Războiul multilateral dezvoltat

Am ales această denumire – războiul multilateral dezvoltat – poate și în amintirea unor vremuri demult (din fericire) apuse. Denumirea este probabil incorectă/inexactă, așa că îi rog pe cei care chiar se pricep să mă ierte.

Ideea acestui scurt articol mi-a venit după ce am citit pe Breaking Defense un articol intitulat: „Israeli Multi Domain War Gets First Test In Gaza”.

Aflăm din articol că, armata israeliană a folosit în premieră în cadrul actualului conflict din Gaza împotriva Hamas, „multi-domain operations”. Israelienii n-au inventat apa caldă, conceptul e similar celui american denumit All Domain Operations sau variațiuni pe aceeași temă.

Înțelegerea mea este că vorbim de un sistem prin care toate ramurile armatei israeliene – aviația, forțele terestre și marina împărtășesc informațiile adunate din cele mai diverse surse, le diseminează centralizat, după care, cine are cea mai bună/eficientă oportunitate/soluție de tragere, distruge ținta.

Aflăm din articol cum că toată treaba asta se face prin intermediul unei unități speciale, denumită sugestiv (sau nu) – Ghost (Fantoma, în graiul strămoșesc).

Sursele israeliene descriu „Fantoma” ca fiind un “battalion with the capabilities of a division,” equipped with highly sophisticated weapon systems that are capable of performing ground, air and sea operations without the need to ask other military echelons for assets or even to coordinate. “This unit is capable of producing very accurate fire power based on intelligence generated by tools that have never been in the tool box of any unit in the IDF,” an Israeli source said.

Ceea ce ne arată acest articol este exact ceea ce eu cred ca va fi câmpul de luptă al viitorului. Toate informațiile adunate din cele mai diverse surse sunt rapid diseminate și transmise unităților capabile să distrugă ținta cel mai repede sau cu cea mai mare eficiență.

Toate forțele sunt coordonate de o singură minte, care vede imaginea de ansamblu…

Iar aici ar fi mai multe paliere, esențiale pentru purtarea acestui nou tip de război:

1. În primul rând disponibilitatea celor mai diverse mijloace de cercetare pentru că, nu-i așa, informația este de fapt principalul atu pe câmpul de luptă. Informația culeasă cu ajutorul sateliților, vehiculelor aeriene/submarine/terestre fără pilot, cercetașilor, spionilor etc ș.a.m.d. trebuie însă transmisă în timp real, ceea ce presupune:
2. O rețea de comunicații de top, comunicații care să fie imune la interceptare și/sau manipulare.
3. Toată această informație, venită din multiple surse, trebuie diseminată. Aici intervine ochiul format al militarului dar și intelinghenția-artificială (poate că e cam mult spus, dar clar ne referim la o formă automată, sofisticată, de diseminare a informațiilor).

Și, încet-încet ajungem la sistemele C4ISR/C5ISR, și-mi aduc aminte că și aici ne-am manifestat ceva intenție, dar n-am făcut prea multe (dacă am făcut demersuri concrete vă rog, nu ezitați să mă corectați). Aflăm dintr-un material publicat de Locotenent-colonel dr. ing. ec. Vasile Florin POPESCU că C4ISR (Command, Control, Communications, Computer, Intelligence, Surveillance, Reconnaissance) este un termen larg, care se referă la „sistemele, procedurile şi tehnicile utilizate pentru colectarea şi difuzarea informaţiilor”.

Mai avem și C5ISR reprezintă Comanda, Controlul, Comunicaţiile, Sistemele informatice, Sistemele Combat, Intelligence-ul, Supravegherea şi Recunoaşterea care, aflăm din material, tinde să devină C5ISR-D (pentru Decizie), prin care scopul C5ISR este de a modela luarea de decizii eficiente, combinate şi comune. Nu insist, vă recomand materialul ca să vă faceți o idee.

În tot acest context trebuie adăugate și mijloacele de război electronic pentru a obține imaginea câmpului de luptă al viitorului.

Dar ce vrem noi? Păi, conform DpA, noi vrem Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR ale căror obiective principale sunt realizarea unui sistem C4I cu capabilități de integrare ISTAR, la nivelul tactic-operativ al Forţelor Terestre.

Într-o primă etapă, se urmărește realizarea unui sistem C4I cu capabilități de integrare ISTAR pentru Forţele Terestre, care va fi achiziţionat în limita fondurilor anuale disponibile, constând din produse și servicii aferente:

• Sistemelor Integrate de Comunicaţii şi Informatică de Batalion – SICIB, incluzând Punctele de Comandă de tip Batalion – PCB (6 cpl.);
• Punctelor de Comandă de tip Brigadă – PCBg (3 cpl.).

E un început, dar pare să mai fie mult de lucru până la sistemele de care vorbeam mai sus…

Evident, toate cele de mai sus nu exclud achiziția mijloacelor de cercetare, a rețelelor de comunicații și, bineînțeles, a mijloacelor care asigură distrugerea inamicului. Dar pot face ca „fiarele” din dotare să devină teribil de eficiente.

Aniuei, din categoria „alte știri”, echivalentul cibernetic al 9/11 (recunosc, poate e cam mult spus, dar am văzut formularea în ceva articol și mi-a plăcut) a trecut oareșicum pe sub radar: un atac cibernetic asupra unui transportator de gaze din SUA (unul destul de mare) a condus la oprirea funcționării unei conducte care conecta rafinăriile din Texas cu coasta de est. Prin conductă obișnuia să tranziteze 45% din necesarul de motorină, benzină și kerosen al coastei de est. Principalii suspecți vin din Europa de Est și Asia Centrală, cel puțin așa ar fi spus investigatorii.

Securizarea și protecția infrastructurii critice (curent electric de exemplu) sunt esențiale dacă vrei să poți purta un conflict armat fără tulburări grave în propria ogradă. Ca idee, dacă nu mai avem curent electric nu va mai funcționa mai nimic, întorcându-ne abrupt în epoca în care nu aveam iluminat, radio-TV-internet, frigider, căldură, practic, ne-ar întoarce abrupt prin secolul al XVIII-lea…

În această notă optimistă, închei scurtul articol.

Nicolae

P.S. Fuse recent pe ProTV eternul Die Hard 4 (2007). Fix despre distrugerea infrastructurii critice printr-un atac cibernetic este vorba. Ceea ce, din punct de vedere legal, duce războiul la alt nivel.

The post Războiul multilateral dezvoltat appeared first on Romania Military.

Articol original

Eu v-am spus ca ne paste, voi tot cu Leopard 2 nus’ care A…

Ei bine ne paste si pe noi Abrams-ul, sau ne pandeste (cum vreti s-o luati sau s-o interpretati) si stim asta macar din doua surse. Prima sursa este a noastra si vine la nivel de zvon, a doua vine din Polonia, unde faptul ca americanii, prin FMS, au oferit deja tancuri Abrams Poloniei a devenit public.

Polonezii vor tancuri, macar 550, iar in programul european n-au loc, franco-germanii trantindu-le usa asa de tare in nas incat au ajuns polacii sa se intereseze peste mari si tari tocmai in Coreea de Sud despre Black Panther K2…

Dar americanii, saritori ca de obicei, au si ei tancuri de vanzare, bani sa aiba polonezii. 550?! No problem, chiar 1550 daca vor, la ce standard vor. In privinta transferului de tehnologie insa, Varu’ nostru Sam e foarte tare de urechi, n-aude si nu vede, ‘geaba il tot tragi de maneca, dar in rest iti vinde orice.

Revenind la polaci, Defence.24.pl scrie ca in urma unei solicitari catre ministerul apararii polonez acesta a acceptat ideea ca Abrams ar putea fi printre favoriti atunci cand a declarat oficial ca printre interlocutori este si US Army, or astia nu construiesc tancuri, dar au o gramada in surplus gata de vanzare.

Ori daca Poloniei i-a fost propus Abrams putem, fara teama de a gresi prea mult, sa presupunem ca si noua ne-a fost propus, cu atat mai mult cu cat zvonuri despre unele discutii foarte avansate sunt in piata de ani de zile. Se discuta pe la colturi despre un numar de Abrams inca neconfirmat dar mai mare decat necesarul unui batalion (55 de bucati).

Asadar sa ne asteptam?

GeorgeGMT

The post Eu v-am spus ca ne paste, voi tot cu Leopard 2 nus’ care A… appeared first on Romania Military.

Articol original

Formarea personalului – Cifrele de scolarizare pentru 2021 – Explicatii

Si iata ca a mai trecut un an si tot asa mi-am racit gura de pomana. Avem locurile deja din ianuarie pentru formare, in stilul caracteristic adica doar cadrele militare – subofiteri, maistrii militari si ofiteri. Doamne fereste sa planificam totul clar de la inceput, sa avem si soldati si rezervisti si tot. De ce sa stie candidatul de la inceputul anului ce si cum? Si in general de ce sa planificam?

Bun, nu le voi lua chiar pe rand precum in articolul pentru anul 2019 ci ma opresc asupra punctelor care spun eu, sunt intersante.

Ministerul scoate la concurs in jur de 4000 de locuri, pe formare prin academii respectiv scoli de maistrii si subofiteri. Excludem desigur alti beneficiari (MAI/MJ/SRI etc) si exlcudem filiera indirecta din ecuatie.

De ce Dumnezeule mare si Sfant sa dai atatia bani pentru persoane de care poti beneficia in 5-6 ani medicii militari, 4 ani inginerii, 3 ani ofiteri de comanda si specialisti si 2 ani maistrii respectiv subofiterii. Avand in vedere situatia operativa din prezent as fi asteptat o varianta de pregatire fie chiar in rezerva la orice doritor si apoi activare/chemare in serviciu in functie de necesitati. Mai mult, programe de incadrare acolo unde ne doare astazi. In 2016 spre exmplu putea cineva sa-si imagineze ce Pandemie ar urma in 2020? Chiar nu ne invatam minte deloc si nu adaptam politica de resurse umane la realitate?

Da, fie, pe baza legilsatiei actuale au scos cateva locuri pe segmentul medical ca sa fiu corect, dar asta este nimic.

Pur si simplu nu inteleg. SRI spre exemplu are un masterat profesional, faci un master adica si devii ofiter. Practic acest program este un amestec de pregatire militara si cunostiinte de baza necesare unui ofiter de informatii. Sa presupunem ca este totusi o munca mai complexa cea de ofiter de informatii, si poti obtine un asemenea ofiter in maxim 2 ani dintr-un civil insa nu domnule, armata trebuie sa-l scolarizeze pe un civil de la zero(adica de la nivel de Bacalaureat).

In fine, sa incepem cu inceputul deci. Draga mea de academie a fortelor terestre a devenit un fel de moasa comunala, face de toate. Pregateste lideri militari (am explicat in articolul de anul trecut ca nu pricepe nimeni terminologia) respectiv cei din grupa de specialitati de infaterie (vm, cercetare) insa doar partial, si mai apoi manageri militari pentru celelate arme de unde exlcudem comunicatile si informatica pentru ca aceia sunt la facultatea de inginerie, dar nu la ATM. Mai ramane separat desigur logistica, intendenta si managementul economico-financiar. Cum nu ati inteles nimic din paragraful asta? Uitati-va in PDF, e clar ca buna-ziua, nu?

Mai departe aviatia, Academia fortelor aeriene, destul de standard din ce observ eu insa punctez doar ca au scazut drastic locurile de piloti si nu cred ca stam extraordinar de bine la acest capitol. Si aici nesuferitul asta de capitalism ne da la gioale, angajaza bunatate de piloti sa zboare toti aplaudacii in Grecia. Ei, pei se poate? Uite ca da.

Mai departe, navale, observ o crestere mica, mult prea redusa ca in 4 ani sa discutam de corvete. Da, stiu, socant, politica de r.u. trebuie corelata cu achizitile de tehnica militara. Din ce vad aici dragi cititori nu pariati pe corvete in viitorul apropiat, sa dea Cel de Sus sa gresesc fiind vorba de nave ultramoderne partial robotizate nu trebuie chiar atat de mult echipaj. Ca sigur noi luam topul de gama, asa-i?

ATM-ul. Mda. Aici vad intra-devar multi ingineri (to be) IT, sa vedem concret ce inseamna asta pentru noi deoarece cifrele imi par a fi tot prea mici. Dar retineti ca socotim pe 4 ani, si multi din acesti oameni nu sunt dedicati in mod expres unor componente ciber. La fel cum intr-o fabrica ne-am trezit cu o multitudine de joburi cu specific IT chiar daca fabrica produce caramizi, masa plastica sau masini si anumite sectoare militare daca le dezvoltam vor ajunge dependente de sectorul IT. In fapt si aceasta afirmatie in 2021 devine incorecta, sectorul IT nu mai prea exista ci exista celelate sectoare tehnologizate, la fel cum masina noastra de zi cu zi a ajuns practic un smartphone pe roti. Ca scurta paranteza un ERP gen SAP pentru o companie de 100 de oameni se tine cu aproximativ 15-20 de persoane dedicate mentinerii in functiune, operational, functional si in final helpdesk.

Pentru domnii din minister care nici pana in prezent nu au scos un RFP pentru o licenta de ERP serios, va traduc ultima propozitie in ceva timp. Pana una alta, lectura placuta celor care mai vad razboaie intre corpuri de armata, divizii intregi de infanteristi si eventual sfantul Nagant, ca ce altceva mai puteai pune in lista de mai sus. Asadar, lectura si ce dracu’ o fi insemnand SAPul ala de mai sus. https://assets.kpmg/content/dam/kpmg/pdf/2016/04/defense-erp-overview-by-country.pdf

Totusi hai sa nu depasim cadrul discutiei normale acolo unde T55-ul inca mai face legea.

Academia de politie. Da. Ati citit bine. De ceva anisori putini, Mapn-ul are o practica interesanta, Justitia Militara ca arma este “populata” cu absolventi de acadmie de politie, specialitatea drept. In trecut scoala de logistica de la Chitila forma ofiteri de justitie militara din civili, absolventi de drept. Si aici sa mai stai cu planificari pe 4 ani, mi se pare gresit. Dar nu am atata lumina cat altii, ce sa-i fac.

Medicina militara. La Bucuresti si Targu Mures. Ok, este de bine zic eu doar ca cifrele nu-mi spun nimic. Am constatat ca nu avem medici militari activi, am constatat ca formam zero in rezerva si acum e bine si asa ca in 4-5 ani dispare si pandemia asta, sau disparem noi. Oricum este bine. Las‘ ca merge si asa exemplificat intr-un mod exceptional.

Ultima parte pe mine ma lasa mut. Universitatea Bucuresti, 3 specialitati, cu mentiunea studii universitare civile de licenta, pe locuri Mapn. Deci, cum?

Master, multe locuri la toate academiile, multe catedre, ca doar in civil de ce sa mai faca omul un master. Totul trebuie facut “in-house”, in epoca in care outsourcing-ului a devenit cea mai mare industrie de pe planeta. Explic si asta mai tarziu. As fi curios cat costa ansamblu asta educational in care asiguri formarea de la liceu la doctorat in structuri proprii.

Doctorat. 64 de locuri. De toate pentru toti.

Compar aceasta structura cu notiunea britanica de educatie si formare a cadrelor militare, m-a mancat de asemnea sa caut un ofiter doctor, si l-am gasit: https://mpct.co.uk/patron/lieutenant-general-jonathon-riley-cb-dso-phd-ma/

Deci, domnul Phd asta ii format 60% in civil. Dar vai, dar cum? Pai uite asa si refacem conexiunea cu articolul anterior referitor la ce s-a intamplat in 2020. Dispar militarii din societate si apoi ne miram ca socitatea nu le mai acorda respect.

Doctor in istorie dl general locotenent englez, asta doar asa ca sa ne lamurim putin si cu doctoratele astea in “siguranta nationala”.

Bun revenim la lista deci, subofiteri si maistrii. Aici trebuie intr-adevar, am zis-o si o mai zic, cat de bine functioneaza o unitate militara nu depinde de ofiteri ci de calitatea subofiterilor. Daca subofiterii sunt oameni pregatiti bine si ofiterii ii trateaza cu respectul cuvenit, unitatea merge de la sine. Daca nu, nu. Este chiar simplu.

Observ totusi si aici mult IT. Este bine, asta explic, ne mutam spre ultratehnologizarea oricarui domeniu.  Totusi aici am un comentariu, trebuie facut un echilibru intre formarea in scolile proprii ale ministerului si civili. De multe ori privatii aia care produc avioanele de ultima generatie pe care zboara militarul american, investesc in “viziunea din exterior”. Oameni formati diferit, care au idei diferite. Educatia militara este buna, sunt un mare sustinator al ei, insa atunci cand formezi 100% din personal intr-un singur regim, nu mai ai termen de comparatie.

Indirecta acum. Muzici militare, educatie fizica militara si operatiuni speciale. Da, la SpecOpsi ii metionat expres ca admisi vor fi doar cei din randurile specopsilor, soldati, subofiteri sau maistrii. Corect si echitabil as spune. O data ce ai investit enorm intr-un om, trebuie sa-i dai posibilitatea evolutiei in cariera.

Foarte multi subofiteri in schimb, ceea ce este oarecum bine cred eu avand in vedere ideea de diversificare pe care o mentionam adineauri.

Pe final ca de obicei, ma rog sa primeasca si ministerul lumina de pe urma, sa aiba parte de cei mai buni candidati si dintre ei, cei mai buni dintre cei mai buni sa devina militarii de maine. Tot nu pricep de ce in urmarirea acestui scop, ministerul insista sa-si bage singur bata la spitele biciletei, un Tohan din ala vechi, ca nu au avut bani de un mountain bike cat de cat bunicel.

Subliniez ca in fiecare an faptul ca activii trebuie sa mearga mana in mana cu rezerva, si lipsa anuntarii locurilor pentru rezervisti in ianuarie/februarie constituie o grava eroare si una din motivele incadrarii extrem de slabe, dupa cum am exemplificat in nici mai mult, nici mai putin de 11 articole.

 

Ma semnez al vostru lt(rez)

The post Formarea personalului – Cifrele de scolarizare pentru 2021 – Explicatii appeared first on Romania Military.

Articol original

Dacia Duster militarizată

Știrea

Conform unui anunț făcut de ministrul Ciucă pe 5 noiembrie 2020, armata română urmează să cumpere aproximativ 250 de vehicule Dacia Duster Army, contractul fiind estimat la aproximativ 32 de milioane de lei, adică circa 128.000 lei per mașină. Transformând în euro, ne rezultă un preț de 26.300 euro în condițiile în care o Dacia Duster 4×4 1.5 dci vândută de dealerii mărcii are un preț de catalog de 18.500 euro în versiunea Comfort (adică are aer condiționat).

Ceea ce ne lasă aproximativ 7.800 euro pentru „militarizare”.

Potrivit surselor citate aici și aici, noul Duster militarizat, bazat pe ultima iterație a modelului, va avea următoarele versiuni:

1. una pentru transport, care va avea protecție balistică Nivelul 3 conform standardului STANAG pentru caroserie și Nivelul 2 pentru geamuri. Blindajul, oferit opțional, va fi realizat după ieșirea de pe liniile de asamblare și include Kevlar, dar și o serie de panouri din oțel dur;
2. una pentru cercetare, care va fi echipată cu o platformă pentru lansarea dronelor. Această versiune va avea două locuri și va fi amfibie, fiind complet etanșă. Această versiune va avea blindaj Nivelul 4 în anumite zone ale caroseriei, iar geamurile vor veni cu blindaj Nivelul 3. Dacia Duster pentru armată poate transporta două drone de atac și trei de supraveghere. Dronele de atac pot elibera muniție de tip RO AG7 (RPG 7 produse sub licență românească) sau pot lansa grenade. Dronele pot fi lansate prin partea posterioară a vehiculului, atunci când luneta este îndepărtată. Acestea pot comunica între ele prin intermediul unor sisteme bazate pe laser sau cu ajutorul unor micro-fire de cupru. Comunicația radio este de evitat din cauza riscului interceptării și bruiajului.

Conform acelorași surse citate, s-ar părea că acest din urmă proiect se desfășoară în colaborare cu o companie specializată în producția de electronice de apărare internațională din Israel – Elbit Systems.

Sursa foto: https://www.promotor.ro/poze/dacia-duster-blindata-armata-romana-informatii-secrete-18772198?pic=18772318

Sursa inițială pentru ambele articole citate mai sus este Dacia Duster Trails & Technical de unde provine și clipul de mai jos:

Comentariile autorului 

Ca unul care a utilizat un Duster 4×4 1.5 dci (105 CP) pentru câțiva ani buni de zile rulând peste 100.000 km cu mașina în cele mai variate condiții – oraș, autostradă, drumuri naționale, județene, comunale, de exploatare, câmp, noroi, zăpadă, ma rog, nu cred că am ratat ceva în toți anii aceștia, pot să vă spun că mașina mi-a lăsat o impresie foarte bună.

Fiabilă, ușoară, suspensie și tracțiune integrală reușite (bun compromis), lipsa diferențialelor specifice unui veritabil 4×4 destul de bine compensată de etajarea treptei 1 și 2 și de cele trei opțiuni „electronice” – 4×2, 4×4 Auto și 4×4 Lock, una peste alta, cu niște cauciucuri Mud&Terrain, Dusterul s-a descurcat bine în majoritatea situațiilor întâlnite de mine.

Însă, mașina are caroserie autoportanta nu șasiu separat, o sarcină utilă relativ redusă (undeva în zona celor 500 kg), un motor destul de anemic și o capacitate de tractare de maxim 1,5 tone. Nici garda la sol nu este tocmai spectaculoasă, totuși mai bună decât la multe SUV-uri. Personal, în toată această perioadă, am rămas imobilizat de două ori pentru că am alunecat în șleaurile făcute de tractoarele agricole rămânând suspendat.

Mașina de serie nu are scuturi de protecție, subansamblele suspensiei mi-au părut mereu fragile (nici nu am insistat), iar amortizoarele au necesitat înlocuirea la fiecare 1,5 ani. Toba finală am reușit să o avariez în mai multe rânduri, s-a rezolvat cu sudură dar… poate că necesită repoziționarea sau protejarea cu un scut.

Cât despre spațiul interior: patru soldați cu echipamentul specific… Nu știu ce să zic…

Iar acum revin cu câteva comentarii la „știre”…

• nu știu ce înseamnă în kilograme blindajul ce ar urma să fie adăugat mai ales că au apărut tot felul de materiale exotice, dar mi-e clar că mașina va necesita un roll-cage pentru rigidizarea caroseriei și o suspensie reproiectată. Un chip-tuning al motorului pentru optimizarea curbei de cuplu maxim și câțiva cai în plus, eventual adaptarea acestuia pentru a fi un multifuel veritabil;
• nu înțeleg de ce ar lansa dronele prin luneta versiunii cu cinci uși și nu ar folosi versiunea pick-up, proaspăt lansată;
• ideea versiunii de cercetare – purtătoare de drone mi se pare excelentă și fezabilă chiar și pe șasiul de Duster, cu excepția „blindajului”;
• versiunea de transport însă, mie îmi dă cu virgulă. Patru oameni cu AK-urile de rigoare, muniție și ce mai cară ei de obicei îmi dă o senzație de claustrofobie. Rămâne de văzut ce vor până la urmă de la mașină.

Nicolae

P.S. RoMil a preluat aceste informații. Dorim să precizăm că ele nu au fost confirmate până acum de constructorul Dacia.

The post Dacia Duster militarizată appeared first on Romania Military.

Articol original