În timp ce țările europene și SUA relaxează tot mai multe restricții anti-COVID, vorbind despre un final al pandemiei, virusul face ravagii în țările Americii de Sud. Paraguay, Argentina, Uruguay, Columbia, Brazilia și Peru sunt țări în care spitalele sunt în continuare aproape de colaps, iar motivele sunt similare: lipsa de investiții în sănătate, sărăcia, dar și corupția, relatează The Guardian.
Paraguay înregistrează, în prezent, cel mai mare număr zilnic de decese din lume. Miercuri, rata mortalității a fost de 18,09 decese la un milion de locuitori, mult mai ridicată decât cea din India - 2,71, Africa de Sud - 2,2 sau SUA - 1,01.
În capitala Asunción, spitalele sunt aproape pline, iar rudele așteaptă în fața unităților medicale, în speranța că vor primi vești bune.
„Guvernul ne sprijină atât de puțin. Este un dezastru. Ar fi trebuit să se pregătească pentru toate acestea de la începutul pandemiei”, spune Jessica Ortigosa. Tatăl ei este internat, însă nu stă pe un pat de spital, ci pe un scaun.
Lângă ea, alți pacienți au nevoie de ajutor. Toți reclamă același lucru: nu sunt paturi, nu sunt medicamente, nu sunt ajutoare.
Iar situația din Paraguay se repetă în cea mai mare parte a Americii de Sud, chiar dacă, în ultimele săptămâni, atenția întregii lumi s-a îndreptat mai mult către India.
Uruguay, Argentina, Columbia, Brazilia și Peru sunt, potrivit The Guardian, decimate de COVID, iar decesele de aici sunt mai ridicate decât în oricare altă parte a lumii.
De la exemplu la dezastru
Situația nu a fost însă tot timpul atât de gravă. În primele luni ale pandemiei, Paraguay și Uruguay-ul vecin au fost date drept exemplu în gestionarea pandemiei printre țările Americii Latine.
În martie, însă, cele două țări s-au confruntat cu o explozie a numărului de noi cazuri, în mare parte atribuite tulpinii braziliene a virusului și relaxării măsurilor de distanțare socială.
În Uruguay, nici măcar unul dintre cele mai rapide programe de vaccinare din America Latină nu a reușit să limiteze răspândirea virusului. Situația a fost însă aici diferită, căci țara nu a vrut să impună multe restricții.
Și Argentina a fost văzută ca un model, cu un număr scăzut de cazuri la începutul pandemiei, când guvernul a introdus restricții severe, respectate de public. Dar scenariul inițial s-a schimbat drastic. Covid a devenit principala cauză a deceselor din Argentina, depășind bolile de inimă și cancerul, cu un număr de 528 de decese pe zi, în decursul ultimelor două săptămâni.
„Noțiunea de colaps apare când oamenii mor în casele lor sau pe stradă, dar în Argentina oamenii mor în spatele ușilor ale secțiilor Covid, iar decesele COVID rămân astfel invizibile”, a afirmat un medic de terapie intensivă din Buenos Aires.
Claudio Belocoppitt, șeful Uniunii Sanitare Argentiniene (USA), care reprezintă firmele private de asigurări de sănătate, spune că problemele sociale și economice cronice ale țării joacă un rol important în rata mare a mortalițății.
„Indicatorii sărăciei au crescut enorm în ultima decadă, rata inflației este una dintre cele mai mari din lume, deci de ce ne-am aștepta să devenim brusc genii și să manageriem o calamitate ca asta?”, se întreabă el.
Politicul a înrăutățit și mai mult lucrurile, scrie The Guardian.
La începutul acestei săptămâni, guvernul a anunțat o reformă a sistemului de sănătate, pentru a integra furnizorii de asistență publică și privată - o decizie pe care pe care șeful Uniunii Sanitare o compară cu „reorganizarea armatei în mijlocul unui război”.
Totuși, argentinienii rămân optimiști și, în mare măsură, nici nu cunosc rata ridicată a mortalității, deoarece știrile acoperă mai mult lupta politică din țară.
Între timp, programul de vaccinare este în plină desfășurare, iar opțiunile de imunizare s-au diversificat, cu Sputnik, Sinopharm și AstraZeneca - principalele seruri administrate. Aproape 40% din populație este vaccinată cu cel puțin o doză, iar aproape 8% cu ambele doze.
Brazilia se apropie de 500.000 de morți și riscă izolarea
Cu toate acestea, dintre toate țările de pe continent, niciuna nu este la fel de criticată precum Brazilia, de unde a pornit tulpina care s-a răspândit pe întregul continent. Principalul motiv este președintele țării, Jair Bolsonaro.
De-a lungul pandemiei, el a negat gravitatea virusului, numindu-l o simplă gripă, a încălat măsurile de izolare și chiar weekendul trecut a fost amendat pentru că nu a purtat mască la un eveniment din Sao Paolo. Acum, este anchetat de parlamentul brazilia cu privire la modul în care a gestionat răspunsul țării la criza COVID.
Administrația Bolsonaro este acuzată că a respins anul trecut ofertele de achiziție a vaccinului, dar și că retorica președintelui a dus la o rată de vaccinare scăzută. În prezent, țara a imunizat doar 11,4% din cei 212 milioane de locuitori. Asta în timp ce se apropie de un bilanț sumbru al deceselor: 500.000 de morți.
„Cea mai mare problemă din Brazilia este negaționismul din politică. Avem un președinte negaționist, al cărui discurs și comportament este contrar sfaturilor medicale și care influențează oamenii să nu primească vaccinul. Este o furtună perfectă”, a spus Chrystina Barros, membru al grupului care luptă împotriva Covid, de la la Universitatea Federală din Rio de Janeiro.
Cu un număr mediu de peste 2.000 de decese zilnice, Brazilia tinde să devină izolată de întreaga lume. Mai multe națiuni - inclusiv vecina sa Argentina - restricționează intrarea pasagerilor brazilieni, iar țara a fost ținta oprobiului internațional.
„Dacă Brazilia nu ia în serios pandemia, va continua să afecteze întreaga regiune și nu numai”, spunea Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), la sfârșitul lunii martie. „Nu este vorba doar de Brazilia”, afirma el.
În Peru, numărul morților s-a triplat după revizuirea cifrelor
Revoltele politice, precum și deceniile fără investiții în sistemul medical au provocat ravagii și în Peru.
„Fratele meu a murit din cauza ineficienței sistemului de sănătate”, acuză o tânără. Fratele ei, un bărbat de 51 de ani, a fost internat zece zile la terapie intensivă, într-un spital care ducea lipsă de cadre medicale.
„Fratele meu avea nevoie de atenție 24 de ore din 24 cu specialiști și echipamente de terapie intensivă pe care nu i le puteau oferi”, continuă femeia.
La fel ca și ea, locuitorii țării sunt furioși pe guvernele care au alocat un procent mic din PIB pentru sistemul de sănătate - mai puțin de jumătate din cât au alocat țările vecine - în ciuda celor două decenii de creștere economică puternică.
Cu câteva zile înainte de un scrutin din turul al doilea profund divizant între doi candidați aflați la extremele spectrului politic, o revizuire a guvernului a confirmat ceea ce peruanii bănuiau de mult: adevăratul număr de decese de Covid a fost de peste 180.000, aproape triplu decât numărul oficial de morți. Revizuirea tardivă a făcut din Peru țara cu cea mai mare rată a mortalității pe cap de locuitor din lume.
Peru a impus unul dintre cele mai timpurii și mai stricte carantine din America Latină, în martie 2020, însă restricțiile nu au ajutat foarte mult la reducerea numărului de infecții.
În plus, cu o campanie de vaccinare lentă, sistemul sanitar din Peru a ajuns aproape colaps. Instabilitatea politică nu a ajutat. Din contră. Anul trecut, țara a avut trei președinți într-o săptămână.
Acum, un guvern interimar a accelerat campania de vaccinare. În prezent, 2 milioane de oameni, aproximativ 7% din populație, sunt imunizați. Iar rata mortalității, care a atins punctul culminant în aprilie, a început să scadă. Durerea și furia rămân, scrie The Guardian.
Articol original
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs
No comments
Post a Comment
Va rugam nu faceti spam.