ZVJ prezinta: Date, analize si informatii din „Strategia de Dezvoltare a Petrosaniului”

ZVJ prezintă: Date, analize și informaţii din „Strategia de Dezvoltare a Petroșaniului”

de Corneliu BRAN

Credem că s-a trecut prea ușor de adoptarea Strategiei de Dezvoltare a municipiului Petroșani în ceea ce privește documentul în sine. Cum Strategia a fost prezentată în draft și pe site-ul primăriei, așa cum prevede legea, n-am auzit nicio dezbatere publică pe tema asta înainte de a ajunge pe masa de lucru a consilierilor locali. Semn că cei mai mulți au fost de acord cu cele prezentate, ori, mulți, nici n-au intrat să vadă și apoi să comenteze ce-i bun, ce ar mai trebui, ce nu-i în regulă și așa mai departe. De altfel, cam tot așa se întâmplă și cu dezbaterea publică a bugetului local, an de an, în toate localitățile Văii Jiului, aproape nimeni nu participă, după care unii și alții își dau cu părerea, pro sau mult contra… 

Ca atare, ne-am propus în ediția de azi să facem o sinteză a acestui document votat în consiliul local, parcurgând pe repede înainte o parte din datele și informațiile trecute de specialiștii de la București, cei care au creat Strategia. Conform documentului, azi ne vom ocupa de analiza ce a premers strategiei de dezvoltare în sine, un document important pentru proiectele europene viitoare și fără de care nu se puteau accesa fonduri. Vorbim de date de la ce s-a plecat practic pentru a se realiza în a doua parte a documentului „analiza swot”, cea care ne spune ce va urma să fie efectuat în perioada scurtă, medie și lungă de timp, deci ceea ce își propun autoritățile locale. Urmând ca într-o altă ediție să analizăm și ce se dorește în a se face la Petroșani, după cum rezultă din „analiza swot” de care vorbim. Firește, scriem azi doar de ceea ce ni s-a părut nouă mai interesant, de interes public (deși, într-un astfel de document, dacă îți pasă de orașul tău, de zona ta, cam tot este important de citit, dacă nu cumva și de analizat).

Povestea Petroșaniului începe în anul 1788 Documentul începe cu faptul că numele Petroșaniului este consemnat oficial în prima scriere în cartea „Călătorie de la Postdam la Constantinopol”, unde un ofițer prusac Gotze amintește acest lucru. În actele oficiale, Petroșaniul este menționat în anul 1818, odată cu recensământul care confirmă prezența a 233 de locuitori, oameni ce se ocupau cu păstoritul. Totuși și în acest document se confirmă încă o dată faptul că primii locuitori ai Petroșaniului au fost se pare cei 20 de iobagi din localitatea „Petros”, colonizați în „Petroșeni” în anul 1640. Am scris toate acestea ca să vedeți cu toții de unde s-a plecat. Ce nu este scris este faptul că între anii 1584 și 1.601, cronicari străini atestă faptul că în zona Petroșaniului exista activitate, crescători de vite și păstori fiind întâlniți pe aceste meleaguri. În fine, unii ne spun că și când au trecut romanii, în Vale ar fi găsit pâlcuri și așezări în munte ale geto-dacilor, un fel de case din lemn ce aduceau mai mult a colibe păstorești și vânătorești, primitive, dar cu viață în ele. În fine.

An de răscruce pentru dezvoltarea Petroșaniului: 1870 În document se arată și faptul că, după anul 1848, dezvoltarea Petroșaniului este „strâns legată de dezvoltarea industriei miniere”, ceea ce este corect, dar odată cu darea în folosință a Gării din Petroșani, odată cu linia Petroșani-Simeria, în anul 1870, a început cu adevărat dezvoltarea localității și, practic, a întregii Văi a Jiului.  „În anul 1910 ia ființă Judecătoria de Ocol (judecătoria din Petroșani, care, iată, are, oficial, 111 ani!), ce dispunea de trei săli de judecată. Din anul 1921, de pe 14 februarie, denumirea de „Petroșeni” a localității va trece, oficial, la denumirea de azi: Petroșani. După nici trei ani, pe 4 ianuarie 1924, comuna Petroșani devine oraș, iar ulterior, pe 1 martie 1968, orașul devine municipiu, așa cum îl cunoaștem azi.  „Din 1948, orașul Petroșani devine și centru universitar, prin înființarea Institutului Cărbunelui”, astăzi Universitatea din Petroșani, ce avea să devină una dintre cele mai prestigioase instituții de învățământ superior cu profil minier din România și din Europa”, se arată în document, ceea ce e din nou foarte corect. După ce se trec din nou câteva date importante privind dezvoltarea de noi obiective pe raza Petroșaniului, de exemplu anul 1982 când a fost construit noul, atunci, Stadion „Jiul”, sau anul 1996 când apare Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă (INSEMEX cum știe probabil orice petroșenean), Strategia continuă cu o prezentare pe scurt a ceea ce era la Petroșani în perioada de glorie a comunismului, anii 70 și 80, din punct de vedere al obiectivelor economice, în afară de minerit, care se știe că prin Mina Livezeni, a fost o forță industrială pentru oraș și cetățeni, și dăm doar două exemple: fabrici de mobilă și de confecții în mod special pentru forța de muncă feminină. 

Oficial, în 2019, Petroșaniul avea 41.246 locuitori. Populația îmbătrânește! Cam de la acest număr oficial de locuitori au fost făcute analizele, conform datelor oferite de Direcția Județeană de Statistică Hunedoara, în 2019 Petroșaniul avea cu puțin peste 41.000 de locuitori, din care aproape 20.000 de bărbați și aproape 21.000 femei, asta după ce în 2015 Petroșaniul avea aproape 44.000 de locuitori, o scădere, să recunoaștem, destul de substanțială pentru un municipiu mic, iar în 2002 se înregistrau 45.195 persoane. Conform datelor statistice, ponderea cea mai mare la Petroșani o au în prezent cei din grupa de vârstă 50-54 de ani, cu puțin peste 4.000 de cetățeni, din care 1999 femei și 2033 bărbați. Ceea ce este foarte trist este faptul că la grupele de vârstă 0-4 ani și 5-9 ani, practic viitorul localității cum s-ar spune, la Petroșani, la nivelul anului 2020 aveam doar 771 de băieți și 691 de fete, respectiv 748 băieți și 766 fetițe. Dacă ne uităm mai sus vedem că de la peste 4.000 cu puțin, la peste 1.400 sau la peste 1.500 e o diferență uriașă, semnele nefiind prea bune în acest moment și asta ar fi valabil în toată Valea Jiului și în România în general, cu câteva mici excepții! 

Mor cu mult mai mulți petroșeneni decât se nasc! La „evoluția natalității”, din datele prezentate în document rezultă și aici că față de anul 2015 natalitatea este în scădere, de la 312 copii, la 275 la nivelul anului 2019, asta în timp ce mortalitatea este în creștere ușoară: 483 de decedați în 2015, 517 în 2019! După cum se poate observa, mortalitatea tinde să devină dublă, în câțiva ani dacă lucrurile continuă așa, față de natalitate, ceea ce nu poate fi decât foarte îngrijorător, dacă ne gândim pe termen lung, de 20-30-40 zeci de ani. După „vârful” din 2017, când s-a înregistrat un nivel maxim de divorțuri în intervalul statistic și analizat trecut în Strategie, 119, în 2019 numărul lor a ajuns la 91, conform datelor și tabelelor prezentate.

Peste 11.600 de salariați înregistrați oficial în 2019 la Petroșani Am ajuns și la numărul mediu al salariaților. La o populație a Petroșaniului de peste 40.000 de locuitori, în anul 2019 erau înregistrați oficial 11.623 de persoane, cam tot atâți angajați erau înregistrați și în 2018. Totuși, creșterea numărului de angajați, cu toate restructurările de angajați din sectorul minier, în mod special, față de anul 2015, când existau 10.525 de angajați este de peste 1.100. Suntem curioși câți angajați are Petroșaniul în 2021, dar, probabil că numărul este tot undeva pe-acolo. Vom afla peste un an-doi datele oficiale.  Tot conform documentului oficial la care facem azi referire, în anul 2020 existau un număr de 477 șomeri, din care 183 bărbați și 244 femei. Dacă ponderea șomerilor înregistrați în anul 2016 era de 2,9 la bărbați și de 3,9 la femei, în 2020 scăderea este evidentă: 1,4 la bărbați și 1,8 la femei. Totuși, personal, nu m-aș baza prea mult pe astfel de cifre, chiar dacă sunt oficiale, așa cum i-am spus ministrului Raluca Turcan când a venit la Petroșani, peste 30 la sută din populația aptă de muncă nu are un loc de muncă stabil, iar 60% din populația Văii Jiului trăiește la limită, cu salarii mici și cu perspective reduse, nici Petroșaniul nefiind scutit de această realitate, chiar dacă procentele sunt mai mici cu mult față de Aninoasa sau Uricani să zicem, probleme datorate lipsei locurilor de muncă există.

Peste 11.700 de pensionari petroșeneni înregistrați oficial în 2020

În ceea ce privește numărul pensionarilor înregistrați oficial la Petroșani, din datele experților din București ce au întocmit Strategia de dezvoltare, specializați în domeniu, rezultă faptul că la nivelul anului 2020 erau înregistrate un număr de 11.734. Deci cu ceva mai mult, foarte puțin, față de numărul angajaților. Iar ca să dăm și un alt exemplu, din perioada analizată de 6 ani de către experți, în 2016 exista un număr de 11.691 de pensionari, iar în 2018 un număr de 11.905. Scăderea față de 2018 în 2020 este destul de mare, de aproape 200 de persoane, ceea ce denotă faptul că bătrânii noștri se cam sting pe capete din păcate. În funcție de tipul de pensie, numărul pensionarilor se prezenta la nivel de an 2020 în felul următor: 8.832 de persoane care beneficiau de pensie pentru limita de vârstă, 207 persoane beneficiau de pensie anticipată sau anticipată parțial, 1.530 persoane beneficiau de pensie de invaliditate și un număr de 1.372 persoane beneficiau de pensie de urmași. În funcție de valoarea pensiei, în anul 2020 existau un număr de 7.776 de pensionari cu pensia mai mică de 2.215 lei și 4.195 de pensionari cu pensia mai mare de 2.215 lei. 

Rețele de apă și canalizare modernizate, tarife scumpite… Ajungem și la analiza a ceea ce înseamnă infrastructura urbană și serviciile aferente în municipiul Petroșani. La capitolul apă potabilă, Petroșaniul stă foarte bine, raportat la ceea ce există în prezent la nivelul țării: lungimea rețelei de distribuție a apei potabile era în 2019, conform datelor oficiale, de 121,5 km, față de 115,1 în anul 2015. Probabil că în 2020 această lungime a crescut, dacă ținem cont de proiectul integrat de extindere a rețelelor de apă și canalizare derulat de Apa Serv. La canalizare, în 2019 Petroșaniul avea 83,6 km de rețea de canalizare, după lucrările din 2020 probabil că s-a trecut de 100 km liniștit. Referitor la tarifele la acest serviciu de apă și canalizare, în document ni se arată faptul că acestea au crescut simțitor din 2015 încoace: în 2015 un metru cub de apă costa 3,67 lei, în 2021 prețul mediu fiind de 5,32 lei/mc. La canalizare, de la un preț/tarif mediu anual (lei/mc) de 1,77, s-a ajuns în 2021 la 3,22, deci mai e un pic și se dublează în doar câțiva ani, semn că modernizarea rețelelor aduce și scumpiri inevitabile, europenii impunând tarife mai mari („vrei modernizare, atunci scumpești tarifele”, după cum ne spunea directorul Ionică de la ape la o conferință de presă). Totuși, raportat la salariile mici, parcă prețurile tind să devină exagerate, într-o zonă unde totuși apa cade pe noi. E o părere personală, nimic mai mult.

Drumuri și transport public local Trecem de partea legată de distribuția energiei termice, pentru că nu mai interesează azi pe nimeni ce era prin 2017, 2018 din moment ce acest serviciu a fost stopat, într-o zonă care doarme pe cărbune de bună calitate, să ne înțelegem și ajungem la partea cu „dezvoltare urbană”. Aflăm că la Petroșani drumurile însumează 120 km, „doar 4 km fiind drumuri cu 4 benzi (străzi de categoria a II-a). „Majoritatea traseelor de transport pasageri interjudețean au un singur punct de oprire în Valea Jiului, Autogara Siva Trans, amplasată pe DN 66. La momentul actual, autogara nu e conectată cu traseele de transport public local, ceea ce reprezintă o serioasă problemă pentru călători, care sunt nevoiți să folosească mijloace suplimentare de deplasare”, se arată în document, și care poate ajung să plătească pentru o călătorie până la Lupeni, cu taxiul, mai mult decât i-a costat biletul dacă au venit de la Timișoara, București sau Cluj, am completa noi… „Municipiul Petroșani beneficiază de poziționarea favorabilă în raport cu autostrada A1, cu municipiile Sibiu, Timișoara, Craiova și Cluj-Napoca și cu aeroporturile internaționale ale acestora”, se mai specifică de către cei care au făcut analiza. După ce se specifică faptul că „Petroșaniul nu dispune de suficiente locuri de parcare pentru automobilele proprietate personală, fapt ce obligă locuitorii să parcheze adesea ilegal”, dându-se exemple din piața mare și din zona casei de cultură, „unde traficul este intens”, se trece pe partea de transport local, unde se specifică faptul că acesta este acoperit cu microbuze ce pleacă din stații la interval de 3 sau 10 minute, la un preț de 1,5 lei în anul 2020, valabil am zice noi și în 2021 până la această dată. De asemenea, pe ruta Petroșani-Hațeg-Deva, transportul public este asigurat de microbuze, care circulă de la 6,00 dimineața până seara cu o frecvență de 45 de minute. Se vorbește de asemenea despre proiectul „Green Line”, care ar urma să asigure un transport local modern, confortabil. Rămâne însă de văzut când vom vedea autobuzele electrice în Petroșani și Vale… că există o întârziere deja foarte mare, punându-se în pericol implementarea acestui proiect, iar cei de la consiliul județean ar trebui să se miște mai repede în acest sens. Vorba aceea, după cum ni s-a tot spus, proiectul acesta trebuia să fie gata de… alaltăieri.

Încet dar sigur scade numărul de elevi de la școli și licee, dar crește numărul  lor la școlile profesionale! Câteva date interesante și în ceea ce privește numărul elevilor și studenților din Petroșani, plus alte date statistice ce reies din tabele și din informațiile trecute în document. Numărul total de studenți la 1 octombrie 2020 era de 3.592, din care cei mai mulți înscriși la Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică – 1.433, urmați de cei înscriși la Facultatea de Științe – 1.248 și de cei înscriși la Facultatea de Mine – 911. La grădinițe, numărul copiilor înscriși în anul 2019 era 710, față de 910 în anul 2015, în timp ce în învățământul preuniversitar, la nivelul anului 2019 exista un număr de 5.675 elevi, față de 6.966 în anul 2015. La nivel de licee, în 2019 exista un număr de 1.796 de elevi ce învață la cele patru licee de stat, față de 2.603 câți existau la nivelul anului 2015. La învățământul profesional, Petroșaniul avea în 2019 un număr de 372 de elevi, în creștere cu mult față de anul 2016, când erau înregistrați un număr de doar 201 elevi, semn că încet se revine și la acest tip de învățământ, mulți părinți dându-și seama că o meserie bine știută face nu de puține ori mai mult decât o facultate prin care unii tineri trec ca prin apă, iar apoi nu mai reușesc să se descurce și să-și găsească un loc de muncă, rămânând doar cu diploma.

Probabil că sinteza noastră ar mai putea continua cam tot pe atât dacă nu și mai bine, dar ne oprim deocamdată aici. Vom reveni însă, așa cum am promis, mai sunt destule de arătat din ceea ce se cheamă Strategia de dezvoltare a municipiului Petroșani și asta vom și face.     (va urma)

Informatiile publicate de zvj.ro pot fi preluate doar in limita a 250 de caractere, cu CITAREA sursei si LINK ACTIV. Orice alt mod de preluare a textelor de pe acest site constituie o incalcare a Legii 8/1996 privind drepturile de autor si va fi tratat ca atare.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.
Articol original