Un pod, care arată exact ca administrația județeană și locală din România.
Se circulă pe el cu viteză redusă, s-au băgat și se bagă în continuare bani în el, dar are aproape toate picioarele șubrede din cauza afacerilor făcute în jurul lui.
Interviu cu primarul Constantin Augustin HOLMANU
– Domnule primar, care ar fi rezultatele primului an din acest mandat, în comuna Pâncești?
Pentru noi, cei din acestă comună, o mare realizarea este reţeaua de apă, în lungime de 8 kilometri şi cea de canalizare, de 6 kilometri. De aceea, datorită reliefului, vom face o singură stație de epurare, ceva mai mică, în satul Ciurea, iar cealaltă porțiune de canalizare va fi preluată de staţia din comuna Poienari. Mai mult, sper să-l cooptăm și pe primarul de la Bozieni, și atunci când va veni vremea să înființăm un serviciu zonal de mentenanță privind funcţionarea sitemului de apă și canalizare. Dacă lucrarea a fost executată conform standardelor impuse, cel puțin 10-15 ani nu vor exista pierderi. Problema este asigurarea salariilor pentru câteva persoane care trebuie să întrețină aceste rețele.
– În comună sunt resurse de apă?
Da, mulțumim lui Dumnezeu, avem surse de apă potabilă și calitativă în același timp, deoarece zona nu este afectată foarte mult de poluare. Nu avem racordare în proporție de 100%, abia se execută lucrările de drenaj, iar debitul este de circa 2 litri/sec. Sperăm ca acest volum să crească. Necesarul este de 3 litri/sec.
– Câte gospodării aveți racordate la rețeaua de apă?
În prima fază a proiectului, avem 300 de gospodării racordate la apă, acest lucru înseamnă foarte mult pentru comuna Pâncești, care are aproximativ 600 de gospodării. Cei care vor fi racordați la apă, sunt automat racordați și la canalizare. Cu toate că lumea spune că zona noastră este mai puțin dezvoltată și nu vor exista racorduri la rețeaua de apă, locuitorii chiar își doresc lucrul acesta.
– Veți aduce gazul metan în localitate?
Da, îl vom aduce în comună. Dacă la proiectele pentru rețeaua de apă și canalizare s-a lucrat un pic mai haotic, pentru alimentarea comunei cu gaz metan este necesar să facem o asociere cu alte comune, ca să putem aduce gazul. Nu putem trece peste alte comune. Suntem în discuții, proiectul nu este într-un stadiu avansat , însă pentru a reuși să modernizăm zona, trebuie să ne aliniem toate comunele pentru a aduce conducta de gaz. Nici la Gâdinți nu este gaz metan. Trebuie făcută o magistrală pentru a se asigura un debit suficient pentru toate comunele din zonă. Conducta cea mai apropiată de noi ar fi magistrala de la Filipești și ar traversa comunele Bozieni, Poienari și Pâncești. În același timp, făcând parte din GAL Colinele Iașilor, purtăm discuții cu cei din comunele Dagâța, Țibănești, Tansa, Țibana, etc. La Țibănești există deja gaz metan.
„Școala de la Holm nu are stăpân”
– Ați reușit să clarificați situația cu noua școală de la Holm?
Încă nu, chiar acum am primit o citație de la tribunal. Suntem în proces, deoarece școlii i s-a pus sechestru pe venituri, pentru că are datorii către firma care a efectuat lucrarea. Investiţia a fost finanțată inițial de Ministerul Educației, însă beneficiarul lucrării nu este școala, ci Consiliul Local. Conform unei legi de prin 2010, imobilele care au fost ale școlii s-au predat consiliilor locale. Efectiv, școala, fiind în subordinea Consiliului Local, Inspectoratul Școlar nu poate să intervină. Însă, totul este o nedreptate, deoarece contractul a fost semnat de Inspectoratul Școlar și constructor în 2007. Primăria nu a fost parte în contractul respectiv. Acea clădire a fost proiectată cu scopul de a deveni școală în satul Holm, dar nu aparține nimănui. De aceea există litigiul cu firma care trebuie să își recupereze investiția făcută, aproximativ 3 miliarde lei. Dacă această sumă nu ar fi rămas în urmă am fi preluat imobilul, mai ales că situația în ultimii ani a evoluat în așa fel încât nu mai avem suficienți copii. Consiliul Local, mai ales Primăria, s-ar bucura să putem prelua acest obiectiv, numai că nu o putem prelua cu aceste datorii care nu sunt ale noastre. În fond, o datorie de mai bine de trei miliarde lei vechi pentru bugetul comunei Pâncești este împovărătoare. Construcția este realizată în proporție de 50%. În momentul în care vom reuși să preluăm obiectivul îl putem prinde oricând într-un proiect social. Îi schimbăm destinația, facem un azil acolo sau altceva. La Holm, avem chiar condiții, mai ales că acum se asigură branșarea la apă și canal. Avem condiții propice, este o zonă liniștită, este și o biserică în zonă. Ar fi foarte potrivită clădirea pentru un azil, dar pentru asta trebuie să avem proprietar.
– Ce se întâmplă cu drumul spre Dagâța?
Este drumul comunal 68A, care a fost cândva drum județean. Singura mea speranță pentru rezolvarea problemelor cu acest drum ține de Programul Național „Anghel Saligny”. Este singurul proiect depus de noi spre finanțare. Sperăm să găsim înțelegere mai ales prin faptul că acest drum leagă două județe. Dacă UAT Pâncești este format din 1.500 și ceva de suflete și cineva de la minister ar spune că sunt prea puțini pentru o asemenea investiție, de fapt, importanța drumului este mult mai mare pentru că, în fapt, deservește undeva la peste 100.000 de locuitori care trăiesc în zona de est și folosesc acest drum. Pentru noi ar fi o povară prea mare, nu avem fondurilor necesare pentru a repara acest drum. De asta sper să reușim să rezolvăm problema prin acest program. Sper să militeze și celelalte comune pentru a fi aprobat acest proiect.
„Primăria se va muta într-o altă clădire”
– Faceți cadou de Crăciun locuitorilor comunei un nou obiectiv?
Când am spus că a fost un an bun pentru administrația locală Pâncești, am avut în vedere și Dispensarul uman. Reușim să ducem la bun sfârșit și un proiect care stagnase. De fapt, este vorba despre dispensarul uman din comuna Pâncești, dar și de o farmacie care va funcționa acolo. Este un proiect foarte important și necesar pentru comunitate. Încercăm să inaugurăm noul dispensar la 1 Decembrie, de Ziua Naţională. Acolo am avut probleme pentru că firma care a câștigat licitația, din cauza pandemiei și a lipsei de muncitori, a intrat în faliment și nu a mai putut continua lucrările. Atunci a durat ceva timp până am reușit să găsim un alt constructor dispus să mai ia o parte din lucrarea care mai este acolo de făcut și să o ducă la bun sfârșit. Dar, până la urmă, l-am găsit. Este foarte greu să găsești firme 
serioase care să facă treabă. Pe această cale, vreau să mulțumesc firmei care a preluat în final lucrarea, Cordep SRL Tămășeni. Nu mai este mult de făcut. Se montează chiuvetele, se fac racordurile la apă și canal. Aproape 90% din lucrare este finalizată. Funcționează deja centrala termică, ca atare, până la Crăciun, sperăm să intre în funcțiune. Din cauza lipsei de spaţiu în clădirea de lângă actuala primărie, nu mai funcționează nici farmacii în comuna Pâncești. Fiind vorba acum despre o locație nouă, avem cereri de la un lanț de farmacii care vrea să deschidă un punct de lucru în comunitate. Sunt și medici care vor să vină. Va funcționa și un cabinet stomatologic în interior. Până acum nu a fost. Dar acum avem spațiu modern și am luat legătura cu medici care și-au anunțat intenția de a veni și de a deschide un cabinet, chiar dacă nu va fi permanent. O zi, două pe săptămâna, tot ar fi bine pentru cetățenii comunei să aibă acces la servicii medicale. Din momentul în care reușim să inaugurăm noul dispensar, clădirea de lângă primărie va fi descongestionată total. Acolo este și sala de Consiliu Local. Ca atare, acolo va funcționa noul sediu al Primăriei și oarecum și administrația va avea un sediu nou. (Rep.)
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 514, săptămâna 11 – 17 noiembrie.
Interviu cu primarul Gheorghe PĂTRAȘCU
De ceva vreme, comuna Bahna trece printr-o perioadă fastă din punct de vedere investițional. Consiliul Județean Neamț va încheia, nu peste multă vreme, modernizarea drumului județean 159 B, care face legătura între comunele Racova și Filipești, din județul Bacău, traseul incluzând și un segment de vreo 6-7 kilometri în județul Neamț. Pe acest traseu se află satul Izvoare, vitregit ani și ani din cauza prafului și a trepidațiilor care au dus la crăparea locuințelor. De câteva zile a început și modernizarea unui drum comunal, în lungime de 2,4 kilometri, cu fonduri din bugetul local, care face legătura directă dintre satele Broșteni și Arămești. Un alt obiectiv important, aflat în reabilitare totală, este Căminul Cultural din centrul comunei, obiectiv care va putea găzdui, într-un viitor apropiat, un spectacol în condiții excelente. Un alt element al infrastructurii locale este noua rețea de alimentare cu gaz metan, și asta în condițiile în care pe teritoriul acestei comune tranzitează gazele naturale prin trei magistrale importante ale Moldovei.
– Pe lângă drumul comunal Broșteni-Arămești, ce proiect în domeniu mai aveți?
Am întocmit un proiect de modernizare drumuri comunale și sătești în lungime de 5 kilometri în interiorul comunității, depus la Programul Național „Anghel Saligny”. Cu toate că a fost realizat sistemul principal de drumuri în comună, fie comunale sau județene, mai avem încă de asfaltat 62 kilometri de drumuri sătești. Este imens pentru o comună ca a noastră.
– Ce noutăți mai sunt la drumul județean pe segmentul Racova-Izvoare?
Pe drumul respectiv a fost turnat, inițial, un segment de 5 kilometri pe un singur strat. Cu al doilea, a început lucrarea de la Racova. De asemenea, au început și lucrările de completare a drumului până la limita cu județul Bacău, până în primul sat din comuna Filipești. Mai bine spus, încă 2 kilometri de drum. Acum se pregătește terenul pentru administrarea primului strat. Din câte am înțeles, drumul va fi terminat cât de curând. Cu această ocazie, marile probleme ale satului Izvoare se vor rezolva, nu va mai fi praf, iar casele nu vor mai crăpa din cauza vibraților produse de mijloacele grele de transport.
– La ce nivel s-a ajuns cu demersurile privind rețeaua de alimentare cu gaz metan?
Cu toate că avem trei magistrale de gaz metan, care traversează comuna noastră, ne-am cam împotmolit. Inițial, proiectul a fost depus la o instituție de finanțare guvernamentală, dar acum vreau să discut serios cu o firmă din Roman, fiind pregătit deja proiectul. Apoi, în prezent, nu se mai pot obține fonduri europene, iar singura variantă este să găsim un constructor, un investitor, care să facă rețelele și să preia tot ceea ce ține de alimentarea cu gaz metan a comunei. Inițial, am avut o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară, formată din comunele Bahna, Moldoveni și Români, pe fonduri europene, cu alimentare de aici, din magistrala noastră. Dar, nemaifiind bani din fonduri europene, suntem nevoiți să facem rețea pe cont propriu. În aceste condiții, trebuie să luăm legătura cu o firmă, care să preia proiectul și să-l realizeze. Noi avem proiectul, inclusiv studiile. În aceste condiții, nu modificăm nimic. Numai că o să fie un impediment, pentru că va trebui să facem un contract adițional la proiect. Va fi modificat traseul segmentului de alimentare a rețelei. Inițial a fost un traseu din magistrală, acum va fi altul. Proiectul va fi modificat doar într-un loc.
– Cum gestionați pandemia la nivel local și mai cu seamă la școală?
Acum, din cauza evenimentelor din pandemie, toată lumea are emoții. De aceea, primăria a fost alături de școală, de celelalte instituții locale. Noi dorim să avem sorți de izbândă și să trecem peste aceste necazuri cu bine. Școlile au de toate și sper să facă față situațiilor. Dispun de tot ceea ce le trebuie. În vacanța de vară am făcut aprovizionarea cu lemne și tot ceea ce înseamnă reparații și igienizări. Nu ne jucăm cu sănătatea copiilor noștri. De asemenea, a fost reamenajat terenul de sport, au fost efectuate verificări la centralele termice, cu reparații și tot ceea ce s-a propus. (Rep.)
„Drum comunal asfaltat din bugetul local”Interviu cu viceprimarul Emil PRISECARU
– Ce lucrare se execută acum, pe drumul comunal Broșteni-Arămești și care este importanța ei pentru locuitorii comunei?
Trebuie să spunem că acest drum are o lungime de circa 2,4 kilometri, fiind finanțat din rezervele aflate în bugetul local. Pentru cele 4 sate din apropiere, și mă refer la Broșteni, Liliac, Arămești și Bahna, este o adevărată mană cerească, pentru că pe ambele laturi sunt suprafețe importante de teren agricol, fiind înlesnit astfel transportul produselor agricole, mai ales toamna. Evident, drumul este folosit și în alte scopuri – transportul de mărfuri și persoane. Tot ceea ce se face acum este spre binele oamenilor din respectivele sate. Nu o spun ca o laudă, însă, cu această ocazie, se termină o buclă importantă care face legătura cu alt drum comunal, Broșteni-Liliac Arămești-Bahna, în lungime de 6 kilometri. Drumul care este în lucru acum era scurtătura care trebuia să termine modernizarea căilor rutiere comunale din acest spațiu.
– Mai sunt astfel de drumuri nemodernizate?
Mai avem un drum comunal, Broșteni-Țuscanii din Deal, dar nu știu dacă vom mai avea bani în viitor pentru modernizarea sa. Satul având o populație mică, după unii, nu ar mai avea nevoie de asfalt. Ei bine, toată lumea are nevoie de drumuri modernizate, dar cred că va fi foarte greu de asfaltat acest drum comunal, pentru că nu vor mai fi bani în bugetul local. Când vor fi, evident, ne vom îndrepta atenția și spre această cale, chiar dacă în respectivul sat sunt doar vreo 20 de familii. În fond, și dumnealor au dreptul la asfalt, la servicii publice de calitate. Este la fel de adevărat că s-ar cheltui câteva miliarde bune pentru acest drum.
– Să înțelegem că se termină, în mare, campania de asfaltare în comună?
Nu, pentru că mai avem mult pe drumurile sătești. În principal, au fost modernizate ulițe din satele Broșteni, Bahna. În centrul comunei, avem un drum care duce la biserică și care trebuie neapărat modernizat. Avem nouă biserici în comună și, atât cât putem, trebuie să avem grijă de ele și noi, cei din aparatul administrativ local, atât cât se poate.
– Din câte se observă, Căminul cultural din satul Bahna este într-o campanie importantă de modernizare.
Proiectul a fost obținut prin AFIR, din fonduri europene. Este alocată suma de aproximativ 26 miliarde lei vechi, cu tot cu TVA. Va avea o capacitate de maxim 150 locuri. Căminul era vechi, îmbătrânit, cu probleme mari la fundație. (Rep.)
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 514, săptămâna 11 – 17 noiembrie.
Interviu cu primarul George MUTU
– Domnule primar, a trecut un an din mandatul dumneavoastră. Ca atare, care sunt rezultatele obținute în comuna Borlești?
Am preluat mandatul fără experiență în administrația publică locală, dar nu am dat înapoi în fața oricărei probleme. Am atacat frontal și cu seriozitate toate chestiunile, inclusiv în activitatea primăriei, respectiv, ceea ce înseamnă colectiv de salariați, readucând o atmosfera plăcută de lucru, dar și partea de investiții și tot ceea ce ține de administrația locală. În acest sens, am întocmit o listă cu probleme, apoi am cernut toate prioritățile care erau în acel moment. La începutul noului mandat, au venit tot felul de probleme din comunitate. Când se schimbă primarul, toți vin la el ca să se rezolve durerea pe care nu a soluționat-o fostul primar. Evident, după ce am notat toate problemele, le-am așezat pe o nouă listă, de priorități de această dată.
– Care a fost prima mare problemă?
Dintre cele ce mi s-au adus la cunoștință, a fost lipsa apei potabile în anumite zone.
– Comuna are o rețea de apă?
Avem o astfel de rețea, dar care era terminată doar pe jumătate. Nu erau avize, lipsea evidența racordărilor, apoi a consumului și multe altele. Nu a fost recepționată lucrarea, defecțiuni erau foarte multe și se întrerupea apa foarte des. În această situație am preluat rețeaua, dar am pus-o la punct. Am refăcut instalația de automatizare, am schimbat instalația de clorinare și multe altele. Rețeaua are o lungime de 9 km, din Borlești până la limita cu orașul Roznov. Acum suntem în plin proces de a-i identifica pe cei branșați, ca să se branșeze oficial, și să rezolvăm problema cu căminele şi apometrele pentru că unii s-au racordat fără a respecta normele și STAS-urile prevăzute de legile statului român. Este vorba de cămin la limita proprietății, cu apometru. Am luat-o din poartă în poartă, le-am dat un termen – 15 noiembrie, ca să se pună în legalitate.
– Câte gospodării s-au racordat la rețea?
Sunt în jur de 400 de gospodării branșate. O să știm exact după 15 noiembrie, când vom lua comuna de la un capăt la altul. O să facem proces verbal de branșare la fiecare consumator și vom sigila apometrele. Din ianuarie, vom citi apometrul și vom încasa pentru serviciul prestat.
– Apa vine prin cădere sau este pompată?
Apa este pompată în niște bazine de colectare, după care vine prin cădere.
– Veți înființa un seviciu local, o societate care să se ocupe de acest domeniu?
Ar fi ideal să putem gestiona noi această rețea, dar trebuie să înființăm un serviciu extern autorizat. De aceea, am făcut câteva calcule matematice simple. Dacă este să menținem rețeaua, să o gestionăn noi, ne trebuie un serviciu al primăriei, cu administrator și cu contabilitate separată, cu angajați și specialiști în domeniu. Dacă va fi un grup de minimum 5 salariați, iar dacă socotim un salariu de 2.500 lei, vom avea un brut de aproximativ 4.800 lei, iar ori cinci înseamnă 25.000 lei numai partea de salarii. Apoi, avem cheltuieli de mentenață, la curentul electric, clorinare, intervenții, echipamente speciale, etc. Nu mai spun de aparatura pentru intervenții și defecțiuni. Făcând un calcul la 500 de gospodării branșate, cu un consum lunar de aproximativ 10 mc/lună constatăm un consum de 5.000 mc pe lună, iar la un preț de 4 lei/mc, înseamnă 20.000 lei, care nu ar acoperi nici măcar salariile, așa că, vrem-nu vrem, trebuie predată unui operator autorizat, în cazul nostru Apa Serv.
„Sunt zone fără apă potabilă”
– Apa Serv vrea rețeaua?
Da, numai că acum suntem în curs de autorizare. Când am preluat lucrarea, am preluat-o doar fizic și nimic mai mult. În prezent, se lucrează la autorizare și la avizare. Am cerut un studiu de la Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor București, pentru autorizarea captării de apă. Apa este potabilă, analizele sunt în regulă, dar nu este autorizată. Acum așteptăm autorizarea puțurilor captării.
– Cu aproximație, câte gospodării sunt pe axul central al comunei?
Pe drumul județean, sunt circa 1.000 de gospodării. Totodată, sunt zone care nu au apă și mă refer numai la zona Dealul Mare, spre Tazlău. În acest spațiu sunt fântâni de 40 metri adâncime care au secat. Acolo nu mai este apă, iar oamenii transportă apa de la distanțe mari. Aceeași problemă este și spre Rediu, pe dealul Mitocului.
– Nu se pot face puțuri zonale?
Se pot face foraje de până la 80 metri adâncime, dar vorbim de costuri. Însă, luând act de aceste sesizări ale oamenilor, am demarat un proiect de extindere rețea de apă și de canalizare, pentru că vorbim de ambele servicii publice. Proiectul, la ora actuală, este la stadiul de obținere de finanțare. Inițial, l-am depus la Ministerul Dezvoltării, dar nu s-a mai finanțat nimic în acest an. Îl vom depune acum pe Programul Național „Anghel Saligny”, iar din câte am înțeles vom primi finanțare 90%. Proiectul este Extindere rețea de apă, cu o lungime totală de 24,5 km. Am inclus Dealul Mare, Borlești de Sus, până la SC New Star, apoi Mastacăn, până la parc, plus strada Muntelui, la Balanu și tot Satul Nou (Ruseni), de la pod până la limita cu Rediu. În proiect mai avem și 12 km rețea de canalizare, tot extindere. Canalizarea mai veche este realizată numai pe o singură parte a drumului județean și va fi completată pe partea cealaltă . Nu mergem, deocamdată, în Satul Nou cu canalizarea, pentru că depășeam valoarea în care ne-am încadrat. Am făcut proiectul cât ni s-a permis.
– Unde va fi stația de epurare?
Sistemul de canalizare de la Borlești se va racorda la rețeaua orașului Roznov. Nu vom face noi stație de epurare. Până într-un punct ne ajută și relieful, apa menajeră va veni prin cădere liberă de la Borlești până la Ruseni. De acolo, va fi pompată până la Roznov, însă diferența de altitudine este mică și nu constituie o problemă în funcționarea sistemului de canalizare. Așa a fost prevăzut proiectul, pe care îl respectăm. Stația de epurare de la Chintinici a fost proiectată ca să preia și din comunele Borlești și Piatra Șoimului. Este posibil ca acum să fie și alte soluții, dar nu mai putem schimba nimic.
Modernizarea infrastructurii
– Cât privește drumurile comunele?
Pe lista mea de priorități se află și drumurile comunale. Însă, în privința drumului județean nu sunt probleme, CJ Neamț își face treaba cu maxima seriozitate: marcaje, indicatoare, plombări.
– Este drumul Brașovului.
Drumul județean este în stare foarte bună. Dar, principalul drum care trebuie rezolvat este cel care face legătura dintre Borlești, Mastacăn, Sovoaia, Balanu. În total, calea are 6 km, iar în acest sens a fost făcut un proiect de refacere a carosabilului în valoare de 77 miliade lei vechi. Interesant, refacerea acestui drum a fost hotărâtă în Consiliul Local, dar cu fonduri din bugetul local. După mine, nu cred că a fost o idee prea bună, pentru că este foarte greu să faci un drum în valoare de 77 miliarde lei vechi din bugetul local, în condițiile în care acesta este mult mai mic. Practic, proiectul respectiv ne-a îngenuncheat. De aceea, am ajuns într-un blocaj financiar foarte dur. Anul trecut s-au executat 2 km, de la parc Mastacăm până spre Șovoia. Lucrarea este foarte bine executată, cu drenuri, cu rigole de scurgere, cu asfalt de bună calitate. Lucrarea este bună, dar banii au venit din bugetul local. De aceea, am fost nevoiți să plătim anul acesta pentru ea 12 miliarde lei vechi, respectiv, 1,2 milioane lei noi. În luna octombrie am plătit ultima factură, în valoare de 450.000 lei, respectiv, 4,5 miliarde lei vechi. În afară de lucrările la acest drum, am mai plătit anul acesta și iluminatul public, modernizare rețea, 2,7 miliarde lei, dar trebuie să mai achităm 2,7 miliarde lei vechi. Ca atare, în 2021 am fost nevoiți să achităm din bugetul local aproximativ 17 miliarde lei vechi, pentru lucrări efectuate anterior venirii mele la Primăria Borlești. De aceea, nu ne-au mai rămas bani să putem demara în acest an alte proiecte. Cu fondurile rămase, am întocmit proiectul pentru extindere apă și canalizare.
– Care a fost primul proiect demarat de dvs.?
Este vorba de un proiect prin Programul Operațional Competitiv (POC). Este un proiect pentru școli. Dorim achiziționarea echipamentelor electronice, ținând cont de situația actuală a pandemiei. Am luat în calcul programul online, ca toți copiii să aibă acces la internet, la învățământ, la informație.
– La Nechit, este internet?
Este. Am început un proiect în valoare de 1,2 milioane lei, pentru echipamente IT: laptopuri, tablete, table interactive, videoproiectoare, achiziții pentru ambele școli, Ruseni, Borlești, inclusiv Mastacăn.
– Când va fi gata școala de la Borlești?
Lucrările la Școala Gimnazială Borlești se derulau normal, totul era în grafic până când Guvernul Cîțu a suspendat finanțarea acestor obiective.
– Totuși, s-au mai dat o parte din fonduri.
Da, numai că respectivul constructor a fost foarte bine intenționat, realizând lucrări în avans din bugetul propriu, ca să finalizeze cât mai repede acest obiectiv. Peste noapte s-a luat acea decizie de a suspenda momentan plata tuturor investițiilor prin PNDL. Din 16 iunie a.c., nu s-a mai plătit nicio situație de plată până la sfârșitul lunii septembrie. Constructorul a blocat în școală 1,2 milioane lei, punându-se într-o mare dificultate. Să blochezi 1,2 milioane lei numai la Școala Gimnazială Borlești, un constructor poate intra în faliment. A blocat 1,2 milioane la Școala Borlești, plus 500.000 lei la locuințele sociale, pentru că și acolo s-a oprit finanțarea. A făcut lucrări ca să se termine investițiile cât mai repede și înainte de termen. Numai că, iată, s-a adunat suma de 1,7 milioane lei noi, bani blocați numai la Borlești.
Cămine culturale, școli, iluminat public
– Căminul cultural de la Nechit este funcțional?
Da, numai că acum nu se desfășoară activități. În schimb, am fost de mai multe ori acolo, ocupându-ne de partea de întreținere, de curățenie. Avem un consilier sătesc la Nechit, căruia i-am lăsat cheile. Face curat și întreține clădirea. Mai mult, în vara trecută, bibliotecara din comună a efectuat anumite activități cu elevii și copiii din acest sat. În aceste condiții, căminul poate fi folosit fără mari probleme, dar fiind pandemie, activitățile au fost oprite. Important este că am folosit căminul. Nu la capacitate, dar a fost folosit.
– La Ruseni?
Căminul cultural din acest sat nu poate fi folosit, pentru că acea construcție este predată Consiliului Județean Neamț, fiind vorba de un proiect social.
– Ce se întâmplă cu noua construcție socială de la Mastacăn?
Este un centru social, cu cantină. Lucrarea nu este recepționată, dar este în grafic, fiind, deocamdată, în conservare.
– Ce veți face în următorii trei ani, ca primar, în comuna Borlești?
Vreau să fac multe. Nu pot să fac doar ce vreau, ci trebuie să țin cont de necesitățile comunității. Mi-aș dori să se implementeze cât mai repede proiectele începute – apă, canal, drumuri comunale, pentru că acestea sunt marile priorități.
– Vreun proiect de asfaltare drumuri comunale?
Avem un proiect pentru modernizare drumuri de interes local, în valoare de 6,5 milioane euro, fiind vorba de 14,5 km. Proiectul va acoperi mare parte din comună și sunt prinse cam 33 de străzi. Este un proiect ambițios, mare chiar, dar nu avem certitudinea că se va finanța. Revenind la drumul de la Mastacăn, am luat decizia de a nu mai continua lucrările din bugetul local, pentru că nu avem bani. Acest proiect a fost depus pe Programul Național „Anghel Saligny”. Ar mai fi nevoie de 57 de miliarde lei vechi, pentru 4 km de drum. Noi sperăm să prindem această finanțare, ca să terminăm măcar acest drum. Dacă nu vom reuși atragerea de fonduri, trebuie să ne orientăm spre bugetul local, pentru că această investiție este vitală pentru respectiva zonă. Un alt proiect, care este într-un stadiu avansat este cel cu „Refacere Drumuri Calamitate”, care sperăm să se finanțeze în primăvară, de care vor beneficia locuitorii zonelor Portărești și Aleea Pictorului. Evident, pentru viitor ne vom axa doar pe infrastructură. Acum, căminele culturale sunt în regulă, școlile la fel. Aș dori tare mult ca Dispensarul uman să fie finanțat. Comuna este mare, are o anvergură aparte și are nevoie de foarte multe fonduri.
– Ce se întâmplă cu monumentul eroilor din centrul comunei?
Avem o finanțare prin GAL, tocmai pentru refacerea monumentului, fiind alocați aproximativ 38.000 euro. Obiectivul va rămâne în același loc, dar acum așteptăm o aprobare de la GAL, pentru procedura de achiziție publică. Este un proiect foarte frumos și este posibil să-l demarăm chiar în acest an.
– Într-o vreme aminteați că sediul primăriei ar putea să fie în altă parte.
Am spus că mi-aș dori să fie în altă parte, deoarece suntem limitați de spațiu pentru diferite activități de gospodărire comunală. Avem o cerere la CNI pentru finanțare sediu nou de primărie, dar dacă ar fi să aleg, aș da prioritate dispensarului. Proiectele sunt depuse la CNI. Prefer să amânăm sediul primăriei, ca să primim finanțare pentru dispensar.
Reabilitarea Școlii Ruseni
– Față de ceea ce v-ați propus acum mai bine de un an, cât ați realizat, în procente?
Nu m-am dus la 50%, din cauza bugetului. După cum se știe, întâi semeni și apoi culegi. Am demarat acel proiect de extindere apă și canal, am demarat proiectul cu aparatura IT, dar cea mai importantă este înființarea rețelei de gaze naturale. Poate greșesc sau nu, dar nu sunt tipul care să se laude înainte. Pe 17 iunie a fost organizată licitația, semnându-se contractul cu firma care a câștigat. La ora actuală, ne mai trebuie avizele de la Mediu și de la Telekom, pentru a elibera autorizația de construcție. S-ar putea ca în acest an să se facă primul kilometru de rețea de gaze naturale.
– De unde bani?
Se va face cu banii firmei care a câștigat licitația. Prima dată când am găsit acest dosar cu gazele naturale era doar un studiu de fezabilitate, care trebuia depus pentru obținerea de finanțare. Am luat acest studiu și am constatat, cu ajutorul unei firme de consultanță, că nu corespundea ghidului de finanțare. Nu era conform și nici adaptat nevoilor comunei noastre. Am luat decizia să refacem studiul, numai că, împreună cu firma de consultanță, am văzut că se pot face finanțări și din bugetul local. Dar, în final, a venit o firmă care s-a oferit să facă totul pe banii ei. Să zicem că am concesionat terenul unei firme, un șanț de 0,5 m lățime, pe 49 de ani. Firma va face investiții, va face branșamentele și va vinde gazul. Firma va recupera acea investiție în mai mulți ani. Partea cea mai importantă este că, pentru primărie, costurile sunt de zero lei. Rețeaua se va aproviziona din conducta de la Roznov. Mai mult, în proiect este trecută și stația de pompare de la New Star, de la Nechit. Acolo se va face o altă stație de reglare a presiunii gazului metan, în condițiile în care numărul de branșamente va fi mult mai mare. La gaz se poate pompa din două zone. Rețeaua va avea 43 km de conductă, pe o perioadă de 8 ani. Cum spuneam, se va începe de la limita cu orașul Roznov, pe ambele laturi ale drumului județean, apoi, de la limita cu Tazlău, atât cât sunt case. După, până la New Star, iar la Mastacăm până la biserica veche a satului. Va mai fi și zona Satul Nou (Ruseni), până la limita cu satul Poloboc (Rediu). Stația de pompare de la Nechit va fi reglată ca să poată fi alimentată și comuna Rediu, dacă se va dori rețea în acea comună. Am fost întrebat de ce o firmă și nu alta.
– Chiar așa!
În primul rând, primăria nu are nicio problemă. Prețurile sunt reglementate prin ANRE, iar primăria nu cheltuie niciun ban.
– Comuna nu prea are terenuri de sport
Vreau să construim un teren de sport modern, din material sintetic, la Școala Gimnazială Ruseni, Tot acea școală va beneficia de un proiect de reabilitare-anvelopare, reabilitare termică, montarea de panouri solare și multe alte lucrări. Cu timpul, vreau să realizăm un teren de minifotbal și la Școala Gimnazială Borlești.
– Veți mai candida peste trei ani la funcția de primar?
Voi candida cu o singură condiție: dacă PSD Neamț îmi va acorda încrederea totala pentru acest lucru. Nu voi candida pe listele unui alt partid. (Rep.)
*Material apărut în paginile ziarului Mesagerul de Neamț, nr. 513, săptămâna 4 – 10 noiembrie.
Busan is an amazing magazine Blogger theme that is easy to customize for your needs
