Războiul multilateral dezvoltat

Am ales această denumire – războiul multilateral dezvoltat – poate și în amintirea unor vremuri demult (din fericire) apuse. Denumirea este probabil incorectă/inexactă, așa că îi rog pe cei care chiar se pricep să mă ierte.

Ideea acestui scurt articol mi-a venit după ce am citit pe Breaking Defense un articol intitulat: „Israeli Multi Domain War Gets First Test In Gaza”.

Aflăm din articol că, armata israeliană a folosit în premieră în cadrul actualului conflict din Gaza împotriva Hamas, „multi-domain operations”. Israelienii n-au inventat apa caldă, conceptul e similar celui american denumit All Domain Operations sau variațiuni pe aceeași temă.

Înțelegerea mea este că vorbim de un sistem prin care toate ramurile armatei israeliene – aviația, forțele terestre și marina împărtășesc informațiile adunate din cele mai diverse surse, le diseminează centralizat, după care, cine are cea mai bună/eficientă oportunitate/soluție de tragere, distruge ținta.

Aflăm din articol cum că toată treaba asta se face prin intermediul unei unități speciale, denumită sugestiv (sau nu) – Ghost (Fantoma, în graiul strămoșesc).

Sursele israeliene descriu „Fantoma” ca fiind un “battalion with the capabilities of a division,” equipped with highly sophisticated weapon systems that are capable of performing ground, air and sea operations without the need to ask other military echelons for assets or even to coordinate. “This unit is capable of producing very accurate fire power based on intelligence generated by tools that have never been in the tool box of any unit in the IDF,” an Israeli source said.

Ceea ce ne arată acest articol este exact ceea ce eu cred ca va fi câmpul de luptă al viitorului. Toate informațiile adunate din cele mai diverse surse sunt rapid diseminate și transmise unităților capabile să distrugă ținta cel mai repede sau cu cea mai mare eficiență.

Toate forțele sunt coordonate de o singură minte, care vede imaginea de ansamblu…

Iar aici ar fi mai multe paliere, esențiale pentru purtarea acestui nou tip de război:

1. În primul rând disponibilitatea celor mai diverse mijloace de cercetare pentru că, nu-i așa, informația este de fapt principalul atu pe câmpul de luptă. Informația culeasă cu ajutorul sateliților, vehiculelor aeriene/submarine/terestre fără pilot, cercetașilor, spionilor etc ș.a.m.d. trebuie însă transmisă în timp real, ceea ce presupune:
2. O rețea de comunicații de top, comunicații care să fie imune la interceptare și/sau manipulare.
3. Toată această informație, venită din multiple surse, trebuie diseminată. Aici intervine ochiul format al militarului dar și intelinghenția-artificială (poate că e cam mult spus, dar clar ne referim la o formă automată, sofisticată, de diseminare a informațiilor).

Și, încet-încet ajungem la sistemele C4ISR/C5ISR, și-mi aduc aminte că și aici ne-am manifestat ceva intenție, dar n-am făcut prea multe (dacă am făcut demersuri concrete vă rog, nu ezitați să mă corectați). Aflăm dintr-un material publicat de Locotenent-colonel dr. ing. ec. Vasile Florin POPESCU că C4ISR (Command, Control, Communications, Computer, Intelligence, Surveillance, Reconnaissance) este un termen larg, care se referă la „sistemele, procedurile şi tehnicile utilizate pentru colectarea şi difuzarea informaţiilor”.

Mai avem și C5ISR reprezintă Comanda, Controlul, Comunicaţiile, Sistemele informatice, Sistemele Combat, Intelligence-ul, Supravegherea şi Recunoaşterea care, aflăm din material, tinde să devină C5ISR-D (pentru Decizie), prin care scopul C5ISR este de a modela luarea de decizii eficiente, combinate şi comune. Nu insist, vă recomand materialul ca să vă faceți o idee.

În tot acest context trebuie adăugate și mijloacele de război electronic pentru a obține imaginea câmpului de luptă al viitorului.

Dar ce vrem noi? Păi, conform DpA, noi vrem Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR ale căror obiective principale sunt realizarea unui sistem C4I cu capabilități de integrare ISTAR, la nivelul tactic-operativ al Forţelor Terestre.

Într-o primă etapă, se urmărește realizarea unui sistem C4I cu capabilități de integrare ISTAR pentru Forţele Terestre, care va fi achiziţionat în limita fondurilor anuale disponibile, constând din produse și servicii aferente:

• Sistemelor Integrate de Comunicaţii şi Informatică de Batalion – SICIB, incluzând Punctele de Comandă de tip Batalion – PCB (6 cpl.);
• Punctelor de Comandă de tip Brigadă – PCBg (3 cpl.).

E un început, dar pare să mai fie mult de lucru până la sistemele de care vorbeam mai sus…

Evident, toate cele de mai sus nu exclud achiziția mijloacelor de cercetare, a rețelelor de comunicații și, bineînțeles, a mijloacelor care asigură distrugerea inamicului. Dar pot face ca „fiarele” din dotare să devină teribil de eficiente.

Aniuei, din categoria „alte știri”, echivalentul cibernetic al 9/11 (recunosc, poate e cam mult spus, dar am văzut formularea în ceva articol și mi-a plăcut) a trecut oareșicum pe sub radar: un atac cibernetic asupra unui transportator de gaze din SUA (unul destul de mare) a condus la oprirea funcționării unei conducte care conecta rafinăriile din Texas cu coasta de est. Prin conductă obișnuia să tranziteze 45% din necesarul de motorină, benzină și kerosen al coastei de est. Principalii suspecți vin din Europa de Est și Asia Centrală, cel puțin așa ar fi spus investigatorii.

Securizarea și protecția infrastructurii critice (curent electric de exemplu) sunt esențiale dacă vrei să poți purta un conflict armat fără tulburări grave în propria ogradă. Ca idee, dacă nu mai avem curent electric nu va mai funcționa mai nimic, întorcându-ne abrupt în epoca în care nu aveam iluminat, radio-TV-internet, frigider, căldură, practic, ne-ar întoarce abrupt prin secolul al XVIII-lea…

În această notă optimistă, închei scurtul articol.

Nicolae

P.S. Fuse recent pe ProTV eternul Die Hard 4 (2007). Fix despre distrugerea infrastructurii critice printr-un atac cibernetic este vorba. Ceea ce, din punct de vedere legal, duce războiul la alt nivel.

The post Războiul multilateral dezvoltat appeared first on Romania Military.

Articol original

Radarul NS50 va echipa noile nave de luptă antimină ale Marinei Belgiene și ale Marinei Regale Olandeze

• Cu acest contract pentru noul său radar NS50, Thales deservește cu mândrie atât Forțele Navale din Belgia, cât și din Țările de Jos, pentru dotarea noilor nave de luptă antimină (Mine Counter Measures Vessels – MCMV).
• Radarul NS50 introduce o capabilitate completă de auto-protecție pentru nave împotriva amenințărilor aeriene și de suprafață.
• Radarul NS50 revoluționează: este primul radar compact 4D de tip AESA (Active Electronically Scanned Array) disponibil pe piață pentru nave mai mici, care oferă atât supraveghere aeriană, cât și de suprafață.

NS50 radar ©Thales

 

Forțele navale belgiene și olandeze se bazează pe Thales, pe Naval Group și pe șantierul naval KERSHIP pentru a echipa cu radare NS50 cele 12 nave de luptă antimină.

 

În premieră, NS50 oferă o capabilitate completă și de nivel superior de auto-protecție împotriva amenințărilor aeriene și de suprafață pentru această clasă de nave. O alegere strategică pentru navele mici și mijlocii, NS50 oferă funcții duale – de supraveghere aeriană și de suprafață și de conducere a focului.

Provocările cu care se confruntă forțele navale nu au fost niciodată mai diverse și mai dificile – pornind de la viitoarele generații de rachete anti-navă, câmpuri de luptă robotizate sau atacuri cu roiuri de drone, până la război electronic (bruiaj) – acestea fiind obligate să acționeze concomitent împotriva unor amenințări convenționale, asimetrice și hibride. Timpul de reacție și calitatea informațiilor sunt esențiale atunci când se confruntă simultan cu aceste amenințări imprevizibile. NS50 oferă timpul maxim de monitorizare a țintei pentru ca forțele navale să evalueze amenințarea și să ia contra-măsurile necesare și, în același timp, să înțeleagă ce se întâmplă în jur pentru a proteja nava și forțele aliate.

NS50 este cel mai compact și cel mai accesibil radar naval multifuncțional 4D de pe piață. Oferă performanțe superioare de detectare, urmărire și clasificare a țintelor aeriene și de suprafață, oferind informații 4D extrem de precise despre țintă, necesare pentru achiziția rapidă în cazul sistemelor anti-aeriene cu rază scurtă tip „Fire and Forget” sau controlul focului artileriei îmbarcate împotriva țintelor de suprafață. Oferă protecție împotriva UAV-urilor, a aparatelor de zbor la altitudini joase, a țintelor de suprafață integrate în sisteme de artilerie anti-aeriană cu tunuri de calibru mic sau mediu.

NS50 are o arhitectură hardware modulară și scalabilă, făcându-l la fel de potrivit pentru ambarcațiuni de luptă, nave de patrulare offshore, MCMV-uri, nave auxiliare și diverse alte platforme. Niciun alt radar din această clasă nu oferă flexibilitatea și gama de caracteristici de care dispune NS50, care sunt similare cu cele care echipează nave de dimensiuni mai mari. Designul său complet digital permite actualizări în orice moment și în orice loc, iar modificările de software sunt simple pentru integrarea noilor caracteristici. NS50 îndeplinește cerințele actuale în materie de securitate cibernetică.

NS50 face parte din familia de radare NS deja aflată în dotarea Marinei Regale Olandeze, oferind monitorizare și supraveghere sporite și contribuind la menținerea stabilității regionale în diferite părți ale lumii.

„Forțele navale se confruntă cu amenințări simultane mai complexe, mai agile și mai rapide. Radarul NS50 compact revoluționează – oferă avantajul supravegherii aeriene și de suprafață, precum și capabilitatea de conducere a focului împotriva ambarcațiunilor, a navelor MCM, a navelor de patrulare offshore și împotriva altor platforme. Suntem mândri să lucrăm cu Naval Group și cu Kership și să furnizăm un radar inovator Forțelor Navale belgiene și olandeze, pentru a avea un avantaj operațional.” –  Serge Adrian, Senior Vice-President Surface Radar Activities, Thales.

Thales

The post Radarul NS50 va echipa noile nave de luptă antimină ale Marinei Belgiene și ale Marinei Regale Olandeze appeared first on Romania Military.

Articol original

Radare Thales AESA

Sa incepem cu setul AESA multifascicul – modelele cu raza medie spre lunga deja in uz:

• NS100 Banda E/F 3D cu distanta de detectie a tintelor de suprafata pana la 80km si a celor aeriene de pana la 280km, si capacitate de ghidare a tragerii artileristice anti-suprafata respectiv rachete sol-aer. Echipeaza LMV (Littoral Mission Vessels) olandeze. A aparut si o versiune mai puternica, NS200.
• SeaMaster 400 banda E/F – radar cu panouri fixe, cu distanta de detectie a tintelor de suprafata pana la 70km si a celor aeriene de pana la 250km
• Smart-L – radar 3D cu distanta de detectie a tintelor de suprafata pana la 60km si a celor aeriene de pana la 480km, si capacitate de detectie si urmarire a rachetelor balistice de pana la 2000km. Doar antena cantareste 9 tone. Echipeaza fregatele de aparare AA daneze, olandeze (De Zeven Provinicen), germane, frantuzesti si italiene (clasa Horizon) dar si britanice, Type 45 dar si portavionul clasa Queen Elizabeth.
• Smart-S Mk2, fratele mai mic – radar 3D in  banda E/F cu distanta de detectie a rachetelor pana la 50km si a tintelor aeriene de pana la 200km, si capacitate de iluminare pentru rachetele ESSM.

si pentru ca ar fi prea mult de scris, sa lasam vocea povestitorului

 

si cel mai nou membru al familiei: Thales Seafire – conceput pentru FREMM si implementat si la fregatele de talie intermediara FTI:

iar aici avem integrarea sistemelor pe o nava:

Si cam atat… doar semnalam niste chestii, in contextul in care Thales este asociat si cu Raytheon in Thales Raytheon Systems.

 

Marius Zgureanu

The post Radare Thales AESA appeared first on Romania Military.

Articol original