă parte, cam 10% din totalul bucureștenilor imunizați.
Cifrele de vaccinare pe orașele reședință de județ și pe întreaga populație a județelor României arată câteva tendințe care s-au consolidat și au devenit regulă.
Disparități între marile orașe și restul țării
Una din trei doze de vaccin administrate în România au fost folosite în Bucureşti şi alte şapte oraşe mari: Braşov, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara. Aici s-au administrat 2.248.361 de doze de vaccin, până vineri, 14 mai, ora prânzului, potrivit datelor furnizate Comitetul Naţional de Coordonare a Vaccinării şi prelucrate de Libertatea. Până la aceeaşi oră, în toată ţara fuseseră administrate puţin peste 6.600.000 doze de vaccin.
Această disparitate între „marele urban” și țara orașelor mici și comunelor explică una dintre afirmațiile de marți ale președintelui Iohannis, care a cerut să se meargă din poartă în poartă în localitățile mărunte.
Procentual, clasamentul oraşelor-reşedinţă de judeţ, după „hărnicia” la vaccinare arată aşa:
Alba Iulia: 44,48% din toată populaţia cu domiciliul aici a fost vaccinată cu cel puţin o doză de vaccin;Miercurea Ciuc: 43,31%;Călăraşi: 40,26%;Cluj-Napoca: 37,82%;Timişoara: 37,27%Slobozia: 36,24%Deva: 32,41%.Târgovişte: 31,68%Constanţa: 31,07%Târgu Mureş: 30,88%.
Bucureștiul are 28,59% populație rezidentă vaccinată cu cel puțin o doză. Asta înseamnă 40%, dacă ne raportăm doar la populația eligibilă pentru vaccin - cei peste 16 ani.
Pentru fiecare localitate reşedinţă de judeţ, procentele sunt calculate raportând numărul celor vaccinaţi la populaţia generală a oraşului, la nivelul anului 2018, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Aşadar, procentele includ şi copiii sub 16 ani, care acum nu sunt eligibili pentru vaccin.
În celălalt capăt al clasamentului, doar două localităţi - dintre reşedinţele de judeţ - au o rată de vaccinare mai mică de 15%:
Focşani: 12,56%Reşiţa: 12,17%.
Diferențe foarte mari între reședința județului și restul județului, în diferite zone ale țării
Între reşedinţa de judeţ şi întregul judeţ din care face parte se remarcă diferenţe interesante, în ceea ce priveşte rata vaccinării.
Să luăm, de exemplu, judeţul Timiş şi oraşul Timişoara. Potrivit hărţii publicate marți pe Facebook de Claudiu Năsui, ministrul economiei, judeţul Timiş are o rată de vaccinare de 24,8% din populaţia generală, pe când oraşul Timişoara ajunge la 37,27% (ambele procente sunt pentru vineri, 14 mai 2021).
În Harghita s-au vaccinat 18,57% dintre locuitorii, dar în Miercurea Ciuc: 43,31%. În mod similar, judeţul Ialomiţa are o rată a vaccinării de 18,52%, pe când oraşul Slobozia are o rată aproape dublă: 36,24%.
Suceava este judeţul cu cea mai scăzută rată a vaccinării: 13,09% persoane vaccinate cu cel puţin o doză, dar oraşul Suceava trecuse de o rată a vaccinării de 20,24% încă de vineri, 14 mai.
În judeţul Călăraşi, rata vaccinării este de 17,14%, dar în oraşul Călăraşi se ajunge la peste 40,26%, una dintre cele mai bune rate din România.
Nu mai prejos e diferenţa dintre judeţul Alba: 24,49% şi localitatea Alba Iulia: 44,48%.
Un fenomen interesant are loc şi la Caraş-Severin, dar în sens invers. Judeţul are o rată a vaccinării de 16,45%, pe când oraşul este, potrivit calculelor Libertatea, la 12,17% persoane vaccinate cu cel puţin o doză.
Judeţul Dâmboviţa: rata vaccinării este de 18,07%, dar oraşul Târgovişte o depăşeşte mult: 31,68%. Şi Slatina este peste judeţul Olt: 28,80% faţă de 16,48%.
Similar, judeţul Hunedoara: 21,82%, pe când reşedinţa de judeţ, Deva, este la 31,41%. Flagrantă este diferenţa dintre Satu Mare, oraşul: 28,38% şi Satu Mare, judeţul: 13,09%.
Foto: Inquam Photos / Virgil Simonescu
Articol original
No comments
Post a Comment
Va rugam nu faceti spam.