Echipele Macedoniei de Nord și Ucrainei au ajuns la București, pentru meciurile de la EURO 2020

Austria și Macedonia de Nord joacă duminică în primul meci al grupei românești de la EURO. Cei din urmă au fost cei dintâi sosiți în țara noastră, marți la prânz.

Macedonenii au mers direct în cantonament. Austriecii, în schimb, vin abia vineri, și nu zăbovesc prea mult, după fluierul de final al partidei. Din 11 iunie, fotbalul se joacă, în direct, la PRO TV!

Prima echipă care a aterizat la Bucureşti este cea a Macedoniei de Nord. Jucătorii au fost luaţi direct de pe pistă, cu autocarul oficial şi alte şase maşini pregătite pentru staff-ul echipei.

Delegaţia de aproximativ 50 de persoane a venit cu un avion al companiei naționale aeriene croate, închiriat. Documentele au fost verificate în regim de urgenţă, chiar pe platforma Aeroportului Băneasa.

Valentin Iordache, compania Aeroporturi București:  ”Acolo se efectuează de fapt şi controlul de frontieră, controlul vamal. În ceea ce priveşte verificările care s-au făcut de către instituţiile statului, mă refer aici la frontieră, la vamă, aceştia au avut proceduri speciale, au trebuit să poarte cu toţii masca.”

Macedonenii au plecat direct la hotel, escortați de Poliție și Jandarmerie. Vor sta în apropierea arenei pe care se vor antrena: noul stadion al Stelei, din Ghencea. La scurt timp a ajuns la București și echipa Ucrainei, tot cu o cursă privată.

80 de persoane fac parte din staff-ul deplasat în capitala României. Fotbaliștii lui Shevchenko au scăpat cu un drum relativ scurt, până la hotel: au cantonamentul chiar în zona de nord și se vor antrena la Voluntari.

Cele două loturi au venit inclusiv cu bucătari, care vor găti alături de românii din hoteluri. Primele zile sunt și de acomodare: Ucraina, de exemplu, a ales o unitate de cazare plină cu spații verzi și terase.

Naționala condusă de fosta glorie Shevchenko nu are însă parte de liniște. Moscova s-a inflamat, odată cu dezvăluirea echipamentului pe care fotbaliștii îl vor purta la București. Pe tricou se disting granițele țării, extinse, însă: au fost incluse Crimeea – anexată de Rusia acum 7 ani – dar și regiunile Lugansk și Donețk, aflate sub controlul separatiștilor ruși.

De asemenea, apar două sloganuri: “Glorie Ucrainei!” și “Glorie eroilor!” – parte dintr-un cântec care a marcat mișcarea populară din 2014, în urma căreia a fost înlăturat președintele de atunci, Viktor Ianukovici.

Altfel, cea de-a treia națională care ajunge la București, Austria, are sosirea programată vineri seara. Joacă în primul meci din România, cel de duminică.

Suporterii celor trei echipe sunt așteptați deja la terasele din Centrul Vechi. Fetele care trebuie să îi ademenească la masă fac eforturi să învețe măcar câteva cuvinte în limbile lor.

Dincolo de cuvinte, invitația va fi foarte clară: localurile vor fi împânzite de televizoare, date pe PRO TV și PRO X, acolo unde sunt transmise toate meciurile de la acest Campionat European.

UEFA le recomandă celor care vin la București să se aventureze și dincolo de Centrul Vechi. Există o listă oficială a celor mai interesante locuri din Capitală: Ateneul, Muzeul Național de Istorie, Grădina Botanică sau librăria Carturesti-Carusel, de pe Lipscani.

Dincolo de vizitarea oraşului, organizatorii de la UEFA le recomandă fanilor străini care vin la Bucureşti să încerce neapărat produsele de patiserie romaneşti, cum ar fi covrigul  sau plăcinta dobrogeană.

Articolul a fost preluat de aici.

Orașul cu 60.000 de locuitori, la 10 km de București, care devine mlaștină la fiecare ploaie serioasă

Ploile din aceste zile demonstrează că multe localități din jurul Bucureștiului au căzut pradă unor dezvoltatori imobiliari conduși doar de profit.

Și mai ales că au ajuns în mâna unor primari care nu sunt în stare să aducă infrastructura așezărilor pe care le conduc, la nivelul anului 2021.

În lipsa utilităților, oamenii trăiesc în noile zone rezidențiale mai rău ca în satele rupte de lume. Inspectorul Pro a surprins coșmarul din Bragadiru, un satelit al Capitalei, care devine mlaștină la fiecare ploaie serioasă, cum a fost cea de marți.

La 10 kilometri distanță de Capitala României se află Bragadiru, un oraș în care trăiesc neoficial 60 de mii de oameni. Un dezastru urbanistic care se repetă în aproape toate localitățile din jurul Bucureștiului.

Este un oraș satelit care s-a construit pe repede înainte, cu străzi înguste și neasfaltate, fără trotuare, utilități sau spații verzi. Un haos pe care îl plătesc, pe viață, cei care au fugit de aglomerația Capitalei.

“La fiecare ploaie, mare, mică, nu are unde să se scurgă. Pământul este argilos, aici trebuie o canalizare”, spune o femeie.

“E groaznică infrastructura. E horror aici”, spune o altă femeie.

Probleme sunt în toate cartierele noi, din Bragadiru. Independenței a fost ridicat pe o fostă orezărie. O mlaștină pe care s-au dat zeci de autorizații de construire, atât pentru case, cât și pentru blocuri. Fără canalizări menajere sau pluviale, fiecare ploaie transformă străzile în adevărate lacuri.

“Nu cer ceva imposibil, pur și simplu normalitate”, a spus un localnic.

Doar vidanjele mai fac față

Firmele care dețin aceste vidanje sunt singurele care au de câștigat. Costurile sunt suportate de la bugetul local, bani care ar fi putut fi folosiți pentru dezvoltarea orașului.

Muncitorii de pe o vidanjă spun că toate străzile au fost inundate și că așa este la fiecare ploaie.

Practic, în mai bine de jumătate din oraș nu este canalizare, pânză freatică este foarte sus, iar străzile se inundă și doar vidanjele mai fac față.

Un bărbat spune că în curtea sa apa a ajuns la 25 de cm.

“Nu are unde să ducă apă și pe partea cealaltă este băltoacă”, spune și o femeie, care stă în cizme în curte din cauza apei.

Și cu toate acestea, peste 50 de străzi figurează pe hârtie cu toate utilitățile și oamenii plătesc impozit ca și când ar avea asfalt și canalizare. 

“Acum 2 săptămâni a fost pus pietriș și vedeți și dvs cum este aici. S-au refăcut gropile”, a susținut un bărbat.

Apă Ilfov, operatorul public de apă și canalizare recunoaște că cea mai mare problema în Bragadiru este lipsa unei canalizări care să preia apă de ploaie.

“Contractul pentru construirea rețelei pluviale a fost semnat abia în urmă cu o luna și este în valoare de peste 10 milioane de euro. Lucrările vor dura însă cel puțin doi ani. Contractul pentru apă potabilă și canalizarea menajeră este abia în faza de evaluare a ofertelor”, au spus reprezentanții Apă Ilfov.

O femeie stă la poartă cu lopata în mână. “Mai astupăm din găuri”, spune ea.

Pe strada Diamantului, stâlpii de electricitate au rămas pe mijlocul drumului. Casele au fost ridicate pe un fost teren agricol trecut în intravilan, așa că nici constructorul, nici autoritatea locală nu au gândit un plan de sistematizare.

“Primăria ne spune că stâlpii nu pot fi mutați din cauza Enel. Enelul ne spune că nu pot muta stâlpii din cauza primăriei și e o întreagă nebunie”, a declarat un bărbat.

În 2018, primarul spunea că el nu s-ar muta în Bragadiru

Tot acest boom imobiliar s-a clădit sub semnătura lui Vasile Cimpoeru, primar din 2008. În 2018, recunoaștea, senin, că el nu s-ar muta în Bragadiru. Haosul este oricum neschimbat la trei distanță de la această declarație.

Vasile Cimpoeru: “Eu nu mi-aş cumpăra acolo, mie mâine dacă mi-ar face unul o ofertă: ‘Dă-mi un leu să îţi dau un apartament sau o casă’, eu aş refuza din prima zi: ‘Domnule, îţi mulţumesc frumos, eu în zona asta nu m-aş muta, domnule’”.

Vorbele lui au căpătat și suport juridic, în ianurie 2021, când a fost condamnat la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare într-un dosar privind emiterea de certificate de urbanism.

Acuzațiile au fost de instigare de fals în înscrisuri oficiale și complicitate la fals intelectual. În același dosar, a fost trimis la închisoare și arhitectul șef al orașului. La conducere, a rămas viceprimarul Grigore Dumitru, care a refuzat să stea de vorba cu echipa Inspectorul Pro.

Între timp, primăria continuă să emită autorizații de construire pe bandă rulantă, într-un oraș copleșit de construcții haotice. Dar cei care locuiesc în Bragadiru mai au o șansă : în iunie sunt chemați să-și aleagă un nou primar.

Altfel, mare grijă dacă aveți în plan să vă mutați la periferia marilor orașe. Nu le ocoliți în perioadele ploioase.
 

Articolul a fost preluat de aici.

O femeie din Bârlad a plecat din Italia, spre casă! Nu a mai ajuns la destinație!

Dulă Silvia Lenuța

SUNAȚI LA 112!… Inspectoratul de Poliție Județean Vaslui a fost sesizat cu privire la faptul că, în data de 3 octombrie 2020, DULĂ Silvia-Lenuța, în vârstă de 62 de ani, din municipiul Bârlad, a plecat în mod voluntar din Italia spre România și nu a mai ajuns la domiciliu până în prezent.

Ultima oară, femeia a fost văzută în București, în ziua de 25 noiembrie 2020.

Semnalmente: înălțime – 1.55 metri, constituție astenică, greutate de aproximativ 55 kg., păr cărunt și ochi căprui.

Persoana suferă de afecțiuni de natură psihică.

În prezent, polițiștii vasluieni desfășoară activități specifice, în vederea depistării persoanei dispărute.

Dacă ați văzut această persoană sau aveți informații despre ea, anunțați cea mai apropiată unitate de poliție sau apelați 112!

Articol original

A fost singurul primar de Vaslui care a ajuns primarul Bucureștiului!

Cu 146 de ani în urmă, în Moldova de peste Prut avea să se nască una dintre marile personalități ale României, ajuns primar al Vasluiului și, mai apoi, primarul Capitalei, omorât de comuniști în temnița de la Sighet.

Generalul Ion Rășcanu, căci despre el este vorba, s-a născut la 1 octombrie 1874, la Cahul, a fost una din marile personalități ale armatei române, comandant de divizie și de brigadă în primul război mondial. În perioada interbelică a intrat în viața politică ajungând între altele să ocupe functii de senator, deputat, ministru de război, prefect, primar al Vasluiului (1938- 1942), și primar al Bucureștiului (1942-1944).

La Vaslui, a fost cel care a inițiat construcția Uzinei Electrice si a rețelei de iluminat public. A fost principalul ctitor al Bisericii Cuvioasa Parascheva, artizanul Parcului Copou, precum și al Monumentului Eroilor din Cimitirul Eternitatea.

A inițiat si realizat aducțiunea de apă de la Chițoc, unde au fost captate în acest scop o serie de izvoare, a construit Palatul Culturii. A trecut la cele vesnice în data de 25 februarie 1952.

Primarul Vasluiului, devenit primar al Capitalei, a murit în temnița de la Sighet, în 1952, fiind încarcerat alături de multe alte personalități politice și militare, din ordinul comuniștilor.

Articol original