Alertă! Un deținut de la Penitenciarul Găești a evadat
Un deținut de la Penitenciarul Găești, județul Dâmbovița, a evadat joi. Acesta se afla la locul de muncă din Găești, situat în exteriorul Penitenciarului.
Potrivit IPJ Dâmbovița, polițiștii au fost sesizați joi de conducerea Penitenciarului Găești cu privire la faptul că un bărbat de 43 de ani, încarcerat în penitenciar, în regim deschis, ar fi plecat de la locul de muncă la care se afla în exteriorul Penitenciarului, respectiv în orașul Găești.
Bărbatul are 1,68 m înălțime, statură atletică, ochi căprui, păr negru drept, sprâncene stufoase și ten măsliniu.
Polițiștii au început activități de căutare, fiind instituite filtre pe principalele drumuri, la intrarea și ieșirea din localități.
De asemenea, bărbatul a fost dat în urmărire la nivel național.
Cei care dețin informații utile în vederea depistării acestuia sunt rugați să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune la 112.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 25, 2021 at 11:00PM
Se vor acorda tichete de masă în valoare de 100 de lei pentru vaccinații cu schema completă
Direcția de Sănătate Publică (DSP) derulează în continuare campania de vaccinare în mediul rural, în săptămâna încheiată echipele mobile s-au deplasat la Cehal (88 persoane vaccinate), Socond (87) și Apa (80). Tot prin intermediul echipelor mobile s-au desfășurat activități de vaccinare la sediul a patru mari angajatori, fiind vaccinate aici 384 de persoane.În ceea de privește acordarea tichetelor de masă persoanelor care se vaccinează cu schema completă de vaccinare împotriva virusului SARS-CoV-2 începând cu data de 03 septembrie 2021, în acest moment se fac demersuri pentru asigurarea finanțării acestora, iar prefectul a solicitat Direcției de Sănătate Publică să verifice posibilitatea derulării acestei activități prin intermediul primăriilor, pentru a simplifica și scurta procedura de intrare în posesia lor de către cetățenii în drept.Prefectul roagă persoanele în drept la această alocația de hrană în valoare de 100 lei, sub forma a 5 tichete de masă să se adreseze deocamdată telefonic centrului de vaccinare, cabinetului medicului de familie sau ambulatoriului de specialitate unde s-au vaccinat pentru a verifica alocarea tichetelor și data și modalitatea în care acestea se pot ridica. Pentru a nu se crea prejudicii, termenul de ridicare a acestora a fost extins la 6 luni de la data inoculării ultimei doze.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE. Cititi aici articolul original.
November 22, 2021 at 11:02PM
Campania de vaccinare împotriva COVID-19 – situația la data de 16 noiembrie 2021– numărul total de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore: 1384, din care 407 cu prima doză și 379 cu doza 3 de rapel.– număr total centre în care s-a realizat vaccinarea: 6 (Ambulatoriul de specialitate Satu Mare, Școala ”Avram Iancu” Satu Mare, Grup Școlar Industrial ”Iuliu Maniu” Carei, Ambulatoriu Spital Negrești-Oaș, Liceul Tehnologic Tășnad, PCTF Petea)– cabinete de medicină de familie care au început vaccinarea: 66 din care 39 in mediul urban si 27 în mediul rural.– vaccinați în cadrul Maratonului Vaccinării: 4.525– numărul total de persoane vaccinate: 122 255– numărul de reacții adverse în ultimele 24 de ore: 0– număr total de reacții adverse: 14, reacții locale.Echipele mobile ale MApN au vaccinat 2460 persoane, în 19 locații.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 16, 2021 at 11:01PM
Aglomerație pe Valea Prahovei. Se circulă în coloană între Predeal și Bușteni
Este aglomerație duminică pe Valea Prahovei, iar între Predeal și Bușteni se circulă în coloană.
Potrivit Centrului Infotrafic din Inspectoratul General al Poliţiei Române, pe DN 1 Valea Prahovei se circulă duminică la prânz în condiții de aglomerație pe sensul de mers Brașov-Ploiești.
S-a format coloană de mașini între localitățile Predeal și Bușteni.
Șoferii sunt sfătuiți să circule cu atenție, „dând dovadă de calm și respect față de ceilalți participanți la trafic, să nu efectueze depășiri riscante”.
De asemenea, este recomandată, pentru evitarea aglomerației, ruta alternativă de pe DN 1A: Brașov – Cheia – Ploiești.
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 14, 2021 at 11:00PM
Cursa istorică din New York a aterizat astăzi la Satu Mare. Ce au declarat pasagerii
“Sunt foarte fericit să particip la această întrunire. Cu siguranță voi reveni”
Zi istorică pentru Aeroportul Internațional Satu Mare. Joi, a aterizat o cursă charter din New York spre Satu Mare cu un Boeing 787-9 Dreamliner. LOT Polish Airlines a operat în premieră un zbor charter din New York spre Satu Mare.
La bordul navei s-a aflat un grup de peste 200 de evrei care vor participa la inaugurarea sinagogii”ATZI TIMURIM(tradus ramuri de palmier) din Sighetu Marmației. Aceștia au zburat fără escală din New York spre Satu Mare.
Avionul care a operat acest charter a decolat de pe aeroportul New York în seara zilei de 3 noiembrie.
Aterizarea sa la Satu Mare a avut loc joi, 4 noiembrie, în jurul orei locale 14:40. Durata zborului dintre aeroportul New York și Satu Mare a fost de aproximativ opt ore și jumătate.După debarcarea pasagerilor, a bagajelor și realimentare, Boeingul 787 Dreamliner a decolat din Satu Mare spre capitala Poloniei, conform Boardingpass.ro.
Conform primelor informații obținute de Gazeta de Nord-Vest, programul evenimentelor la care vor participa pasagerii este următorul:
Joi: 20.00-24.00 sosirea invitaților și cazare
Vineri:06.00 începerea serviciului religios până la ora 13.30( sosire organizată cu microbuse)
15:30: serviciu religios pentru Sabat ( Sabatul se va desfăsura intre 18.00 si 24.00)
00:30-01.30 deplasare de la Sinagogă spre cazare
Sâmbătă:
06:00-15.00 serviciu religios
17.30-20.00 serviciu religios
20:15 transfer cu microbus la hoteluri
22:30-00.15 serviciu religios Sinagoga
Duminică:
00:30 deplasare de la cimitirul evreiesc
00:30-02.00 serviciu religios în cimitir
02.00-02.30 checkout de la hoteluri
03.00 plecarea spre trecerea de frontieră Petea-Satu Mare.
Conform informațiilor obținute, în cadrul întrunirii din Sighetul Marmației mai participă încă două grupuri unul care ajunge din Londra, joi,la ora 20.45, pe aeroportul din Satu Mare și o cursă de la Frankfurt care a aterizat joi, pe aeroportul din Baia Mare.
10 autocare i-au așteptat pe cei 200 de pasageri pentru a îi transporta la Sighet. Pasagerii au oferit câteva declarații, relatând că au avut bunici și părinți născuți în România.
“M-am născut la New York, Brooklyn dar tatăl meu și bunicii sunt din România. Tatăl meu s-a născut în Mai, 1947, în Satu Mare. Sunt foarte fericit să mă aflu aici. Am avut multe rude din zonă, atât din partea tatălui cât și din partea mamei. Am venit de câteva ori în România și mă bucur să revin. Cu siguranță voi reveni”, a declarat unul dintre pasageri profund emoționat.
Adriana Nistor
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
November 04, 2021 at 11:00PM
Care erau principalele bresle ale meșteșugarilor din Sătmar și Mintiu la mijlocul secolului al XVI-lea
“Oraşul însuşi este înfloritor pînă acum datorită şi naturii locului şi acelui şes mândru, precum şi avantajelor oferite de râul Someş care îl înconjoară şi îl scaldă de jur împrejur ca un cerc tras în jurul său…”. Astfel descria iezuitul Antonio Possevino târgul Sătmar, pe care l-a vizitat în primele luni ale anului 1583, într-o scrisoare adresată regelui Poloniei, Ştefan Bathory. Probabil că aprecierea iezuitului se raporta la ambele târguri, Sătmar şi Mintiu, despărţite doar de râul Someş. Localităţile, înfloritoare în ochii iezuitului, abia îşi vindecaseră rănile pricinuite de luptele purtate în jurul lor între 1562-1568.
Pentru mijlocul secolului al XVI-lea, când abia se înfiripa regula înregistrării nominale a supuşilor impozabili, numele de familie se formau din meşteşugul practicat, din numele localităţii de origine, din porecle sau din patronime. Probabilitatea ca în cazul numelor care derivă dintr -un meşteşug să nu reflecte ocupaţia acelei persoane este foarte scăzută. Spre comparaţie, conform unui registru detaliat din 1696 a locuitorilor oraşului Baia Mare, în care este menţionată şi ocupaţia, coincidenţa dintre numele de familie şi meşteşug este de peste 95%.
În general, informaţiile despre meşteşugurile practicate în secolul al XVI-lea în Sătmar şi Mintiu se reduc la data înfiinţării breslelor. În 1566 erau înregistraţi 41de croitori în Sătmar şi 35 în Mintiu, însă peste trei ani numărul lor a scăzut la 13, respectiv 15. Probabil că reducerea populaţiei celor două aşezări i-a determinat pe croitorii de aici să caute o altă piaţă de desfacere pentru produsele lor. În 1566 erau şapte cojocari sau blănari în Sătmar şi cinci în Mintiu, iar în registrul din 1569 erau atestaţi doar patru, respectiv unul. În izvoare este menţionat pentru prima oară un blănar în 1417 în Mintiu (Grigore „pelifex”).
În 1462 apar doi în Sătmar (Ioan şi Andrei) . În 1481 sunt menţionaţi doi blănari în Mintiu (Sebastian şi Mathia „pellifices”), doi în 1498 (dintre ceidoi Mathia unul poate fi acelaşi din 1481), precum şi un alt blănar în Sătmar (Ioan „pellifex”). Blănarii din Sătmar aveau un altar într –o biserică, pe care au dotat-o cu o grădină pe care o puteau cosi într -o zi 10 oameni. Cinci capi de familie aveau numele Varga, deci practicau meşteşugul pantofăritului sau cizmăriei, în 1566, în timp ce 10 erau în Mintiu, pentru ca în 1569 să fie atestaţi doar câte trei în fiecare localitate.
Meşterii care practicau meşteşuguri legate de producerea îmbrăcămintei şi încălţămintei reprezentau circa 10% din totalul capilor de familie din cele două localităţi.
Într-un domeniu înrudit, al prelucrării ţesăturilor şi pieilor, se încadrează câteva meşteşuguri practicate de un număr mai mic de meşteri. Doar postăvarii din Sătmar par a fi mai afectaţi de războaie. Înainte de 1566 erau şapte în Sătmar şi unul în Mintiu, pentru ca în 1569 să mai fie doar 2 în prima localitate. Documentar sunt atestaţi în Mintiu încă din 1481 (Albert, Iacob „Chapo”).
Tăbăcarii erau prea puţini pentru ca numărul lor să fie influenţat de războaie. Dacă în 1566 erau doi în Sătmar şi unul Mintiu, peste trei ani raportul s-a inversat. Doar un ţesător (takács) este atestat în Sătmar în 1566. În aceeaşi categorie de meşteri îi socotim şi pe năsturari ( gombkőtó), fiind menţionat unul în Sătmar în 1566. Câte un producător de traiste sau punguţe de bani (erszénygyártó) erau în 1566 în fiecare dintre cele două târguri Două oraşe cu o populaţie aşa de numeroasă aveau desigur un număr însemnat de meşteri care se ocupau cu prelucrarea metalelor. Remarcăm numărul mare al meşterilor aurari sau giuvaergii: înainte de 1566 erau 12 în Sătmar şi cinci în Minţiu, pentru ca în 1569 să mai fie doar opt, respectiv 2. Importanţa acestor meşteri rezidă şi din înfiinţarea breslelor cu câteva decenii înainte de războaiele care au afectat populaţia celor două târguri: în Sătmar breasla aurarilor a fost înfiinţată în 1534, iar în Mintiu în 1538. Meşteşugul a fost practicat aici de mult timp. Bisericile sătmărene aveau potire de aur foarte frumoase din secolul al XV-lea, care ar putea fi opera unor meşteri locali. Breasla aurarilor din Sătmar avea un sigiliu propriu, cunoscut după un izvor din 1590, care avea în mijloc o cupă cu capac în stil renascentist, iar în jur o inscripţie: „sigiliul breslei meşterilor aurari din Sătmar”.
Meşterii fierari erau în număr egal înainte de 1566: câte opt în fiecare târg. În conscripţia din 1569 mai apar doar doi în Sătmar şi trei în Mintiu. Fierarii apar în izvoare încă din secolele anterioare. În Mintiu sunt menţionaţi doi în 1481 (Dumitru şi Balázs „Kowach”) şi doi în 1498 (Andrei şi Anton „Kowach”).
Înrudiţi cu ei erau lăcătuşii. Un lăcătuş este menţionat în izvoare în 1469 în Sătmar (Anton „Lakathos”) . În prima conscripţie din 1566 sunt doi în Sătmar şi trei în Mintiu, iar peste trei ani doar unul în primul târg şi doi în celălat. Doar despre cei din Mintiu ştim că şi-au format propria breaslă în 1538, ceilalţi activând probabil mai departe în breasla fierarilor.Săbierii sunt atestaţi în număr mic: câte doi în fiecare aşezare în 1566 şi câte unul peste trei ani. Posibil să fi fost mai mulţi, cel puţin în Mintiu, deoarece acolo şi-au făcut propria breaslă în 1538. În izvoare apare un săbier în Mintiu în 1481 (Ladislau „Chizar”).
Deşi apare singular, menţionăm şi un producător de căni în 1566 în Sătmar.
Dintre meşterii care prelucrau lemnul pentru necesităţile locuitorilor celor două târguri se remarcă dogarii. Numărul relativ mare –nouă în Sătmar şi trei în Mintiu înainte de 1566, respectiv patru în Sătmar în 1569, se explică prin viticultura practicată în jurul Sătmarului. În jurul acestor târguri erau vii numeroase, iar unii locuitori mai înstăriţi aveau vii în alte aşezări ca Seini, Ardud şi Beltiug. Pe de altă parte, atât populaţia relativ numeroasă, cât mai ales existenţa unui număr mare de ostaşi în garnizoana cetăţii încuraja cârciumăritul.
Două meşteşuguri înrudite –dulgheria şi tâmplăria– erau practicate de un număr relativ redus de meşteri. Documentar este atestat un tâmplar (Ioan „Azthalus”) în 1481, printre alţi locuitori ai Mintiului. În Sătmar erau în 1566 câte doi dulgheri şi doi tâmplari, iar în Mintiu patru, respectiv trei. În 1569 mai sunt doar doi tâmplari în Mintiu. Amintim existenţa unui arcar sau meşter care producea arcuri în Mintiu în 1481 (Anton „Arcupare”). Aşezarea târgurilor pe rutele de transport oferea o piaţă sigură şi pentru meşterii rotari. Cei din Sătmar, doi la număr, nu par a fi afectaţi de război, căci numărul lor rămâne constant. De fapt chiar războiul le putea oferi o piaţă de desfacere a produselor lor. În Mintiu, din cei trei rotari dinainte de 1566 mai este doar unul în 1569.
O categorie aparte o reprezintă meşterii care prelucrau lutul şi piatra. Trebuie remarcat că în Sătmar nu găsim meşteri olari. În schimb în Mintiu erau patru înainte de 1566 şi unul în 1569. De altfel doar în Mintiu s-a înfiinţat o breaslă a olarilor în 1578, ceea ce arată că olarii de aici deserveau necesităţile pieţei din regiune. Sunt atestaţi olari în Mintiu în 1481 (Balázs „Fazokas”, Ştefan „Fazokas”), în 1498 (Toma „Fazekas”).
Dintre meşteşugurile legate de prelucrarea hranei, cel puţin măcelarii s-au organizat în breaslă. Înainte de 1566 erau şapte măcelari în Sătmar şi trei în Mintiu. Războaiele i-au împrăştiat, fiind atestat doar un măcelar în 1569 în Mintiu. După pacificarea regiunii măcelarii şi-au revigorat breasla care funcţiona în Sătmar încă din 1538.
Într-un aşa-zis domeniu al artelor îi putem considera pe pictori şi pe lăutari. Câte un pictor, sigur de biserici, este atestat în fiecare târg înainte de 1566, peste trei ani rămânând doar cel din Sătmar. În Mintiu este atestat un lăutar în 1566.
Războaiele i-au afectat mai puţin pe bărbieri, care sigur şi-au găsit noi muşterii printre soldaţii din garnizoană. În Sătmar numărul lor este constant în cele două registre–câte trei, iar în Mintiu, dacă iniţial erau şase, au mai rămas doar patru în 1569. În Sătmar, 24,30% din capii de familie înregistraţi în 1566 practicau diverse meşteşuguri. Procentajul rămâne apropiat şi peste trei ani: 23,64%. În târgul învecinat ponderea este puţin mai mică, de 21.62% în 1566, respectiv de 20,65% în 1569.
Sursa: Marius Diaconescu – Lumea Oraşului: cercetări de istorie urbană
Nicolae Ghişan
Va multumim pentru ca ati citit acest articol si va invitam sa aflati si alte stiri interesante pe ACTUALITATE.Cititi aici articolul original.
October 26, 2021 at 11:00PM
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs