Cum explică oficialii din Ministerul Educației diferențele după contestații la Evaluarea Națională: Erori umane ale profesorilor sau suprasolicitare

Dintre cele peste 20.000 de contestații de la Evaluarea Națională 2021, notele pentru 18.000 de lucrări au fost modificate, scrie edupedu. Printre cauzele invocate de reprezentanții Ministerului Educației și de cei ai elevilor: volumul mare de muncă pentru profesorii corectori sau unele note au fost transcrise greșit în platforma informatică a Ministerului Educației.

Consiliul Național al Elevilor și alte asociații de elevi critică procesul de corectare de la examenele naționale. Asta după ce au fost cazuri de note care s-au modificat cu câteva puncte în urma soluționării contestațiilor de la Evaluarea Națională. Pentru un elev care dă admiterea la liceu, fiecare sutime de la Evaluarea Națională este decisivă. 

Cel mai recent caz discutat în spațiul public este al unei eleve din Galați a cărei notă la matematică s-a modificat de la 3 la 8,25. Eroarea a fost cauzată de „o greșeală de transcriere”, după cum explică pentru ziar Gina Brânzan, inspectorul școlar general din județul Galați.

„Profesorii corectori trec pe o fișă notele lucrărilor, după care acestea sunt transcrise de alți profesori într-o platformă informatică națională a Ministerului Educației.”

În cazul acelei eleve a fost o greșeală de transcriere pe platformă: profesorul care a transcris a inversat notele ei cu ale unui alt elev. 

Gina Brânzan, inspectorul școlar general Galați:

Erorile cele mai mari de notare la examene sunt de regulă „la transcrierea acestora în platforma informatică a Ministerului Educației”, afirmă și Sorin Ion, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației.

„De obicei, un profesor dictează și altul transcrie. Se întâmplă ca după sute de note să mai faci câte o eroare. Pe oamenii din aceste comisii îi prinde uneori și miezul nopții”, adaugă secretarul de stat.

Elevii: „Perpetuează un fenomen periculos”

Pe de altă parte, reprezentanții elevilor afirmă printr-un comunicat de presă trimis marți că astfel de greșeli „perpetuează un fenomen periculos”. În plus, ei reclamă că „lucrările nu sunt corectate în mod obiectiv de ambii profesori evaluatori, ci doar de unul, urmând ca al doilea să corecteze conținutul doar de formă”.

În același comunicat, elevii atrag atenția că anul trecut a fost înființat Corpul de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale, „menit să asigure formarea unitară a profesorilor evaluatori”. Concret, în această structură ar trebui să fie formate toate cadrele didactice care evaluează lucrări de la examenele naționale: de la Bac și Evaluare Națională până la Titularizare și Definitivatul pentru profesori.

Al doilea an de funcționare al acestui corp s-a dovedit a fi un eșec, raportându-ne la numărul de note modificate după contestații.

Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor:

Referitor la eficiența Corpului de profesori evaluatori, pozițiile liderilor din Ministerul Educației sunt mai nuanțate. „Este o deficiență pe care o regăsim la nivelul inspectoratului, acolo unde au fost formați evaluatori pentru aceste examene naționale și nu au fost folosiți”, a declarat recent ministrul educației, Sorin Cîmpeanu.

Secretar de stat: Nu avem suficienți profesori în corpul de evaluatori

Poziția ministrului este întărită de Sorin Ion, secretar de stat în cadrul Ministerului Educației. Acesta spune că, potrivit legislației intrată în vigoare din acest an, profesorii evaluatori sunt aleși „de regulă” din rândul celor „care fac parte din Corpul de profesori evaluatori pentru examenele și concursurile naționale”.

„Deocamdată, știm doar de câteva cazuri, particulare, de profesori din Corpul de evaluatori care n-au fost selectați pentru a participa la aceste examene. Vom face o analiză după ce se va termina examenul”, afirmă Sorin Ion. 

„În Corpul de evaluatori nu avem suficienți profesori corectori pentru Bac și pentru Evaluarea Națională la fiecare disciplină. Așa că a trebuit să apelăm și la alți profesori”, spune secretarul de stat.

„Nu am o evidență exactă de câți profesori evaluatori avem nevoie în total. Dar ca să vă faceți o idee, numai pentru corectarea lucrărilor de la Evaluarea Națională de la matematică avem nevoie cam de 2.000 de profesori”, mai precizează Sorin Ion.

„Cred că este și vina noastră”

Din acest motiv, mai explică secretarul de stat, procedura de selecție a profesorilor corectori s-a făcut și în acest an aleatoriu, din rândul celor care au dorit să participe, chiar dacă n-au făcut cursuri de evaluator.

Procedura este următoarea: inspectoratele școlare județene transmit școlilor că au nevoie de profesori evaluatori, școlile îi întreabă pe profesori cine dorește să fie evaluator și fac liste cu aceștia. Apoi, dintre cei care se înscriu se trage la sorți ce profesori participă la evaluarea examenelor.

De aici rezultă posibilitatea ca nu toți profesorii evaluatori să fi fost selectați pentru evaluarea lucrările elevilor de la examene, susține secretarul de stat. „Cred că este și vina noastră pentru că puteam să spunem așa: în primul rând, îi selectăm pe cei care fac parte din corpul din evaluatori și apoi pe ceilalți îi tragem la sorți.”

Oficialul a adăugat că, după soluționarea contestațiilor de la Evaluarea Națională, a recomandat inspectoratelor școlare județene să se asigure că în comisiile de notare ale lucrărilor de la Bac sunt incluși toți profesorii care au făcut cursuri de evaluator.

Pe de altă parte, tot secretarul de stat susține că „un curs de evaluator nu face o mare diferență între profesori, pentru că, până la urmă, fiecare cadru didactic trebuie să știe să-și evalueze elevii”.

„Problema este că un profesor are de corectat 100 de lucrări în două zile. Dacă primești lucrări de la un liceu unde elevii au scris puțin, termini repede de corectat. Dacă îți vin lucrări de la colegii centenare, uneori lucrezi sub presiunea timpului și poți greși”, adaugă Sorin Ion.

Articol original