Orașul cu 60.000 de locuitori, la 10 km de București, care devine mlaștină la fiecare ploaie serioasă

Ploile din aceste zile demonstrează că multe localități din jurul Bucureștiului au căzut pradă unor dezvoltatori imobiliari conduși doar de profit.

Și mai ales că au ajuns în mâna unor primari care nu sunt în stare să aducă infrastructura așezărilor pe care le conduc, la nivelul anului 2021.

În lipsa utilităților, oamenii trăiesc în noile zone rezidențiale mai rău ca în satele rupte de lume. Inspectorul Pro a surprins coșmarul din Bragadiru, un satelit al Capitalei, care devine mlaștină la fiecare ploaie serioasă, cum a fost cea de marți.

La 10 kilometri distanță de Capitala României se află Bragadiru, un oraș în care trăiesc neoficial 60 de mii de oameni. Un dezastru urbanistic care se repetă în aproape toate localitățile din jurul Bucureștiului.

Este un oraș satelit care s-a construit pe repede înainte, cu străzi înguste și neasfaltate, fără trotuare, utilități sau spații verzi. Un haos pe care îl plătesc, pe viață, cei care au fugit de aglomerația Capitalei.

“La fiecare ploaie, mare, mică, nu are unde să se scurgă. Pământul este argilos, aici trebuie o canalizare”, spune o femeie.

“E groaznică infrastructura. E horror aici”, spune o altă femeie.

Probleme sunt în toate cartierele noi, din Bragadiru. Independenței a fost ridicat pe o fostă orezărie. O mlaștină pe care s-au dat zeci de autorizații de construire, atât pentru case, cât și pentru blocuri. Fără canalizări menajere sau pluviale, fiecare ploaie transformă străzile în adevărate lacuri.

“Nu cer ceva imposibil, pur și simplu normalitate”, a spus un localnic.

Doar vidanjele mai fac față

Firmele care dețin aceste vidanje sunt singurele care au de câștigat. Costurile sunt suportate de la bugetul local, bani care ar fi putut fi folosiți pentru dezvoltarea orașului.

Muncitorii de pe o vidanjă spun că toate străzile au fost inundate și că așa este la fiecare ploaie.

Practic, în mai bine de jumătate din oraș nu este canalizare, pânză freatică este foarte sus, iar străzile se inundă și doar vidanjele mai fac față.

Un bărbat spune că în curtea sa apa a ajuns la 25 de cm.

“Nu are unde să ducă apă și pe partea cealaltă este băltoacă”, spune și o femeie, care stă în cizme în curte din cauza apei.

Și cu toate acestea, peste 50 de străzi figurează pe hârtie cu toate utilitățile și oamenii plătesc impozit ca și când ar avea asfalt și canalizare. 

“Acum 2 săptămâni a fost pus pietriș și vedeți și dvs cum este aici. S-au refăcut gropile”, a susținut un bărbat.

Apă Ilfov, operatorul public de apă și canalizare recunoaște că cea mai mare problema în Bragadiru este lipsa unei canalizări care să preia apă de ploaie.

“Contractul pentru construirea rețelei pluviale a fost semnat abia în urmă cu o luna și este în valoare de peste 10 milioane de euro. Lucrările vor dura însă cel puțin doi ani. Contractul pentru apă potabilă și canalizarea menajeră este abia în faza de evaluare a ofertelor”, au spus reprezentanții Apă Ilfov.

O femeie stă la poartă cu lopata în mână. “Mai astupăm din găuri”, spune ea.

Pe strada Diamantului, stâlpii de electricitate au rămas pe mijlocul drumului. Casele au fost ridicate pe un fost teren agricol trecut în intravilan, așa că nici constructorul, nici autoritatea locală nu au gândit un plan de sistematizare.

“Primăria ne spune că stâlpii nu pot fi mutați din cauza Enel. Enelul ne spune că nu pot muta stâlpii din cauza primăriei și e o întreagă nebunie”, a declarat un bărbat.

În 2018, primarul spunea că el nu s-ar muta în Bragadiru

Tot acest boom imobiliar s-a clădit sub semnătura lui Vasile Cimpoeru, primar din 2008. În 2018, recunoaștea, senin, că el nu s-ar muta în Bragadiru. Haosul este oricum neschimbat la trei distanță de la această declarație.

Vasile Cimpoeru: “Eu nu mi-aş cumpăra acolo, mie mâine dacă mi-ar face unul o ofertă: ‘Dă-mi un leu să îţi dau un apartament sau o casă’, eu aş refuza din prima zi: ‘Domnule, îţi mulţumesc frumos, eu în zona asta nu m-aş muta, domnule’”.

Vorbele lui au căpătat și suport juridic, în ianurie 2021, când a fost condamnat la 4 ani și 4 luni de închisoare cu executare într-un dosar privind emiterea de certificate de urbanism.

Acuzațiile au fost de instigare de fals în înscrisuri oficiale și complicitate la fals intelectual. În același dosar, a fost trimis la închisoare și arhitectul șef al orașului. La conducere, a rămas viceprimarul Grigore Dumitru, care a refuzat să stea de vorba cu echipa Inspectorul Pro.

Între timp, primăria continuă să emită autorizații de construire pe bandă rulantă, într-un oraș copleșit de construcții haotice. Dar cei care locuiesc în Bragadiru mai au o șansă : în iunie sunt chemați să-și aleagă un nou primar.

Altfel, mare grijă dacă aveți în plan să vă mutați la periferia marilor orașe. Nu le ocoliți în perioadele ploioase.
 

Articolul a fost preluat de aici.

Cum câștigă filipinezii criptomonede în timpul pandemiei

Locuitorii orașului Cabanatuan, la nord de Manila, au găsit o modalitate unică de a depăși dificultățile provocate de restricții – jocurile video. Dar jocurile nu sunt doar pentru distracție, aducînd și venituri, scrie CNBC.

Axie Infinity, jocul creat de SkyMavis, permite jucătorilor să câștige venituri prin non-fungible tokens (NFT) și criptomonede, crescând și tranzacționând animale de companie digitale numite Axies.

Un mini documentar, lansat în această săptămână pe YouTube de firma de consultanță Emfarsis, numit „Play-to-Earn”, urmărește mai mulți filipinezi care joacă jocul – o mamă, trei tineri antreprenori, un absolvent de facultate, un taximetrist, un cuplu în vârstă, precum și unul dintre primii locuitori din orașul Cabanatuan care a descoperit Axie Infinity.

Fenomenul care a început vara trecută a explodat după ce un articol publicat de Coindesk în august a stimulat semnificativ baza de jucători, potrivit documentarului. Aproape 60.000 de oameni joacă acum Axie Infinity.

„La început nu eram convins, dar am încercat”

Jocul nu cunoaște granițe, dar a decolat cu adevărat în Filipine, care a fost puternic lovită de pandemie. PIB-ul s-a contractat cu 9,6% în 2020, cel mai mare declin anual înregistrat de când a început colectarea datelor în 1946, potrivit IHS Markit. Aceeași cercetare a constatat că aproximativ 26 de milioane de oameni – aproape un sfert din populație – au fost afectați de cele mai recente restricții.

„La început nu eram convins că acest joc aduce câștiguri, dar l-am încercat”, spune un jucător în documentar. „Din cauza pandemiei, nu avem mijloace de a câștiga. De aceea s-a răspândit în orașul Cabanatuan”, potrivit Mediafax.

Un cuplu în vârstă, proprietari de magazin, se joacă în timp ce lucrează. „În timp ce sunt în magazin, mă joc”, a spus soțul, care are 75 de ani.

În economia jocului, NFT-urile sunt folosite pentru a tranzacționa animalele de companie sau SLP-uri (small-love potions), care ajută animalele să crească. Animalele de companie sau SLP-urile pot fi vândute pentru criptomonede, care apoi pot fi schimbate în moneda locală.

Articolul Cum câștigă filipinezii criptomonede în timpul pandemiei apare prima dată în Descopera.

Articol original