Guvernul publică miercuri PNRR. Documentul detaliază investițiile de 29,2 miliarde de euro din bani europeni

Premierul Florin Cîțu, vicepremierii Dan Barna și Kelemen Hunor și ministrul investițiilor și proiectelor europene, Cristian Ghinea, vor prezenta miercuri Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul va publica documentul integral, urmând să fie detaliat, cu acest prilej, fiecare proiect finanțat din fonduri europene. România primește 29,2 miliarde de euro prin Mecanismul European de Redresare și Reziliență.

Din această sumă, 14,2 miliarde de euro vor veni sub formă de granturi, iar 15 miliarde sunt împrumuturi cu dobândă avantajoasă.

PSD a cerut în permanență publicarea PNRR în varianta detaliată, nu doar documentele de sinteză, și a cerut votarea acestuia în Parlament.

România a propus inițial proiecte în valoare de 41,1 miliarde de euro, dar unele dintre acestea nu au fost acceptate de către Comisia Europeană.

Între proiectele respinse se află:

refacerea sistemului de irigațiiproiectul privind extinderea rețelei de gaze pentru combinarea gazelor naturale cu hidrogenul. Acesta a fost redus la doar o regiune, iar aceasta va fi, cel mai probabil, Oltenia.Investiții de 300 de milioane de euro în sport nu au fost acceptate de către Comisia Europeană, potrivit Elisabetei Lipă, președintele Federației Române de Canotaj, conform Euractiv.

Autostrăzi realizate prin PNRR

De asemenea, Comisia Europeană nu voia inițial să aprobe realizarea de autostrăzi prin PNRR, însă ulterior cele două poziții au fost armonizate.

Primele proiecte care vor beneficia de finanțare prin PNRR sunt Autostrada A7 Ploiești-Siret, Autostrada Transilvania și 80 de proiecte de creșe, depuse de autoritățile locale, potrivit lui Cristian Ghinea, ministrul investițiilor și proiectelor europene.

Acesta a mai spus că lucrările vor putea începe cu bani de la buget, urmând ca sumele să fie apoi decontate prin PNRR.

Digitalizare și mediu

Țările europene beneficiază în total de 672 miliarde de euro sub formă de subvenţii şi împrumuturi.

Autoritățile de la Bruxelles insistă ca țările membre ale Uniunii Europene să folosească acești bani pentru realizarea de reforme, cu accent în special pe digitalizare și mediu.

Articol original