Alegeri în stil iranian: un conservator acuzat de implicare în execuția a mii de prizonieri politici, favorit la prezidențiale

Ebrahim Raisi, șef al Autorității Judiciare din Iran, care se află pe lista de sancțiuni a SUA și UE pentru rolul jucat în reprimarea protestelor din 2019, dar este acuzat și de implicare în execuția de prizonieri politici în anii ’80, intră cu prima șansă în scrutinul prezidențial de vineri, scriu Foreign Affairs și Deutsche Welle. Raisi, favoritul liderului suprem Ali Khamenei, a ajuns în această poziție după ce Consiliul Gardienilor, puternicul organism neales al țării, a respins marea majoritate a celorlalte candidaturi.

Începând cu alegerile prezidențiale din 1997, când reformistul Mohammad Khatami a obținut o victorie surpriză, alegerile din Iran au fost în mod constant relativ competitive.

Acest lucru pare că se va schimba, vineri, arată o analiză a revistei Foreign Affairs. La scrutinul prezidențial din 18 iunie, Ebrahim Raisi, șeful Autorității Judiciare a țării, este aproape sigur că va câștiga.

Victoria sa ar fi în mare parte rezultatul manevrelor preelectorale ale Consiliului Gardienilor, un organism neales compus din şase mullahi şi şase avocaţi civili, aliniați cu liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei.

Din cei 592 de posibili candidați, Consiliul, care are puterea de a admite sau de a refuza pe oricine dorește, a admis doar șapte oameni, Raisi fiind cel mai proeminent.

Decizia Consiliului Gardienilor de a descalifica multe figuri importante ale scenei politice din țară a șocat elita iraniană, scrie Foreign Affairs.

Consiliul a respins, spre exemplu, candidatura lui Ali Larijani, politicianul cu cea mai mare vechime în funcția de președinte al parlamentului, care este în prezent consilier al liderului suprem și a condus negocierile pentru încheierea parteneriatului strategic cu China.

Respins a fost și vicepreședintele Eshagh Jahangiri, un actor important în alegerile precedente. Nu în ultimul rând, Mahmoud Ahmadinejad, fostul președinte al țării, a primit la rândul lui interdicția de a candida.

Critici au venit din mai multe colțuri. Hassan Khomeini, nepotul fondatorului Republicii Islamice, a condamnat decizia Consiliului și a spus că subminarea instituțiilor este „contrarevoluționară”, cerând candidaților admiși să se retragă din cursă.

Iar Ahmadinejad s-a alăturat milioanelor de cetățeni care și-au anunțat intenția de a boicota scrutinul, ceea ce ar putea reprezenta o problemă pentru regim și pentru legitimitatea lui.

Khamenei a apărat inițial alegerile Consiliului Gardienilor. Deși ulterior a admis că unele nedreptăți au fost comise, el a evitat să ceară vreo corecție.

Asta, scrie Foreign Affairs, deoarece el ar putea plănui o serie de reforme structurale, care vizează transformarea sistemului prezidențial în unul parlamentar sau înlocuirea postului de lider suprem cu un consiliu format din mai multe persoane.

Un sistem parlamentar ar limita conflictul dintre președinte și liderul suprem, în vreme ce abolirea postului de lider suprem l-ar ajuta pe fiul Khamenei să mențină puterea de influență după moartea acestuia.

Cu un președinte aliat precum Raisi, Khamenei nu ar avea probleme să forțeze această transformare a sistemului politic iranian.

Un trecut sumbru

Indiferent de intențiile lui Khamenei, cert este că Raisi, un ultraconservator critic la adresa Occidentului, este acum în cea mai bună poziție pentru a-l înlocui pe actualul președinte reformist, Hassan Rouhani.

Când Consiliul a publicat lista finală a candidaților, pe 25 mai, iranienii au inundat rețelele sociale cu clipuri din „Dictatorul”, un film în care Sacha Baron Cohen joacă rolul unui autocrat din Orientul Mijlociu, notează Foreign Affairs.

Într-o scenă din acest film, dictatorul participă la o cursă care începe în momentul în care el trage cu pistolul în aer, apoi își împușcă competitorii.

Comentatorii iranieni au interpretat postările cetățenilor ca pe o aluzie la Raisi, care este acuzat printre altele de implicarea sa, ca procuror, în execuția a mii de prizonieri politici la sfârșitul anilor ’80.

Cel mai important adversar al lui Raisi este în acest moment Abdolnaser Hemmati, un moderat, fostul șef al Băncii Centrale din Iran, care pledează pentru reducerea „interferenţei statului în economie” şi pentru „o diplomaţie activă cu Estul şi Vestul”, în slujba dezvoltării economice a ţării.

Șansele lui sunt însă reduse.

Miercuri, doi candidați ultraconservatori s-au retras din cursă, anunțându-și susținerea pentru Raisi. Un alt candidat reformist a ales la rândul lui să se retragă, spunând că îl va susține pe Hemmati.

O întrebare rămâne acum dacă Raisi va câștiga scrutinul din primul tur sau dacă va fi nevoit să lupte și în al doilea tur, pe 25 iunie.

Participare redusă la urne

Observatorii se așteaptă la o participare redusă la urne, unele sondaje sugerând un 42%.

Apatia alegătorilor era deja la cote înalte, parțial din cauza economiei devastate, parțial din cauza unei campanii acoperite de temerile privind coronavirusul.

La o conferință de presă, ministrul de interne a admis că scrutinul nu oferă o competiție reală.

„Actuala competiție în alegeri nu este una serioasă, ținând cont de acțiunile Consiliului Gardienilor”, a spus Abdolreza Rahmani Fazli, citat de agenția Associated Press.

„Putem spune că motivele sunt competiția slabă și situația COVID”, a întărit el, explicând posibila prezență scăzută la urne indicată de sondaje.

Situația i-a împins pe oficialii iranieni să promoveze cât mai vehement în rândul cetățenilor nevoia de a vota.

Khamenei a atacat dur „dușmanii” Iranului pentru că îi descurajează pe oameni să voteze. El a acuzat presa americană și britanică și pe „mercenarii lor” că au făcut tot posibilul să pună sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor și să slăbească participarea populară.

Liderul suprem a admis însă, totodată, că mulți cetățeni obișnuiți, sărăciți pe fondul problemelor economice exacerbate de sancțiunile economice americane, nu pot vedea prea bine avantajele participării politice.

„Dar să nu votezi din cauza nemulțumirilor economice nu e corect”, a spus Khamenei.

O economie devastată

Alegerile vin într-un moment complicat pentru Iran. Țara se confruntă cu o criză economică prelungită, alimentată de sancțiunile impuse de Washington, după ce Donald Trump a retras SUA din acordul nuclear.

Sancțiunile - care împiedică Iranul să vândă petrol și să aibă schimburi comerciale cu cea mai mare parte a lumii - au aruncat țara în recesiune. Actualul președinte reformist, Rouhani, a devenit ținta criticilor ultraconservatorilor, fiind acuzat că a avut încredere în Occident.

În prezent, ministrul de externe al lui Rouhani, Javad Zarif, conduce delegația care negociază, la Viena, reluarea acordului nuclear cu statele europene, Rusia și noua administrație americană.

Mulți observatori spun că aceste negocieri s-ar putea încheia înainte ca viitorul președinte - probabil Raisi - să preia funcția.

Chiar dacă Raisi a criticat acest acord în 2015, comentatorii se așteaptă ca el să îl respecte, fie și din dorința de a scăpa de o parte din sancțiuni - ceea ce ar putea reprezenta o gură de oxigen pentru economie.

Victoria lui Raisi ar pune însă comunitatea internațională într-o situație dificilă, deoarece Raisi, observă Deutsche Welle, se află pe lista sancțiunilor SUA și UE pentru rolul jucat în încălcarea drepturilor omului, în timpul reprimării protestelor din 2019.

Presa iraniană a scris deja că Javad Zarif a fost însărcinat să facă lobby pentru ca Raisi să fie scos de pe lista persoanelor sancționate de Occident.

Articol original