Valeriu Gheorghiță: Nu aș lega implementarea certificatului...

Valeriu Gheorghiță: Nu aș lega implementarea certificatului verde de incidență / Sigur că e o măsură nepopulară. E important să ne uităm la modelul practicat de restul țărilor europene (VIDEO)

Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, spune că implementarea certificatului verde a dus la creșterea categorică a ratei de vaccinare împotriva COVID-19 în majoritatea țărilor europene.

„Eu cred în continuare în rolul pe care certificatul îl are. Sigur că este o măsură nepopulară, care va nemulțumi o parte din populație”, a spus oficialul, vineri seară, pe B1 TV, la „Actualitatea” cu Tudor Mușat, unde a vorbit și despre varianta sud-africană, dar și despre mortalitatea COVID-19 din alte țări.

Respins de Senat pe 27 octombrie, proiectul privind obligativitatea certificatului verde la locul de muncă este la Camera Deputaților și ar putea fi adoptat chiar săptămâna viitoare.

Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.

Valeriu Gheorghiță (CNCAV), pe B1 TV, despre certificatul verde COVID-19

„Eu am observat că până la acest moment ne-am uitat tot timpul la modelele de bună practică folosite în celelalte țări europene. Faptul că în majoritatea țărilor europene, în momentul de față, s-a implementat chiar din vară certificatul verde digital – sigur, cu o perioadă de grație, cu acces la testare ș.a.m.d., deci practic îndeplinim toate condițiile – acest lucru a dus la creșterea categorică a ratei de vaccinare, chiar cu procente de circa 20% față de valoarea la care ajunseseră și începuseră să stagneze”, a declarat medicul militar.

El a explicat că, „pentru o categorie populațională, vaccinarea nu reprezintă o opțiune”.

Valeriu Gheorghiță susține că măsura nu trebuie privită ca fiind una discriminatorie sau restrictivă.

„În opinia mea, pandemia este cred că pentru toată lumea evident că nu se va termina în perioada următoare și vom avea creșteri ale numărului de cazuri, mai multe evoluții ș.a.m.d. Tocmai pentru a avea o predictibilitate și o stabilitate și pentru a ne bucura cu toții de această stabilitate, inclusiv în plan social, economic, medical, cred că e important de pregătit foarte bine această aplicare a certificatului digital, să se stabilească o perioadă de la care se va implementa certificatul digital. Este foarte greu, din punct de vedere practic, sigur, să aplici certificatul digital după ce începe eventual să crească numărul de cazuri, când vezi că scade numărul de cazuri iarăși să îl retragi, tocmai pentru că acest lucru va crea acea perioadă de așteptare pentru populație, vor fi foarte mulți în continuare ezitanți”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

Coordonatorul campaniei de vaccinare recunoaște că implementarea certificatului verde „este o măsură nepopulară”.

„Eu cred în continuare în rolul pe care certificatul îl are. Sigur că este o măsură nepopulară, care va nemulțumi o parte din populație. (…) Cred în continuare că este important să ne uităm la modelul pe care l-au practicat și îl practică celelalte țări europene cu succes. Cred că este important să ne uităm într-adevăr la propunerile și la recomandările experților din acest punct de vedere”, a adăugat el.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 27, 2021 at 01:57AM

70.568 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore. Peste 7,7...

70.568 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore. Peste 7,7 milioane au primit măcar o doză în aproape 11 luni de vaccinare anti-COVID-19 la nivel național

În ultimele 24 de ore au fost vaccinate 70.568 de persoane, iar la 17.879 dintre acestea a fost administrată prima doză, arată datele transmise vineri seară de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

CNCAV: 70.568 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore

La 17.879 de persoane dintre cele vaccinate în ultima zi a fost vorba despre administrarea primei doze. Alte 23.926 au primit a două doză, în timp ce la 28.763 a fost efectuată a treia doză.

Campania de vaccinare a debutat pe 27 decembrie 2020, iar de atunci și până în această seară la nivel național au primit măcar o doză de vaccin 7.702.846 de persoane. Schema de vaccinare a fost completată cu a doua doză 7.347.539 dintre acestea, iar 1.473.241 au primit chiar și doza a treia.

În țara noastră au fost administrate 14.721.122 dintr-un total de patru vaccinuri anti-COVID-19, după cum urmează: 11.165.353 de la Pfizer; 898.126 de la Moderna; 852.031 de la AstraZeneca; 1.805.612 de la Johnson & Johnson.

La nivelul centrelor de vaccinare au fost înregistrate 19.363 de reacții adverse, reprezentând o pondere de 1,32 la mia de doze administrate. Este vorba despre 2.087 de reacții de tip local, respectiv de 17.276 de reacții generale.

Potrivit CNCAV, 191 de reacții adverse sunt în curs de investigare și nu au fost raportate cazuri severe.

A fost confirmat un prim caz de infectare cu noua tulpină sud-africană în Europa

Între timp a fost depistat și în Europa un prim caz de infectare cu noua tulpină sud-africană. Confirmarea a fost făcută pe teritoriul Belgiei și se referă la o femeie nevaccinată care revenise recent din Egipt, via Turcia.

Potrivit președintelui CNAV, în momentul de față se estimează că noua variantă sud-africană ar putea fi mai contagioasă decât Delta.

„Varianta virală acumulează un număr mult mai mare de mutații decât se cunoștea până în prezent. Sunt peste 30 de mutații la nivelul proteinei spike, prin care virusul ajunge în celulele corpului uman. Aceeași proteină reprezintă ținta anticorpilor care rezultă după vaccinare. Cea mai mare parte a acestor mutații sunt deja cunoscute, regăsite la varianta Delta, britanică și indiană. Este greu de spus în ce masură această variantă virală scapă de protecția oferită de vaccinul sau de trecerea prin boală, dar se pare că într-adevăr ar putea să ocolească cel puțin parțial răspunsul imun, ținând cont și de faptul că o parte din cazurile deja identificate sunt la persoanele vaccinate sau au istoric de trecere prin boală”, a declarat Valeriu Gheorghiță, la Antena 3.

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 26, 2021 at 10:56PM

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind...

Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea: România a depăşit duminică pragul de 7 milioane de persoane vaccinate anti-COVID

Şase din zece români cred că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice. STUDIU

Şase din zece români cred că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice, în timp ce doar doi din zece români ştiu că, în 2021, România a rămas datoare Planetei consumându-şi cota de resurse de pe întregul an încă din data de 21 iunie, arată rezultatele unui studiu realizat de Ambasada Sustenabilităţii în România, cu ocazia lansării Zilei Sustenabilităţii.

Conform cercetării, un român din doi consideră companiile responsabile pentru binele Planetei şi al oamenilor, iar mai mult de jumătate (57%) cred că generaţiile următoare se vor confrunta cu mari catastrofe climatice.

În acest context, Generaţia Z (15 – 24 de ani) este înclinată să accepte „taxarea” pentru binele comunităţii, însă reprezentanţii generaţiei Millennials (25 – 34 ani) văd acest lucru mai degrabă ca pe o utopie.

Întrebaţi ce ar face de acum, de când au aflat de datoria faţă de Planetă, aproape jumătate dintre cei chestionaţi au spus că vor încerca să ajute prin a consuma mai responsabil resursele Planetei (47%), în timp ce 16% consideră că nu e responsabilitatea lor sau că nu este uşoară schimbarea comportamentului.

În acelaşi timp, jumătate dintre români definesc sustenabilitatea prin grija faţă de mediu prin comportamente de eliminare a poluării (50%) şi resurse de calitate şi accesibile pentru toată lumea (48%). Economisirea energiei electrice (39%), îmbunătăţirea infrastructurii (38%), a sistemului de sănătate (38%) şi grija faţă de speciile aflate pe cale de dispariţie (37%) sunt menţionate pe locurile următoare, în procente comparabile.

De asemenea, respondenţii asociază „grijă faţă de generaţiile viitoare” cu: educaţia de calitate (37%), sănătatea şi bunăstarea generală (35%) şi combaterea sărăciei (24%), iar în procente mai mici cu grija faţă de Planetă.

Potrivit sursei citate, 45% dintre români sunt de părere că generaţiile următoare vor avea parte de o cu totul altă organizare socială faţă de ce se întâmplă în prezent. Cei mai mulţi (63%) consideră că inegalităţile economice dintre cei bogaţi şi cei săraci se vor adânci şi mai mult.

Românii sunt pesimişti şi când vine vorba despre educaţie şi sănătate, 48% fiind cei care cred atât că educaţia va avea de suferit şi vor fi din ce în ce mai mulţi analfabeţi funcţional, dar şi că sistemul de sănătate va fi nefuncţional. Pe de altă parte, inegalităţile de gen şi materiile prime pe care le vor folosi companiile sunt privite mai degrabă cu optimism pentru 2030.

La întrebarea „Cine este responsabil pentru binele Planetei şi al oamenilor”, aproape două treimi dintre respondenţi (64%) au indicat statul/guvernul pe primul loc, urmate de instituţiile europene şi globale (59%) şi abia pe locul al treilea ideea că noi înşine suntem (56%). Pe poziţia următoare sunt menţionate companiile/producătorii de bunuri şi servicii (locul 4, cu 51% dintre sufragii)..În ceea ce priveşte implicarea companiilor în acţiuni sustenabile, românii cred că domeniile principale unde este necesar ca mediul de afaceri să acţioneze sunt: munca decentă şi creştere economică (45%), educaţia de calitate (42%), combaterea sărăciei (41%), sănătatea şi bunăstare generală (38%) şi protejarea şi restaurarea pădurilor pentru salvarea speciilor pe cale de dispariţie (38%).

Studiul intitulat „Cum îşi imaginează românii că arată un viitor sustenabil?” a fost derulat cu sprijinul agenţiei IZI Data, pe un eşantion de 1.003 respondenţi, femei şi bărbaţi între 15 şi 64 ani, utilizatori de Internet, din mediul urban şi rural.

Ambasada Sustenabilităţii în România (ASR) derulează şi programe şi activităţi precum Coaliţia România Sustenabilă, Sustainability Talks, Sustainability School şi Sustainability Ambassadors, urmărind astfel să contribuie la dezvoltarea comunităţii oamenilor ce acţionează responsabil şi la îndeplinirea ţintelor pentru fiecare dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă formulate de Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
October 31, 2021 at 11:00PM